4,819 matches
-
la alegerile locale din 2008 trebuiesc avute în vedere în explicarea diferențelor care apar în Tabelul 3. Așa cum rezultă din acest tabel, 65% dintre candidații UDMR pentru primari au ieșit învingători. Previzibil, cele mai importante rezultate apar în județele unde maghiarii sunt mai numeroși. Există însă și localități majoritar românești cu primar maghiar (Satu Mare, Jimbolia, Reghin etc.). În 2008, din totalul de 184 de localități cu primar UDMR, doar 19 sunt urbane iar o treime dintre acestea 19 au o populație
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele mai multe în județele Mureș (54), Satu Mare (43), Bihor (37), Cluj (31), Sălaj (28), Harghita (26), Covasna (25), Bistrița Năsăud (20). Interesant este faptul că UDMR se află printre primele 2 sau 3 partide cu cele mai multe liste în județe mari, unde maghiarii reprezintă aproximativ o pătrime din populație (Bihor, Satu Mare, Sălaj) sau mai mult (Mureș, Harghita, Covasna). În Tabelul 4, Satu Mare și Sălaj demonstrează a fi județele în care UDMR dispune de cea mai bună mobilizare a electoratului raportată la procentul populației
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi putut oferi. În al doilea exemplu figurează o treime din numărul primarilor și mai mult de jumătate din numărul consilierilor locali udemeriști care își exercită mandatele în mediul urban și care au fost aleși în 2008 în localități unde maghiarii sunt în minoritate. Aceste observații ne permit să susținem că, în timp ce partidele minorităților din afara Transilvaniei (AUR, PRPE, UUR, UDUR, UDTTMR) au întâmpinat obstacole chiar și în mobilizarea electoratului tradițional, UDMR și FDGR, ambele de sorginte transilvană, sunt singurele care și-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și PCM la alegerile trecute nu este lipsită de importanță. Corelată cu evoluția votului maghiar de bloc spre un vot partizan (Sandu et al. 2006, 175), identitar-rațional (Drăgan 1998, 208-209), aceasta ar putea induce în viitor instabilitate electorală în rândurile maghiarilor. În România, partidele minorităților sunt în continuare denumite "etnice", în ciuda faptului că puterea le este delegată, într-un număr important de cazuri, de un electorat mai degrabă regional decât tradițional. Acest model de implantare a devenit o tendință evidentă în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
De Winter și Türsan 1998). Partidele etnice românești sunt, de fapt, asociații culturale ale minorităților etnice care participă la alegeri și care sunt, din punct de vedere sociologic, asimilate partidelor politice, indiferent de natura lor juridică distinctă. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) sunt două astfel de partide etnice. Diferența dintre ele este dată de caracterul lor regional, așa cum este el înțeles în logica naționalizării sistemului de partide (Jones și Mainwarning 2003
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
manifestă doar local, și asta mai ales din cauza localizării teritoriale înguste și a numărului limitat de mandate câștigate pe plan local. Cu totul altfel stau lucrurile cu UDMR, un partid regional mult mai puternic. Partide regionale mari: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România Situația politică a UDMR este cu totul alta. Ea este reprezentanta politică a celei mai importante minorități etnice din România, iar distribuția teritorială a mandatelor sale este una mult mai largă. Mai mult, UDMR este, încă din 1990
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atât de apartenența neîntreruptă a provinciei de regatul Ungariei de la fondare și până la dezmembrarea acestuia în 1526 (Kristó 2000), cât și de dominația exercitată timp de secole de nobilii maghiari asupra Transilvaniei după înfrângerea Ungariei la Mohács. Tensiunile etnice dintre maghiarii și românii din Transilvania sunt puternic vizibile însă în momentul constituirii statelor națiune. Redobândirea statalității Ungariei după compromisul din 1867 și nașterea Austro-Ungariei au oferit elitelor maghiare cadrul necesar constituirii națiunii moderne prin educație extinsă, standardizare și omogenizare culturală (Karady
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de suspiciuni la adresa comunității maghiare, care a culminat cu violențele interetnice de la Târgu-Mureș din martie 1990, a fost în continuare folosit pentru legitimare politică (Gallagher 2001). Deși climatul interetnic s-a schimbat semnificativ, relațiile politice și comunitare dintre românii și maghiarii din Transilvania pot fi mai curând caracterizate drept un conflict simbolic, decât drept o cooperare deplină. În ciuda optimismului exagerat determinat mai curând de cooperarea interguvernamentală dintre România și Ungaria (Salat și Enache 2004), relațiile comunitare sunt afectate de crize simbolice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
