13,923 matches
-
interfirme a produs un sistem unificat de capitalism financiar, însă a creat și un sector dominant de întreprinderi a căror proprietate este complet depersonalizată. Astfel, ne găsim în fața unei situații care nu ține nici de „controlul bancar”, nici de „controlul managerial”, însă care participă la o formă de control printr-o „constelație de interese”. Un număr mic de acționari instituționali posedă pachete de acțiuni ce permit intervenții în gestiunea a numeroase întreprinderi mari, dar ei nu au coeziunea necesară pentru a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ele, în loc să asigure gestionarea lor și pentru alții. Aceste forme de participare sunt definitorii pentru grupuri de interese solid structurate în sânul cărora interesele industriale și cele financiare se împletesc. Aceste diverse dezvoltări teoretice constituie un progres și în raport cu teoria managerială clasică, și în raport cu viziunea marxistă tradițională. Astfel, se vorbește acum despre elita întreprinderilor sau corporate elite, vizând categoria directorilor generali și cadrele superioare din marile întreprinderi. Pentru a pune în evidență configurații ale unor direcții articulate unele cu altele (interlocking
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
larg difuzată în corpul social și este supusă unor reguli ce definesc strict domeniul său de aplicare. Aceste dimensiuni analitice, subliniază Giddens, nu constituie o teorie, ci o bază conceptuală pentru a analiza chestiunile ținând de teoria elitelor. Astfel, teza „managerială” a descompunerii clasei conducătoare capitaliste prin separarea progresivă a proprietății asupra mijloacelor de producție și a controlului efectiv asupra acestor mijloace de producție a putut fi examinată în mod util din perspectiva celor trei dimensiuni indicate mai sus: recrutarea, structura
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este ajungerea la posturi de responsabilitate prin studii superioare: formare specializată sau studii universitare. Această modalitate de ascensiune socială poate fi, la rândul său, asociată cu un sistem de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea rând, emergența unui sistem managerial a generat un element de tensiune în rândurile elitei economice. Apariția unei funcții manageriale specifice - și, deci, a unor roluri distincte în fruntea întreprinderilor - a introdus o diferențiere a scărilor de valori în viața economică. Productivitatea și eficacitatea se deosebesc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Această modalitate de ascensiune socială poate fi, la rândul său, asociată cu un sistem de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea rând, emergența unui sistem managerial a generat un element de tensiune în rândurile elitei economice. Apariția unei funcții manageriale specifice - și, deci, a unor roluri distincte în fruntea întreprinderilor - a introdus o diferențiere a scărilor de valori în viața economică. Productivitatea și eficacitatea se deosebesc de preocuparea față de profit. Uneori, disocierea proprietății și a controlului a fost asimilată cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
economice. Dar, din această evoluție s-a tras și concluzia că elitele economice sunt acum în situația de a putea influența deciziile politice și de a le controla direct sau indirect. Totuși cercetătorii și-au dat seama că, dacă elementul managerial dispune efectiv de o putere într-adevăr reală în sfera economică, capacitatea lui de influență este limitată de noile prerogative ale elitei politice, care-și extinde progresiv controlul asupra activităților economice. În afară de aceasta, elita economică nu este nici pe departe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
greu de imaginat în afara raționalității organizaționale, acest element și anumite corolare ale sale a suscitat critici din mai multe poziții. Se condamnă, de pildă, profesionalizarea anumitor roluri în ONG-uri. Skocpol (2003) arată că organizațiile civice americane operează din ce în ce mai mult managerial, iar sarcinile m.s. sunt preluate de profesioniști în lobby sau advocacy. Structura ierarhică a multor organizații ale m.s. este asociată cu celebra „lege de fier a oligarhiei”. Numeroase scandaluri de presă din ultimii ani au scos la iveală legături neașteptate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
