5,029 matches
-
unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de 23,50 ha. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, distilată de două ori. Cunoscută localnicilor era și metoda fierberii prunelor, cireșelor, vișinelor, zarzărelor, până se obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în regres, această stare datorându-se lipsei mijloacelor de mecanizare, a imposibilității de chimizare a loturilor fărâmițate și a slabei puteri economice a gospodăriilor individuale. Politica cupoanelor de ajutorare a agricultorilor a fost bună, dar insuficientă. La înființarea gospodăriilor agricole, localnicii au dat pământul împreună cu utilajele agricole, iar la desființarea acestora, ei au primit doar pământul, fără inventar agricol. La aceasta se mai adaugă și faptul că populația este mai bătrână cu aproape o jumătate de veac, iar lipsa acelora
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
caracter practic și mai puțin artistic, fiind utilizate în gospodărie. Deocamdată nu avem știri despre practicarea pe scară largă a acestor meșteșuguri specifice moldovenești de către anumiți meșteri din sat, dar cu certitudine putem afirma că, în cadrul economiei autarhice 1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din al treilea deceniu al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se ocupe de creșterea viermilor de mătase, dar rezultatele au fost modeste atât la școlile din Oncești cât și la Tarnița, lipsind duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cel puțin un secol. Marele drum comercial de pe Valea Berheciului, împreună cu drumurile colaterale de pe văile Tutovei și Zeletinului ce conduceau la orașele-porturi de la Dunăre, au avut importanță strategică și militară. Pădurile, hățisurile și terenurile mlăștinoase, cunoscute numai de către localnici, au atras deseori în capcane oștirile dușmane. În pădurea de la Crasna, pe Valea Bârladului, voievodul Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a obținut o importantă biruință asupra oastei leșești venită să-l întroneze în Moldova pe Alexăndrel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plecarea de acasă fără felinar în mână, era un act de curaj. Nămolul ce trecea de butucul roților pe ulițele satului sau pe drumul principal al comunei (șoseaua de astăzi), n-a dispărut și nu va dispărea din memoria multor localnici mai vârstnici. Satele de astăzi au o altă înfățișare. Este chipul satului modern, întinerit din temelii, sub aspectul construcțiilor și al dotărilor de interes public. Peste 85% din cele 800 de case existente în prezent au fost construite sau reconstruite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miri îi cade cununia de pe cap, se stinge lumânarea sau se pierde o verighetă, semnul aduce nenorocire. Aruncarea bomboanelor în biserică, după cununia religioasă, simboliza tot belșug și spor în ale casei. De la ieșirea din biserică și până la casa mirelui, localnicii ieșeau cu gălețile pline cu apă, în fața alaiului. După ce arunca câteva monede, mirele răsturna gălețile cu piciorul. Această practică amintește de vechile ritualuri de stropire și spălare simbolice, transmise până în zilele noastre. Alaiul, însoțit de muzică, merge spre casa mirelui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
doar una, trecându- se nepermis peste momente... OBICEIURI DE ÎNMORMÂNTARE Încă din partea a doua a vieții, locuitorii satelor noastre se pregăteau pentru viața „de dincolo”, pregătindu-și hainele în care vor fi îngropați, pânza albită sau punțile. În vremurile când localnicii aveau o stare materială bună, adică înainte de colectivizare, exista obiceiul ca ei să-și facă „pomană de vii”. Era prin anul 1963, când am mers la Nicolae - fratele cel mai mare al soacrei mele, Elena Savin din Tarnița, care-și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și neamuri de la mari distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se zugrăveau casele pe dinafară și pe dinăuntru, se lipeau prispele cu lut galben și se împrospăta nisipul din ogradă și din fața porții. În ziua de hram,localnicii se îmbracă în straie de sărbătoare și merg la biserică. La întoarcerea acasă, invitau la masă pe rudele venite din alte sate, pe cunoscuți și pe străini. Atunci când gazdele purtau numele de botez ale patronului bisericii lor, petrecerea lua o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gospodarilor și în special pe la cei ce-și „făceau patronul”. Petrecerile cu lăutari aveau loc seara când flăcăii organizau în cămine culturale și școli unde în schimbul unei taxe de intrare putea să participe oricine. Balurile intime se organizau în casele localnicilor cu participarea numai a celor invitați, fiind petreceri mai „selecte”. O particularitate a hramurilor din aceste sate o constituia faptul că unele dintre ele cădeau în postul Crăciunului. În mod obligatoriu se gătea mâncare de post, fiind dezlegare la pește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Răcăciuni, însemna că timpul este a moină. Când ciorile zboară în grup și sunt gălăgioase, fac a iarnă. Când rândunelele zboară la joasă înălțime, fac a ploaie. Mana și ploile cu piatră erau potolite prin mai multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia zilnică de a-i ocroti