2,384 matches
-
mintea. “ A treia zicere: „Omul crede că adăpostul sigur îl reprezintă cele șase simțuri. Văzând, însă, pericolul din cele șase simțuri, care pot fi înșelătoare, el încearcă a se îndepărta de ele, dar se apropie de curentul sălbatic al dorințelor lumești. Acolo, el devine pluta bunelor învățături ale lui Buddha care-l ajută să traverseze curentul sălbatic în siguranță. “ ( „The teaching of Buddha”). Limbajul este metaforic și nu reușesc să-i pătrund înțelesui profund. Trebuie meditat mult asupra acestor „ziceri” pentru
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
-o din mînă. A urmat vizirul Giafar, Ali Ben Bekar și volumul cinci, poveștile lui Sindbad... Maestrul meu: sau, mai degrabă, Îndrumătorul pe cale (dacă avem un maestru, adevărat și singular, în Iisus Christos ni-l găsim), este pre numele său lumesc Dimitrie Lupu. Mentorul: Alex Ștefănescu, așa cum se știe, este mult mai "vizibil" în destinul meu. A.B.Ce rol au prieteniile literare în viața ta? Prietenia literară este, pentru mine, o istorie literară pe viu. Nu am îndestui prieteni pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Așadar: cum mi-am primit Realizarea Sinelui? După cum am înțeles ceva mai târziu, toate forțele cosmice au complotat la așezarea mea pe cale: pe cea bună, firește! Boala de ficat, cu dezvoltarea ei galopantă, slăbiciunea fizică contrabalansată de ambițiile de devenire lumești ce erau departe de a fi fost satisfăcute, lecturarea unor reviste cu specific paranormal ce miau atras atenția asupra existenței unei energii secrete extraordinare ce traversează niște... chakre aflate, undeva... în interiorul corpului nostru și, nu în ultimul rând, cărțile lui
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fi perfect: va avea un motiv de bucurie și satisfacție lăuntrică. Iar dacă nu... ce se va mai amuza pe seama închipuirilor partenerului său de dialog! POVEȘTI DIN VESTUL ȚĂRII. DAR ȘI DIN SUD... De trei săptămâni sunt... arădean! Aparent, nevoia lumească de a-mi asigura un serviciu în vremurile acestea atât de tulburi m-a orientat tocmai către Arad dar, dacă privesc dincolo de aparențe, Altceva, Altcineva m-a expediat în acest spațiu. Să mă consider într-o misiune... să fie doar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
trăiesc extazul... Relatând visul, încep să-mi pun întrebări asupra semnificațiilor, mai ales că eu cred în trăirile avute atât în stare de veghe, cât și în cea de somn. Ce să semnifice, pentru mine, visul? Detașare? Desprindere de cele lumești și observarea lor din înălțimile cerului? Aș fi bucuros, dar îmi doresc mult mai mult: îmi doresc puterile conexiunii permanente și intense la Marele Adevăr, îmi doresc forțele înfăptuirii!... Dimineața, ignorând cu bună știință disconfortul așternuturilor mototolite de sub mine și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
motivele necazurilor mele și, ca să-mi mai alin sufletul, am telefonat soției mele, aflată temporar la mare distanță de mine. Am găsit-o într-un moment de grație divină: tocmai vizitase Sfântul Mormânt! Vorbele mele, ce se făceau ecoul necazurilor lumești, s-au diluat instantaneu în fața celor venite de la mare distanță, dar... de la locurile sfinte: au pălit, esența lor s-a pierdut! De data aceasta, soția mea era cea care plutea... Așa mi-am amintit visul! 27 iunie 2004 Note de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
poezii. Omul Ana Luiza Toma... era o femeie micuță de statură, și... nu se încadra deloc în canoanele de frumusețe fizică cultivată de media. Dar... cât de bine te simțeai în prezența acelei ființe blânde! Trebuie să recunosc: conform obiceiului lumesc de a-mi opri privirea asupra înfățișării exterioare, rareori reușesc să văd dincolo de trup și să observ Spiritul. La Ana Luiza Toma însă, Spiritul te prindea din primul moment! Energică și delicată totodată, te captiva fără săți dai seama. Am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
care, pentru prima oară în viață aveam acces și pe care, la rândul meu, le emiteam, dar și foamea de Absolut au născut în ființa mea, spontan, starea de beatitudine, necunoscută și neînțeleasă vreodată. Simțeam plutirea, desprinderea completă de cele lumești: nu mai eram convalescent, nu mai eram slab, nu mai eram lipsit de viitor! Desprinzându-se de pe scaunul său, Francisc, un tânăr înalt, blond și la fel de slăbănog ca și mine, a venit și mi-a verificat vibrațiile emise deasupra creștetului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lui, a bibliotecarului de profesie (însărcinat și cu gestionarea cărților, revistelor și imprimatelor Asociației Culturale Sahaja Yoga Brăila), profesoară de limba română și limba rusă. De cei doi, peste ani mă va lega o prietenie strânsă, caracterizată atât de canoanele lumești obișnuite, cât și de cele spirituale de sahaja yoghini. Acesta a fost începutul unui nou și lung drum de încercări, de munci, de reușite și de eșecuri, de urcușuri și căderi, de evoluție. De evoluție spirituală - pentru că despre aceasta vorbesc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