7), Nord-Vest (6) și Vest (5). Înainte de a discuta însă despre distribuția teritorială a mandatelor, să comparăm puterea politică a UDMR și a celorlalte două partide regionale, FDGR și ApT, dar și a Partidului Civic Maghiar (PCM), un partid etnic maghiar alternativ. Tabelul 7: Mandatele locale ale UDMR, FDGR și ApT Partid / alianță electoral Președinți de consilii județene Primari Consilieri Consilieri județeni Număr % Număr % Număr % Număr % UDMR 4 9,75 184 2,89 2195 5,44 89 6,38 PCM 11
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
înregistrate între 2004 și 2008 sunt relativ mici, deși ele par importante pentru partide regionale mici, precum FDGR și ApT. Tabelul 8: Comparație între rezultatele electorale ale UDMR și PCM în județele din Transilvania cu un număr semnificativ de etnici maghiari Județ (număr total de mandate de consilieri județeni) Ponderea populației maghiare în 2008 (%) Voturi pentru UDMR în 2008 la alegerea primarilor (%) UDMR (mandate CJ în 2008) PCM (mandate CJ în 2008) UDMR (mandate CJ în 2004) Harghita (30) 84,61
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ar conferi o putere excesivă de reprezentare partidelor parlamentare. Concluzii Partidele regionale din România, deși reduse ca pondere electorală, pot fi văzute ca o resursă a democrației locale. Partidele regionale românești sunt partide mici, excepția notabilă fiind Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care este partid parlamentar din 1990 și considerat, astfel, un partid mare. În capitolul de față UDMR este, alături de Partidul Civic Maghiar, Forumul Democrat al Germanilor din România și Alianța pentru Timiș, prezentat ca partid regional și nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regionale, în România sunt pe de-o parte, numărul și distribuția mandatelor pe plan local (și național, în cazul UDMR), dar și structura votului, pe de altă parte. În timp ce UDMR, ca uniune culturală și partid etnic, beneficiază de voturile etnicilor maghiari din Transilvania, ApT are un caracter non-etnic, iar partidul german se bazează pe unul dintre fenomenele electorale cele mai neașteptate din România postcomunistă, anume pe votul non-etnic (Zamfira și Dragoman 2009). În ciuda trecutului conflictual dintre românii și germanii din Transilvania
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de 10 deputatî. Pe poziția a treia se situează PNL cu 13,44% din voturi și 6 deputați. Partidul liberal democrat (PLD) obținea 7,78% din voturi și 3 deputați. Ultima formațiune care reușește să depășească pragul electoral este alianța maghiarilor (UDMR) cu 5,52% din voturi și 2 deputați. Candidatul independent Lazlo Tokes reușește performanța de a fi reunit 3,44% din voturi și de a obține un scaun parlamentar. Juriști, licențiați în științe politice sau economice, în teologie sau
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem și vom rămâne un popor tributar modelelor spre care ne uităm în lume. Nu avem forța maghiarilor, forța polonezilor, forța grecilor. Răspunsul pe care am încercat să-l dau: suntem singurii care și-au păstrat statul din vechime; această păstrare a dus la negociere, la tranzacționalism. Ceilalți au luptat sau au emigrat. Noi suntem cum suntem: un
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că nu am reușit să "punem mâna", până acum, pe un Nobel. Așa obișnuim să ne scuzăm, într-adevăr, însă n-avem dreptate. Ce, limba poloneză mai e vorbită de cineva în Europa, în afară de polonezi? Sau albaneza lui Kadare... Sau maghiarii, care au câțiva laureați ai premiului Nobel. Așadar nu e o scuză. La final, un gând pentru ieșeni. Aș dori ca Iașul, cu ale sale tradiții culturale deosebite pe care, în fond, s-a construit marea cultură românească, oraș în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
abia În Dicționarul Istoric al Localităților din Transilvania de Coriolan Suciu, apărut În anul 1956, am dat de localitatea Gălăuțaș - Părău, autorul Încercând să argumenteze etimologia cuvântului Gălăuțaș. Autorul propune drept etimon maghiarul galokás patok. Bine-bine, mi-am zis, dar maghiarii nu s-au statornicit aici decât la Începutul secolului al XX-lea, odată cu Începerea primelor exploatări forestiere. Primul gater este adus aici de un evreu din Suedia, pe nume Lómaș. Cam pe atunci Încep exploatările forestiere În Toplița și Subcetate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
