3,802 matches
-
Hurezeanu, Elisabeta, Smarandache, Gheorghe și Totu, Maria. Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1990. Panaitescu, Petre P. Istoria românilor: pentru clasa a VIII-a secundară. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1993. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Almaș, Dumitru. Istoria românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian, Pasailă, Vasile, Teodorescu, Bogdan și Tomi, Raluca. Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai, Pascu, Adrian T. și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor: din cele mai vechi timpuri pâna la revolutia din 1821: manual pentru clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a. București: Humanitas Educațional. 1999. Mitu, Sorin, Copoeru, Lucia, Țîrău, Liviu, Țârău, Virgiliu și Pecican, Ovidiu. Istoria românilor: manual pentru clasa a XII-a. București: Sigma. [Ediția a doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-a. București: All Educațional. 2005. Petrescu, Florin. Istoria evreilor. Holocaustul. Manual pentru liceu. București: Editura Didactică și Pedagogică. 2006. Giurescu, Dinu Constantin, Berciu-Drăghicescu, Adina și Grigore, Simona Daniela. Istorie: manual pentru clasa a IV-a. București: Sigma. 2007. Barnea, Alexandru, Manea, Vasile Aurel, Palade, Eugen și Teodorescu, Bogdan. Istorie. Manual pentru clasa a XII-a. București: Corint. 2008. Dobrincu, Dorin, Grosescu, Raluca și Stamatescu, Mihai. O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu. Iași: Polirom. 2008. Petre, Zoe, Căpița, Laura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întemeiată pe date exacte și incontestabile! Pentru ce? Pentru a dovedi că strămoșii d-lor Giani, Cariagdi, Carada erau amicii politici ai lui Vlad Țepeș. Nu se potrivește. Veți găsi între boierii lui Vlad Țepeș pe-un Dragomir al lui Manea Udriște, veți găsi pe-un Vintilă Florescul, dar de Caradale nici urmă. [22 ianuarie 1881 ] ["ÎNTRE VARIILE ACUZĂRI... "] Între variile acuzări ce ni se aruncă în urma reproducerii articolului d-lui Maiorescu din "Deutsche Revue " vedem atât în "Romînul" cât și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Domni, a ne numi pe noi străini în țara noastră proprie. A ajuns atât de departe încît "Romînul" îndrăznește a zice că aristocrația română, acea aristocrație care azi, grație demagogiei. nu mai există, a fost străină. În adevăr Roman și Manea Herescu, ambasadorii lui Mircea Vodă, al căror ultim descendent s-a stins acum câțiva ani, Basarabii, Floreștii, Bălenii, Filipeștii, Balșeștii, Cănteștii, oameni care au botezat piscurile cele mai înalte ale Carpaților cu numele lor nu sunt familii istorice; Matei Vodă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu este, desigur, dorința și declarațiile de reformă, reformare etc., ci posibilitatea de alocare de resurse și de dezvoltare de programe, totul plecând de la bani, de altfel atât de importanți și în textele hip hop, gangsta rap, sau în transatlanticele manele. Este de asemenea interesant de văzut cum mesajele gangsta rap au fost renegociate și apropriate în alte culturi, aparent nereceptive la cultura hip hop. Receptivitatea grupului criminal Original Gangsters, fondat în 1993 în Suedia, la mesajele albumului Original Gangster din
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care vor prefera nu doar muzica rock, ci și pe cea clasică, iar blugii lăudați cândva de Adrian Păunescu nu pot fi purtați, de aceeași persoană, chiar în orice împrejurare. Cultura "populară" de tip coca-cola, iar mai nou de tip manele, nu poate să suprime dorința de a contempla un Brâncuși sau de a-l asculta pe George Enescu. Dacă pentru Cărtărescu modelul de respins e cel al culturii clasice de proveniență franceză, celălalt fruntaș al generației, H.-R. Patapievici, atrăgea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Petrescu, „Radu Stanca. Poezie și teatru”, ST, 1979, 5; Dan C. Mihăilescu, Critica - spectacol interior, TR, 1980, 24; Culcer, Serii, 86-88; Grigurcu, Critici, 514-517; Vasile Popovici, „Modelul și oglinda”, O, 1982, 45; Grigurcu, Între critici, 306-310; Cristea, Modestie, 92-95, 105; Manea, Contur, 146-153; Dan C. Mihăilescu, „Mantaua” lui Don Quijote, RL, 1988, 8; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1988, 94-97; George, Sfârșitul, IV, 48-59; Negoițescu, Scriitori contemporani, 454-456; Dan C. Mihăilescu, „Ibsen și «teatrul» invizibil”, LAI, 1995, 28; Alex. Ștefănescu