pe oameni cât și pe animalele domestice, localnicii au învățat de la bunii și străbunii lor descântece de tot felul. Ca forme arhaice de manifestare ale vrăjitoriei, acestea impresionează prin versificația populară, prin conținutul lor și prin expresii ale limbii arhaice. Este interesant de remarcat puterea miraculoasă ce au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în balega de vacă era ./ Iar Costel să rămână curat, luminat/ Ca Maica Domnului ce l-a lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în cap, persoana care dorea să scape de gurlani, dezbrăcată în pielea goală, călărea pe o traglă, cu strachina cu cenușă în mână, ieșea pe poartă, spunând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vreme de un ceas, ci în vremea aceea să rostească în gând rugăciuni. Cu alte cuvinte, leacul străvechi a vindeca fobiile, depresiile, angoasele și nevrozele rebele ale omului de ieri și de astăzi. Medicină veterinară populară În vederea îngrijirii animalelor bolnave, localnicii au învățat din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița a învățat să vindece vitele bolnave de „arici”, practicând medicina veterinară populară. Vitele cornute se îmbolnăveau cel mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anexă cu caracter economic și alimentar, ograda, grădina cu legume și grădina cu flori. Fântânile nu se construiau în cadrul gospodăriilor, deoarece pânza freatică se afla la mari adâncimi, iar cheltuielile pentru amenajarea acestora erau prea mari pentru putere economică a localnicilor. De aceea ei se întovărășeau și construiau fântâni mai ales spre fundul văilor sau în locuri cu izvoare puternice. Organizarea gospodăriilor în sat s-a făcut pe tipul economiei mixte practicate aici, care cuprindea: agricultura, creșterea animalelor, viticultura, pomicultura și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două jumătate a secolului al XIX-lea, beciul zidit din cărămidă arsă îngustă, dispusă pe grosime, reprezintă cea mai veche construcție civilă din sat din care s-au mai păstrat și astăzi niște urme. Pe timpul primăverii și până toamna târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau crama, au dispărut din structura gospodăriei tradiționale. În vremurile de azi, curtea și ograda și-au redimensionat spațiile ocupate înainte vreme, fiind transformate în mici plantații de vie și culturi de legume și zarzavaturi. O bună parte din gospodăriile localnicilor apar astăzi sărăcite, având un număr redus de anexe cu caracter economic. După ce țăranii și-au recuperat pământurile, după 1989, gospodăria țărănească trece printr-un nou proces de redimensionare. În sate s-a întors o parte dintre cei plecați să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vălătucii, iar doi bărbați îi cărau cu targa lângă casa în construcție. Cele mai vechi case din aceste sate aveau planul cu o cameră și tindă, numită local „sală”. Acest tip de locuință s-a mai păstrat doar în memoria localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt prevăzute cu prispă pe una sau pe două laturi. Pe latura mică era amplasat chilerul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a năpăstuit și aceste sate în anii de după al doilea război mondial, localnicii au dus cu ei în Muntenia, Oltenia, Banat și Bihor sute de covoare și lăicere pe care le-au dat în schimbul cerealelor atât de necesare la acea dată, familiilor lor. Pătrunderea mobilierului modern în a doua jumătate a secolului al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și soțul în fața întregii comunități. Planul urzit de Neculai, în legătură cu eventualitatea unui potop, nu face decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
străveche a Bârladului la dezvoltarea culturii românești și înscrie într un chenar roșu versuri scrise cu suflet, ca de obicei, de G.G. Ursu, prof. univ., mare animator și păstrător al valorilor culturale ale orașului, intitulate „Rondelul amintirii" foarte apreciate de localnici dar și în literatură: „Au înflorit salcâmii la Bârlad, Orașul e-o legendă de ninsoare, Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cronica Bârladului” se ocupa de „recenta vizită a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de 800 grame” să-l supere pe Intransigentul, iar C. Slobozeanu să aibă prilejul să se ridice în scris, cu un articol în foaie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comemorări, redacția se pare că n-a pus în pagină, cu înțelegerea necesară materialele, lucru care l a făcut pe cronicarul de la „România literară” să înțeleagă, ca și noi, ca editorialul numărului s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii 50
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar cea de la Bârlad l-a fortificat pe G. Tutoveanu, tot așa să se întâmple și cu „Baaadul” care să formeze tutovenii de mâine. Dar, pentru aceasta investiția de la Bârlad trebuie să facă posibilă apariția în revista citată a lucrărilor localnicilor, a jurnaliștilor talentați, a cenacliștilor, a publiciștilor în devenire, a intelectualilor și a oricărui localnic mânuitor de condei și cuvinte. Bârlădenii au nevoie atât de revistă, dar și de oameni ai lor, gen Geo Dumitrescu la „Poșta redacției” a unei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]