2,156 matches
-
ultima oară la vârsta de 10 ani, când a petrecut o lună în țara de origine a părinților săi. Vorbește și înțelege limba română, dar după propriile afirmații nu citește și nu scrie prea bine. Dintre mâncărurile românești îi plac mămăliga și salata de vinete. Primul contact cu jocul de poker l-a avut după absolvirea școlii generale. Deși a reușit să intre la liceu, Daniel a abandonat școala pentru studiu, a se consacra jocului de poker, jucând în cazinourile locale
Daniel Negreanu () [Corola-website/Science/305889_a_307218]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
această regiune (deluroasă prin excelență), agricultura s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
îngroașă, se adaugă ciupercile și se lasă să dea în clocot, adaugând ca verdeață cel puțin pătrunjel dar și mărar precum piper negru (posibil este de asemenea leuștean și cimbru). Se rafină cu smântână și frișcă. Deseori se servește cu mămăligă sau cu galușcă de franzelă. Ca varietate, ciulamaua se poate prepara din diverse tipuri de carne (miel, pui, vițel), rinichi sau cartofi, după aceeași metodă. Carnea, rinichii sau cartofii se fierb, putându-se adăuga morcovi, ceapă și rădăcină de pătrunjel
Ciulama de ciuperci () [Corola-website/Science/314847_a_316176]
-
Originile sunt, se pare, babiloniene. Savoarea garumului se pare că ar fi apropiată de cea a "nuoc-mâm"-ului vietnamez. În vremurile regale, alimentația era brută, consistând din legume preparate fără rețetă sau dintr-o fiertură de grâu (numită "puls" - strămoașa mămăligii de astăzi). În perioada sa cea mai fastă, civilizația romană a dezvoltat o serie de rețete și arta sa culinară a fost purtată la apogeu. Utilizarea meniurilor îmbogățite cu miere, aripi, fripturi, vin, numeroase legume, fructe, carne și mirodenii, venite
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
carnea de capră. "Puchero", o altă mâncare specifică Argentinei, este o tocană cu carne de vită fiartă, șuncă sărată, cartofi și alte legume. În Argentina, mâncarea picantă este neobișnuită. Cu toate acestea, în nord-vestul țării se mănâncă o tocană cu mămăligă în care se pun o mulțime de cărnuri diferite, cârnați și legume asortate cu chimion, boia și ardei iuți. Aceasta tocană picantă poartă numele de "locro". În meniurile argentiniene găsim feluri de mâncare cu carne de vânat, cum ar fi
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
de porc, carne de pui, capere, stafide, măsline și învelite în frunze de patlagină pentru a fi apoi fierte sau aburite și consumate de Crăciun. Pabellón criollo este compus din orez, chiftea, fasole neagră (boabe), și, uneori, ou prăjit și mămăligă preparate după regiune, bucătar și gustul consumatorului. Arepa este pregătită din făină de porumb, coaptă pe platou, fiind un fel de chiflă. Bucătăria venezueleană dispune de alte bine-cunoscute feluri de mâncare, cum ar fi Cachapa, carne pe băț, friptura neagră
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
inițial al termenului latin "placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de animale și înlocuia pâinea
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu sarmale de o litră, legate cu ață, și cu mămăligi mai mari decât roata morii, de se satură toată calicimea din cuprins. Se ridicase în acel an, la ospățul de la bisericuță, un moș mai vechi dintre neamuri, și a închinat străinilor de față un pahar de băutură, cu aceste cuvinte
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
laturile monumentului sunt înscrise numele eroilor din satul Vorovești căzuți pentru apărarea patriei în cel de-al doilea război mondial: Gheorghe Burada, Vasile Constantinescu, Gheorghe Drănceanu, Gheorghe C. Dumitrașcu, Neculai Florăscu, Toader Gavril, Pavel Grigoraș, Vasile Hriscu, Florea Lău, Petru Mămăligă, Constantin Musteață, Neculai Musteață, Constantin Mutihac, Constantin Ghe. Mutihac, Dumitru Tanană, Vasile Tanană, Constantin Tătaru, Neculai Timofte, Gheorghe Văcaru și Vasile Văcaru.