evaluare ridică anumite probleme. Anumite intrări sunt mai evidente decât altele. Fondurile locale, de exemplu, cele care susțin derularea unui program local reprezintă, evident, o intrare. Dar, pentru ca acești bani să producă un rezultat (ieșirile) sunt necesare idei și calități manageriale. În mod tradițional organizațiile finanțatoare au abordat două atitudini diferite. Fie s-au arătat preocupate numai de intrări, verificând cu grijă cererile de finanțare, urmărind reducerea costurilor, dar, odată ce banii au fost alocați, au arătat puțin interes în ceea ce s-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pensii), culturii. Beneficiile parteneriatului public - privat Obiectivele pentru care sectorul public inițiază parteneriate pot fi: asigurarea de capital și reducerea presiunii asupra bugetului public, sprijinirea dezvoltării tehnologiilor, reducerea corupției, împărțirea riscului și a costurilor, accesul la fondurile companiilor, utilizarea expertizei manageriale private, creșterea calității serviciilor. Obiectivele sectorului privat pot fi: realizarea unui profit acceptabil; capitalul de imagine, credibilitate, prestigiu; dezvoltarea și diversificarea activității pe piețe noi. În urma inițierii unui p. p.- privat se pot obține beneficii atât de către administrația publică, cât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este o funcție esențială a conducerii executive, rolul unui eventual departament implicat în procesul de p.s. fiind de a participa în etapele de diagnoză și de a facilita elaborarea unui plan, nu de a-l coordona. Definirea clară a rolurilor manageriale în p.s. este susținută și de rezultatele unui studiu realizat de Elliott Jacques, care clasifică pozițiile deținute într-o organizație după orizontul de timp utilizat în planificarea activităților. La un prim nivel se află pozițiile ocupate de personalul necalificat, pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
experiență sau fără calitățile necesare coordonării unui proces de planificare. Strategia devine un scop în sine pentru că, oricum, activitatea curentă a instituției este modelată de articole de lege sau decizii „de sus” (adesea neplanificate). Și modul de evaluare a performanțelor manageriale inhibă utilizarea planificării. Centrată mai degrabă pe sancționarea erorilor decât pe recompensarea meritelor, evaluarea descurajează asumarea unor decizii strategice. Orientarea excesivă către oportunitățile imediate (deși poate fi o opțiune strategică) poate pune sub semnul eșecului chiar și o planificare de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publice. Eficienței în redactarea de planuri i se opune, de cele mai multe ori, abandonarea acestora, managerii instituțiilor având înclinații minime pentru p.s. Este o realitate care, în mod cert, nu poate fi corectată cu acte normative sau adoptarea unor noi standarde manageriale. Planificare teritorială - Amalia Vîrdol Planificarea teritorială (p.t.) se referă la metodele utilizate de autoritățile publice pentru a modifica distribuția populației și activităților în spațiu la diferite scări geografice. Vizează toate tipurile de planificare care au legătură cu utilizarea terenurilor: planificare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
privat, sectorul public prezintă o serie de particularități în ceea ce privește utilizarea s.. J. Mercer identifică trei tipuri de s. la nivelul instituțiilor publice: de dezvoltare, politice și protective. Cu excepția primului tip, s. instituțiilor publice nu sunt un produs exclusiv al capacității manageriale ale celor care conduc instituțiile. S. se cristalizează mai degrabă sub influența factorilor externi care modelează un anumit comportament organizațional. Chiar și s. de dezvoltare depind în mare măsură de factorii politici sau de modul în care sunt alocate resursele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sine consecințe imediate, palpabile. Administrația locală poate fi, astfel, supusă riscului de a minimiza sau chiar de a ridica obstacole în calea funcționării t.. Se pot adăuga aici așteptările nerealiste față de impactul t., care pot crea nemulțumiri și tensiuni. Capacitatea managerială a echipei t. este esențială în acest sens, mai ales în contextul în care am argumentat asupra dificultăților de recrutare/formare a acestei echipe. Formarea este importantă și atunci când t. deservește și persoane cu dizabilități. Informații, tehnologii și formule de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
manifestare a libertății. Teorii reflexive Teoriile reflexive accentuează faptul că transformările postcomuniste implică nu numai o reorganizare instituțională, o separare instituțională mai adâncă între economie și politică, prin dezvoltarea infrastructurilor pieței, a sistemului bancar, redistribuirea drepturilor proprietății și a responsabilităților manageriale asupra firmelor și, în ultimă instanță, reconfigurarea rolului statului în economie. Deși foarte important, studiul acestor procese ignoră, totuși, un fapt esențial: schimbarea de sistem înseamnă transformarea unei formațiuni istorice socialiste într-una capitalistă. Teoriile reflexive, inspirate de analize marxiste
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rol fără să fie și proprietari ai mijloacelor de producție corespunde oarecum cu alte variante de capitalism contemporan, în care puterea economică este dispersată între proprietari și manageri (Chandler, 1992). Astfel, se poate spune că în ECE, clasele politice și manageriale au profitat de slăbirea regimurilor comuniste, scoasă în evidență de competiția internațională și de manifestări sporadice de opoziție internă, și au creat condiții pentru o transformare de sistem, cel puțin la început, din motive, în bună măsură, normative. Deși experiența