au urat Drum bun! A fost o urare ce a funcționat divin! Când vorbim despre divin, nu trebuie să ne așteptăm niciodată la ceva simplu, dar nici complicat, la ceva imediat sau întârziat. Aceasta, deoarece criteriile sunt altele decât cele lumești, timpul altfel se măsoară, iar subiecții sunt doar niște mesageri sau făptuitori prin grație stabilită de Sus. În vama iraniană s-a întâmplat... inevitabilul. Ofițerii au observat că pașaportul era fals. Și l-au reținut pe vinovat. Și au anunțat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
planificări! Cu mult timp înainte de plecare am studiat harta, am ales traseul, am calculat kilometrii și... leii necesari. Am împărțit la cinci și am obținut imediat creditul individual datorat bătrânei Dacii: 300.000 de lei de persoană. Școlăresc și... cam lumesc! - veți fi tentați a lansa vreo răutate. Așa o fi, dar... eu de unde să scot banii necesari? Iată că v-am și răspuns! Conform hărții studiate, de la Vaslui spre Iași pleacă două trasee, dintre care eu l-am ales pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
respectată, mai ales în primele zile. Au urmat, însă, următoarele și o altă dorință, tot interioară, dar mai veche și mai... pământeană, mă îndemna spre exterior, spre lume, spre schimb de vibrații, spre... aventură. Ca o justificare suplimentară a chemărilor lumești, am considerat că era necesară și o verificare a propriei aure: eram eu suficient de puternic încât să rezist atacurilor subtile venite din lumea eterogenă a celor ce formau uriașa masă de vânzători și clienți ce mișunau prin marile aglomerări
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aleg! Dacă aleg afirmația: cred! - nu mai este loc de îndoială, mă aflu în jocul Lui, dispare sursa nefericirii - înseamnă că mi-am însușit abandonul. Dacă nu, pot în cel mai bun caz să fiu duplicitar, să beneficiez de darurile lumești complăcându-mă într-o filosofie... ateistă cu justificări de ignoranță, ceva de genul: eu nu L-am întâlnit pe Dumnezeu sau eu o să cred atunci când Dumnezeu îmi va revela o minune... Mă-ntorc la Jung: mă conformez eu clarității răspunsului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
este Sălaș al fericirii supreme. Abandonându-ne lui SHRI SHIVA, cuibărindu-ne în oceanul de iubire al zeului, vom cunoaște adevărata fericire, cea supremă, cea pe care, dacă ai primit-o, nu mai ai nevoie de nimic, trebuințele și ambițiile lumești devenind simple erori ale mentalului; abia în lumina învăluitoare a lui SHRI SHIVA înțelegem Maya în care am trăit mult prea mult timp! Atunci ne vom simți inima pătrunsă de iubire absolută, chipurile ni se vor lumina, lumea va veni
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
primul Congres al Scriitorilor, într-o notă de mare lașitate și obediență, unde singurul perdant era literatura română. (Convorbiri literare, octombrie, noiembrie, decembrie 2003) VICTIME ȘI EROI Nicolae Steinhardt, în Testamentul politic ce precede Jurnalul fericirii, afirmă trei soluții strict lumești și accesibile oricui, pe linia cea mistică, a credinței (posibilă în prezența harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fi fericit. Prima datorie a creștinului: a simți adînc nenorocirea condiției omenești. Ieșirea din dilemă: soluția dogmatică: credința în transfigurare și înviere. Creștinul (sau omul e totuna) se cuvine a fi zîmbitor, tolerant, rațional, degajat, convins de relativitatea celor lumești; deci nițel sceptic și foarte îngăduitor; și totodată știind că aici se joacă partida pe viață și pe moarte că numai în trup ne putem mîntui (trupul e trup de moarte și Pavel așteaptă să fie scăpat de el, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Calciu, într-o notă de subsol din cel de-al doilea cuvînt către tineri, atenționa: "adevărata libertate nu vine din afară, ci dinlăuntrul nostru, temeiurile ei nefiind materiale, ci spirituale. Hristos reprezintă libertatea supremă, care ne ridică deasupra tuturor robiilor lumești". Mulți dintre cei care au îndurat ani grei de detenție politică