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
printr-o preocupare specială pentru proză și mai ales pentru proza scurtă. Se tipăresc numeroase fragmente de romane și povestiri - uneori însoțite de o succintă prezentare a autorului - aparținând lui Mircea Eliade (Incognito la Buchenwald), Augustin Buzura, Nicolae Breban, Norman Manea, I. D. Sîrbu, Eugen Barbu, Mihai Sin, Sorin Titel, Radu Petrescu, Romulus Guga (pagini din romane inedite), Radu Cosașu, Alexandru Ivasiuc, Bujor Nedelcovici, Gabriela Adameșteanu, Alexandru George, Ion Vlasiu, Nicolae Manolescu, Ion Lăncrănjan, Mircea Horia Simionescu, Dana Dumitriu, Valentin Șerbu ș.a.
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
a lăsat ea peste tinerii noștri? Cum de nimeni nu-și mai poate imagina Piața Universității că un spațiu al contestării și al aspirațiilor, în schimb pe acel teritoriu al sacrului acum oricine poate organiza chiar și un concert de manele?! De ce ar fi altfel, cănd - practic - toate forțele politice ale țării au trecut pe la guvemare, demonstrând aceeaai cupiditate și aceeași lipsa de responsabilitate? Între impotenta cu blazon anticomunist și impotenta activistului uns cu toate alifiile, pentru tineri nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
Vezi, în acest volum, Croitor, p. 32 Fixarea formulei, care "tinde să se transforme dintr-o combinație liberă într-o locuțiune", a fost semnalată de mai multe decenii, de Guțu Romalo 1972 (în 2000: 80-81). 33 Vezi, în acest volum, Manea, p. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
ASPECTE ALE DINAMICII SISTEMULUI CORELATIVELOR DANA MANEA 1. INTRODUCERE 1.1. Corelativele sunt unități lexicale (cuvinte sau grupuri de cuvinte) care participă la realizarea coeziunii textului, a continuității sintacticosemantice a acestuia. Potrivit lui Halliday (1985: 287−318) coeziunea privește organizarea semantică și formală a textului și se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
integrate în categoria textelor artistice) cu M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc sau G. Liiceanu, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (integrate în categoria textelor estetico-filozofice). 8 In paranteze sunt redate siglele folosite în tabelele din paginile următoare. 9 Cf. Manoliu Manea (2001). 10 Cf. Spiță (2003: 219-223). 11 Vezi GALR II: 241-246. 12 Vezi GALR I: 648; 652−653 și GALR II: 768 13 Că este conector în contexte de felul: am învățat nu numai că iernii nu i te poți
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
lalele ofilite pe cealaltă, ducea o alee de cărămidă și totul, fiecare lucrușor îngrămădit acolo, mirosea intens, disperat, ca o floare abia deschisă. (M. Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă.). Pentru proliferarea sensurilor prin extensii metaforice vezi Lakofff (1987); Lakoff & Johnson (1980); Manea (2001: 173−252). 24 În GALR se menționează de altfel că "Spre deosebire de conectorii conjuncționali a căror utilizare în perechi corelative este mai riguroasă, în sensul că ambii termeni trebuie să fie obligatoriu exprimați (fie... fie, sau... sau, nici... nici) și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