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
sovietice, cu excepția "Rîpei de la Mîndrești", un teritoriu de 472 hectare al comunei Giurgiulești, transferat în 1992 Ucrainei, anume orașului Reni. Frontiera moldo-ucraineană are ca extremitate nordică un colț unde converg frontierele româno-ucraineană și moldo-română, la 4 km est de satul Mămăliga din Ucraina, pe râul Prut. De acolo, ea urmează un traseu atât terestru, cât și fluvial, pe malul Nistrului care separă cele două state de două ori. Acest traseu care separă localitățile cu majoritate românofonă în 1940 de cele cu
Frontiera între Republica Moldova și Ucraina () [Corola-website/Science/319121_a_320450]
-
Mămăliga (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 115 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Mămăliga a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Mămăliga a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mămăliga făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mămăliga a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mămăliga făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mămăliga a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mămăliga face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.140 (10+2.130), reprezentând 86,99% din populație . În prezent, satul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
de 2.140 (10+2.130), reprezentând 86,99% din populație . În prezent, satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mămăliga era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mămăliga era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
se plânge că soțul ei o înșală. Reîntoarsă la teatru, directoarea este așteptată de tovarășul Deleanu de la minister care-i cere să scoată niște replici cu pretinse aluzii politice (printre altele îi cere să scoată replica „Am pus-o de mămăligă” pentru că ar putea fi interpretată ca o aluzie la recolta slabă din acel an). În timpul premierei, tovarășul Topală este chemat de urgență, iar plecarea lui antrenează plecarea și a altor spectatori, ceea ce face ca la coborârea cortinei sala să fie
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată. Babușca poate fi prinsă de către pescarii sportivi cu momeli naturale: rame, viermuși, pâine, mămăligă, folosind o undita telescopica de 4 - 5 m, cârlig mic nr. 14 - 16 și fir subțire 0,10 - 0,12.
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
până prin anul 1960, după care a dispărut. Cerealele cele mai importante care s-au cultivat și se cultivă și astăzi sunt: grâul, porumbul, ovăzul, orzul și secara. Acum se cultivă și rapița pentru În trecut se cultiva și meiul pentru mămăligă, dar cu timpul a dispărut. Ca plante legumicole se cultivă mazărea, fasolea, varza, roșiile, prazul, ceapa, usturoiul, cartofii și morcovii. Dintre pomii fructiferi menționăm: zarzărul, prunul, nucul, mărul, părul, la care se adaugă arbustul vița-de-vie. Fauna zonei: Ca animale domestice
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ai bolșevicilor din Caplevca, Darabani, Botineni și Nedăbăuți (situate pe un aliniament aflat la sud de Hotin) de a ataca trupele române, astfel că a hotărât să se retragă - din nou fără să lupte, prin Nedăbăuți spre Noua Suliță și Mămăliga, fără a se interesa de soarta grănicerilor români din zonă. Într-un raport emis pe 31 ianuarie/14 februarie căpitanul Virgil Mironescu, comandantul unei companii de grăniceri, a arătat că el și cele 3 plutoane pe care le-a avut
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
d. ?) a fost un erou popular din Singapore, participant la eliberararea acestei țări de sub jugul colonial olandez. s-a născut la 20 martie în anul 1865 în satul Pașcani, plasa Bujor a județului Chișinău, Basarabia, în familia lectorului bisericesc Paneleimon Mămăligă. În anul 1886 se afla în Singapore, ca soldat al Armatei imperiale ruse. Anterior fusese la Vladivostok (Orientul Depăratat), Hankou, Fuchjou și Canton (China). În anul 1892, sau anterior, a intrat în serviciu la rajah-ul insulei Siameze Lomboc. Printre
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]
-
1886 se afla în Singapore, ca soldat al Armatei imperiale ruse. Anterior fusese la Vladivostok (Orientul Depăratat), Hankou, Fuchjou și Canton (China). În anul 1892, sau anterior, a intrat în serviciu la rajah-ul insulei Siameze Lomboc. Printre misiunile lui Mămăligă au fost unele cu caracter diplomatic și altele cu caracter militar, legate de aprovizionarea cu arme a rajah-ului. În anul 1894 a participat nemijlocit la răscoala împotriva colonizatorilor olandezi. În același an, în luna noiembrie, după suprimarea revoltei, a
Vasile Mămăligă () [Corola-website/Science/330097_a_331426]