proveniența cuvântului de la numele unei ciuperci, un omonim maghiar goloka, o ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acestui toponim, Însoțite de explicații riguroase, demonstrate științific fără putință de tăgadă, pe baza unor legi fonetice care funcționează În procesul de formare a unei limbi. Numele satului de peste Mureș, Sărmaș a avut o soartă mai fericită. Oricât au Încercat maghiarii să-i mutileze numele (Moroslaka,Moroslaco,Salamoș,Siolomoș,Solomaș), toponimul și-a păstrat rădăcina Sărmcare poate fi pusă În legătură cu Sarm-isegetuza, cuvânt pe care geto dacii se pare că l-au păstrat de la Înaintașii lor, pelasgii, după N.Densusianu.Aceste triburi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Remetea mai erau În anul 1992 doar douăzeci și doi, iar acum nu știu dacă mai e vreunul (În anul 1930 erau 104 români). Deci populația românească din Gălăuțaș nu a venit aici numai din Moldova, ci și alungată de maghiarii din satele ungurești, cea rămasă aici suferind procesul de maghiarizare. Școala și situația Învățământului În ultimele două veacuri Dacă pe raza actualei localități Gălăuțaș o școală propriu-zisă există doar din anul 1905, acest fapt nu poate dovedi că În sat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Învățământul românesc. Încă din anul 1947 de pe pereții sălilor de clasă au dispărut tablourile regelui Mihai și al reginei-mamă Elena, În locul lor au apărut secretarii Comitetului Central al P.M.R. din care doar Gh. Gheorghiu-Dej era român, ceilalți erau evrei și maghiari. În față, deasupra catedrei, sus pe perete, tronau portretele celor patru mari dascăli Karl Marx, Friedrich Engels, Lenin și Stalin - cel despre care ni se tot spunea că este tătucul nostru iubit. Dar să nu trecem de la capitolul Învățământ fără
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru instruirea vlăstarelor români nu se depunea prea mult zel. În procesul de maghiarizare s-a ajuns până acolo Încât cei care purtau nume de familie mai ușor de maghiarizat, ca: Suciu, Colcer, Copoț, Vaidaș și altele, să fie considerați maghiari ale căror nume fuseseră românizate forțat În perioada interbelică. Aceștia, spuneau autoritățile maghiare, trebuie să Învețe la școală În limba maghiară. Rezultatul a fost că aceștia nu s-au mai dus la școală. După război, a continuat să funcționeze școala
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele cătune populația a scăzut fiind pe cale de dispariție, iar În zona centrală a crescut. Înainte de război aveau și un locaș de rugăciune, o mică sinagogă, unde se oficia serviciul religios În rit mozaic. Cimitirul evreiesc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Numele de Truța Îl aveau mai multe familii din sat. Probabil că toți proveneau de la același trunchi. Era odată Neculai Truța, al Huștalăului, fost cândva după 1944 primar, apoi Alexandru Truța zis Țutur. Acesta locuia vizavi de cimitirul catolic al maghiarilor. Despre un altul Truță Vasile știu doar că-i zicea lumea doar Vasile a lui Truța. Îl mai amintesc apoi pe Neculai al lui Dănilă, ce purta numele de Truță Neculai. Ceva mai la deal de bazinul cu apă, locuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ajungând până la Dej cu Întregul convoi. Ținte pentru refugiu era Ungaria, deci câteva sute de kilometri spre vest. Tocmai când un ordin confuz e gata să Întoarcă din drum convoiul, un ofițer maghiar ce flutura un steag alb anunță capitularea. Maghiarii cedaseră și cei plecați În refugiu se Întorc la casele lor. După câte știu din istorie, războiul mai avea să dureze Încă doi ani cu răsturnări spectaculoase de situații. Situațiile dramatice ale refugiului aveau să le cunoască toți gălăuțenii. Asemeni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
p. 24) în această încrengătură triadică de destine, se intersectează multe alte personaje și evenimente. Cu ștefan Pop traversăm istoria Ardealului milenar, reamintindu-ne de neamurile care conviețuiau de veacuri și „se împleteau cu românii mlădițe de nemți, sârbi și maghiari”, cu trimitere și la Amintirile lui Slavici, educat fiind de Sărinți întru bună conviețuire: „ - Când întâlnești în calea ta un român..., să-i zici Bună ziua!, dar maghiarului să-i zici gó napot!, iar neamțului Guten Tag! și treaba fiecăruia dintre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]