depun mărturie despre libertatea interioară de care au avut parte, mai multă decît atunci cînd s-au aflat în afara zidurilor temniței, într-o lume în care spectrul fricii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alta începe a vorbi mult, mult și repede, despre lucruri felurite, din care este un fel de bătrânească și solidă filosofie practică pe care călugărița aceasta pătrunzătoare n-a putut s-o învețe decât în lumea mănăstirei ei căci viață lumească n-a dus: acolo în mînăstire de mică copilă a crescut -, o filosofie practică care nu se capătă decât din cunoașterea oamenilor și a necazurilor lor, și care a putut fi câștigată aici, unde, vara, lume de pe lume cu lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dară pe orașu cela ba!”. Aceeași copleșire a simțurilor omenești diminuează luminozitatea solară în alt basm: „dădură de niște case, de la soare a fost putând ține rumânul ochii deschiși, dară la ele nu i-a putut deloc” (ChirculeștiGiurgiu). Suprapunerea ordinii lumești peste arhetipul tărâmului soarelui creează sentimentul familiarului și receptorul marcat inevitabil de contingent intră fără anxietate în universul mitic. Palatul zmeului nu este doar orbitor, ci are și capacități heliotrope, iar feciorul care a supus lumea infernală reface modelul solar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
victoriei inițiatice, fiindcă, ne-o spun orațiile de nuntă care trimit la motivul vânătorii din colinde, „tânărul nostru împărat”, acum tată de erou, s-a întors din „Țara de sus”, a arhetipurilor. Este datoria fiecărei generații să producă regenerarea regatului lumesc, bătrânețea părintelui intrat în clasa senex 328 a pasivului fiind metafora pentru epuizarea puterii de rod a lumii. Arhetipuri ale eroizării Ruperea de lume Pentru homo religiosus viața curge între vadurile bine delimitate ale nivelurilor magice de percepție a lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Sus, Argeș, unui fecior ce va avea parte de o răpire cu caracteristici meteorologice, asemenea fetelor nubile. Ursit să fie dus în Munțî-turbați (domeniu al sacrului stâng, după cum ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu nooze și noo dă uși; la fieșicare ușă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funebre au grijă cu precădere ca dalbului călător să nu-i lipsească nimic din ceea ce a avut în viață. Cântecul de priveghi cules de Constantin Brăiloiu menește mortului darurile rituale (colac, lumânare, apă), pe care le dublează cu ipostaza lor lumească (pâine, soare, vin). Finalul cântecului devine o încercare de oprire a trecerii, prin urarea vântului, considerat în credințele populare o divinitate pe care nu trebuie niciodată să o superi. Textul citat duce până în vremuri imemoriale detaliul inițiatic surprins în basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca domeniu al infernalului în care fecioara trebuie să își facă ucenicia. Florea își cunoaște în amănunt evoluția inițiatică și îl previne pe feciorul de împărat că scoaterea în mediul social îi va provoca dispariția. Alesul ei ia însă măsuri lumești împotriva pericolului, asemenea împăratului care pune feciorul după 99 (cifra maximă în mentalul popular) de uși: „N-o vrut a cred’e. Ș-apîi pun’e cătunușag pîngă tătă curt’ea lui tă cît’e douătri rînduri ș-înarmaț cu mitraliere, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-mpărat” (Cuhea - Maramureș). Maniera excepțională prin care fecioara coase (regionalismul a îmbobidistri constituie superlativul acestei ocupații) are o valoare care depășește esteticul și conferă puteri magice, cuvenite unui inițiat, adică împăratului cu aură solară. Refuzul fetei de a primi averi lumești certifică funcția sacră a cusăturii, ca rit premarital. Participarea soarelui și a lunii, în colinda din colecția Viciu, dă proporții cosmice lucrăturii: „Coase-mi și mie-o năframă;/ Că ți-oi da oi și și-oiu da boi,/ Ți-oi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
impusă de Bucățică sau zilele scurte până la ridicarea vrăjii sunt însă etaloane ale nerăbdării de a pătrunde în sacru, și durata lor nu este niciodată parcursă. Nu entitatea mitică trebuie să parcurgă intervalul formator, ci nerespectarea acestuia provoacă ieșirea din lumesc și călătoria spre mit. Soțul special simte distrugerea provocată de actul spunerii și mai vine doar o dată în planul social pentru a comunica sentința rituală. Vorba greșită anulează punțile cu dimensiunea privilegiată și se așază în opoziție cu actul povestitului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]