fel procedează în fond Mateiu Caragiale în Pajerele sale, fructificând rotunjimea de medalie a sonetului, în Boierul, Călugărul, Domnița sau Cronicarul accentul etic intră, prin constrângere și savantă artă, în urzeala portretului, ca în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce os de Domn e și viță de-împărat, / / Ades, făr-a-și da seama, își mângâie hangerul, / Și când în fața morții odată s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de cel dorit de noi, de aceea am recurs la a urmări o secvență mai extinsă, anume a fi (pers 1, 3 sg., indicativ prezent, imperfect și perfect compus) + tot/toată + numai/doar (ex. este toată numai/doar...). 9 Vezi Manea, în acest volum. 10 S-a arătat (Krasikova, Zhechev 2005: 4) că în limbile care au posibilitatea de a exprima ideea semantică de restrictiv prin intermediul unei construcții de tipul nu...decât, valoarea scalară, de restricționare către elementul de la polul inferior
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan, Cuantificarea grupurilor sintactice - fenomene actuale Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
XVI, 1, p. 23-27. Lüder, E., 1996, Procedee de gradație lingvistică (ed. revăzuta și adăugita), trad. H. Decuble, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Magheru, A., 1976, "Concizie și claritate în limbajul publicisticii radiofonice", în PN 3, 238, p. 15-17. Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
trad. H. Decuble, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Magheru, A., 1976, "Concizie și claritate în limbajul publicisticii radiofonice", în PN 3, 238, p. 15-17. Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române, p. 57-68. Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică și discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
sensul formei de singular (întâlnită mai rar) este tot al unui masiv, ca în exemplele: Cumpăr tărâță și făină (www.anunturi.ro), Mâine plec în Toronto să cumpăr icră roșie (forum.desprecopii.com). 7 Vezi despre opoziția separativ - nonseparativ Manoliu Manea (1968: 109-113, 124-125) și GALR I: 269. 8 Gruparea nimeni dintre este mult mai frecvent înregistrată pe internet, în raport cu nimic dintre. 9 Gheorghe (2004: 268-271) numește această propoziție relativa partitivă și o analizează ca un tip de relativă periferică. 10
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
în Regulamentele Organice. Astfel, au apărut primele unități ale armatei permanente, un număr de trei regimente mixte în Țara Românească și un regiment mixt în Moldova, totalizând un efectiv de 4656, respectiv 1554 de militari.<footnote Gurgu Ion, Sergiu Balanovici, Manea Vasilică, O istorie a structurii centrale de personal a armatei Române, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006, p. IX. footnote> Timp de douăzeci de ani efectivele și numărul unităților au crescut semnificativ, determinând apariția unor organe centrale de conducere
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
000 de militari în termen. De asemenea, în această perioadă, în cadrul Direcției personalului, organ tehnic și administrativ în cadrul Ministerului Armatei, funcționau următoarele servicii: Personal, Contencios și pensii, Justiție, Recrutare și Statistică, Cler și ,,Monitorul Oastei” <footnote Gurgu Ion, Sergiu Balanovici, Manea Vasilică, O istorie a structurii centrale de personal a armatei Române, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006, p. XIX. footnote>. Provocările timpurilor au determinat adoptarea unui complex de măsuri privind organizarea și conducerea sistemului național de apărare. Astfel, au
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
și specifice de admitere, aptitudini medico-militare, etc. În 1889, de pildă, puteau deveni ofițeri tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani, „născuți din părinți români sau naturalizați români” și cu o ,,bună conduită în societate” <footnote Gurgu Ion, Sergiu Balanovici, Manea Vasilică, O istorie a structurii centrale de personal a armatei Române, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006, p. XIX. footnote>. Admiterea în școala de ofițeri se făcea prin concurs, la care participau numai cei găsiți „proprii serviciului militar” (apți
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]