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cel economic) conduce la crearea unei ierarhii de putere europene, ale cărei trepte superioare se constituie într-o categorie deosebită de Mari Puteri ce țin balanța, hotărându-i destinul. Acestea sunt Marile Puteri ale Concertului Europei, care au un rol managerial în sistemul internațional, spre deosebire de Marile Puteri din secolul al XVIII-lea, care foloseau balanța puterii și diplomația într-o manieră descentralizată. Spre deosebire de acestea din urmă, Marile Puteri ale Concertului Europei utilizau balanța puterii și diplomația în comun, într-o manieră
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestea din urmă, Marile Puteri ale Concertului Europei utilizau balanța puterii și diplomația în comun, într-o manieră formală, ca o „hegemonie împărtășită” ce avea la bază conștiința unor interese comune ale acestora. În plus, ele își asumau un rol managerial deosebit în sistemul internațional, în sensul în care ele aveau dreptul și responsabilitatea exercitării unei forme de tutelaj asupra puterilor minore din sistem, tutelaj ce le oferea puteri extinse în ceea ce privește intervenția în afacerile interne ale puterilor minore, precum și o oarecare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca „protectori ai economiei naționale și agenți ai industrializării” (Ibidem), autodefinire paralelă cu preluarea rolului de „constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale” (Ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de „state manageriale” (Thrift, 2001, pp. 71-102), „state competiționale” (Cerny, 1990, p. 241) sau „state catalitice” (Lind, 1992, pp. 3-12; 2002, p. 257) - sau, altfel spus, state post-wesphalice. Statele numite post-westfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și consum. Forțele motrice care animă globalizarea sunt inspirate de conceptele neoliberalismului, ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
gestionarea unui volum imens de informații. Trebuie creată capacitatea națională de a accesa, selecta, folosi detaliile necesare raportului dorit țară-globalizare conform principiilor stabilite prin strategia națională sau conforme interesului național. Gestionarea procesului de globalizare la nivel național reprezintă o provocare managerială, având în vedere vulnerabilitatea statelor-națiune față de acest proces. Pentru asigurarea unei finalități pozitive, pentru diminuarea acestor vulnerabilități ar trebui acordată o atenție sporită unor aspecte cum sunt informațiile insuficiente, inerția percepțiilor, competiția și inegalitățile care se manifestă la diferite niveluri
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
UE, dar Reuniunea G-20 de la Toronto a demonstrat cât de greu de realizat este un consens global în acest scop.<footnote www.wall-street.ro/articol/international/109126, accesat la 9 noiembrie 2011. footnote> La nivel de firmă, de întreprindere, performanța managerială determină evoluția acesteia: creștere, dezvoltare, comasare, fuziune, asociere, lichidare sau faliment. Când se dorește dezvoltarea firmei se apelează la capital. Acesta poate fi obținut prin creditare sau prin investiții. Firma poate lansa pe piață un proiect de emisiuni de acțiuni
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
coordonare unică. Avantajele ISD pentru țările-gazdă sunt multiple și, în general, bine cunoscute din viața cotidiană. Dintre acestea amintim valorificarea unor resurse naturale, locuri de muncă pentru populație, venituri la bugetele locale și naționale, transfer de tehnologie și de abilități manageriale, extinderea piețelor pentru produse și servicii, dezvoltarea infrastructurii locale, ridicarea nivelului de trai al populației din zonă, îmbogățirea nomenclatorului național de produse, direcții pentru programele de școlarizare a tinerilor etc. Din nefericire, mobilitatea capitalului, fluxul ISD gravitează continuu în jurul unui
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unor statute proprii, promovează și susțin participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie. (2) Prevederile alin. (1) se aplică și la nominalizarea membrilor și/sau participanților în orice consiliu, grup de experți și alte structuri lucrative manageriale și/sau de consultanță. Art. 22 Pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați autoritățile publice centrale și locale vor adopta măsuri stimulative de reprezentare echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților în cadrul autorităților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de acum o considerabilă experiență de acțiuni realizate atât la sediul teatrului, cât și în tabere de vacanță, prin colaborarea cu Agenția Națională pentru Stimularea Inițiativei Tinerilor. Preocuparea pentru cunoașterea stării de opinie în rândul publicului a devenit o practică managerială obișnuită după sondajele realizate în stagiunile 2000-2001 și 2004-2005. Ele au făcut parte dintr-un alt program, intitulat „Teatrul Odeon și publicul”, urmărind să asigure o mai bună comunicare a publicului cu echipa teatrului. De la părerea publicului care contează și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]