3,133 matches
-
care nu a lipsit cea mai veche biserică din centrul capitalei Bulgariei. Acolo, delegația română era așteptată de mai mulți bulgari care ne primiseră cu aplauze și cu urale. Domnul Roman le adresă câteva cuvinte în limba rusă, ceea ce transformă manifestația într-o convorbire amicală cu vecinii noștri din sud, care mărturiseau că au urmărit cu mare interes evenimentele de la București din ultimele trei săptămâni. Piața din fața bisericii se umpluse cu trecătorii bulgari care profitau de orice prilej pentru noi aplauze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel mai frumos naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre bătăușii care loveau românii pașnici ce Își manifestaseră recunoștința față de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
la vreo cârciumă - care erau foarte multe în jurul Atelierelor”. Cu ușurință, puteai afla aici toate ingredientele de „fabricare” a eroului comunist. O altă mărturie aparține lui Dumitru Vasiliu, lucrător la Arsenal. Personaj atractiv. Fuge de la București la Iași, participă la manifestațiile muncitorilor din 1918-1919. Doi ani mai târziu, în 1921, reapare ca lucrător la Atelierele Nicolina și membru activ al mișcării sindicale. Aici plănuiește, împreună cu alții, unificarea sindicatelor într-unul singur, comunist, și înlăturarea de la conducere a lui Virgil Ionescu, șeful
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acceptați până și analfabeți sau semianalfabeți, cu promisiunea absolvirii școlilor de partid. O altă ședință, ținută la 25 iulie, pregătea aniversarea unui an de la evenimentele din 23 august 1944. Deși cultul evenimentelor petrecute atunci stă încă departe, momentul este omagiat: manifestații, care alegorice, marșuri muncitorești întregesc spectacolul acestei zile. Totuși, dincolo de aniversări, rămâneau declarativ pe ordinea de zi chestiunile stringente: ajutorarea țăranilor, reconstrucția țării și, mai ales, creșterea numărului de cadre active de partid. În tot acest timp, celula de partid
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dictaturi proletare”, [am preferat să respectăm ortografia întru totul, pentru a ne putea contura o imagine fidelă asupra nivelului de pregătire a noilor membri de partid - n. ns. S. P.]. Un nou proces verbal închide ședința din 20 noiembrie, consacrată manifestațiilor din București (8 noiembrie 1945) de susținere a regelui Mihai, care, pentru a salva aparențele unui regim democratic, intrase în faimoasa „grevă regală”. Pentru comuniștii de la Ateliere, cauza tulburărilor amintite se reduce la infiltratrea mai multor „elemente legionare” în rândul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
raportul semnat de colonelul Grigore Iacovachi în numele administrației districtului Fălciu către Ministerul de Interne (Huși, 30 august 1857). Acest document se referă la alegerea lui Petrachi Mavrogheni și Nicu Catargiu din partea proprietarilor mari, ca deputați în Adunarea ad-hoc și la manifestația ce urmase: „Astăzi, în 30 a lunii august, se arată în raport [...], adunându-se în camera administrații doăzăci și cinci persoani din numărul a patruzăci și tri ci s-au văzut înregistrați cu drit a votarisî [...] au numit prezidet adunării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oamenilor pașnici“ (germ.).), care de foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de poliția germană pentru a impresiona guvernul român. În acest caz, numai o stupidă naivitate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primejdios!“ Noi am râs cu ostentație, neamțul era foarte mortificat. Toată ziua l-au dus cu vorba ca să credem că poate nu-l mai pornesc, apoi l-au ridicat cu mult înainte de ora trenului ca să nu i se facă vreo manifestație. Atunci ne așteptam să-i jefuiască tot ce mai avea, să-i pună sechestru pe moșii, în fine, să profite în toate de lipsa lui. Nu au făcut-o însă. În tren a avut cu dânsul un soldat german, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oglinda sufletelor, nu a faptelor. Într-acest chip, bieții oameni răbdau toate nevoile, nu cu filozofie, ci cu voioșie. Inventau știri bune, nu se știa de unde porneau, dar, din gură în gură, creșteau, nici o discuție, nici o dezmințire nu le oprea; manifestații imaginare la Iași, la care mii de persoane luau parte, pe care poliția nu le mai putea stăvili, în favoarea Antantei, în favoarea înfăptuitorilor războiului dați în judecată. Era o furtună dezlănțuită în favoarea lor, în strigătele: „Trăiască Aliații! Ura România Mare!“... Aflându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că Marghiloman se luase după Czernin și pretindea că el căuta să îndulcească pe cât putea suferințele populației, dar n-avea ce face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele pe stradă: „Marea victorie a ger manilor! Marșul spre Berlin, 45 kilometri pe oră“. Ne vorbise și de frigurile tifoide ale Adinei. Acum dânsa cu copiii și Niculescu-Dorobanțu erau la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași și adusese știri bune. Nu era primul, căci mai venise unul prin Salonic câteva săptămâni înainte cu d. Victor Antonescu în uniformă franceză; văzuse pe Ionel și pe Saint-Aulaire la Iași și pornise înapoi fără să-l descopere guvernul. manifestații francofile Spiritele erau atât de agitate, încât, fără a ști de unde, se răspândise, la 23 octombrie/5 noiembrie, zvonul că ar fi sosit la Athénée Palace 238 mai mulți ofițeri francezi. Gheorghiu veni în fugă să ne previe, îi văzuse
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fu dusă la 12 noaptea la poliție, arestată într-o cameră infectă și liberată a doua zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani nu-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor pe străzi. armistițiul în așteptarea aliaților A doua zi nu au intrat aliații noștri, cum se zvonise, dar populația îi aștepta cu încăpățânare și manifestațiile se succedau. Școlile nu mai funcționau, elevii fiind prea preocupați să cutreiere străzile cu drapele tricolore ieșite din pământ, din iarbă verde. La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La Cercul Militar, „Hauptwache“, au venit jandarmi în locul celor 100 de soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma și hampele steagurilor, le-au luat la spinare și au pornit în manifestație; pe cap puseseră un coif german pe care altul bătea toba. Răzbunau cum puteau pe liceanul și femeia răniți în ajun de o mitralieră, fiindcă strigaseră „Jos germanii“ și cântaseră „Trăiască regele“. Văzând că le puteam expune fără a le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne-a luat cu el la Universitate, unde ni se rezervase un balcon. La una din uși, o fată tânără a recunoscut pe Ionel și, dându-se în lături, zise: „Să facem loc făuritorului României Mari“. Aceasta a fost singura manifestație ce s-a făcut la revistă [defilare] lui Ionel, care asista ca un simplu trecător la triumful operei lui. Nici măcar pe programul oficial, în Te Deum-ul de la Mitropolie, nu figura. Noi eram atât de absorbiți și de emoționați, încât nici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căciuli mari, cu fundul lat. O turmă întreagă de oi albe ca zăpada îi urma. Au avut mare succes. Admirate, asemenea, au fost frumoasele femei în portul lor auster de la Săliște. Bănățenilor [li] s-a făcut o căl du roasă manifestație ca răspuns la banderia lor cu inscripția „Banatul neștirbit“. Însă carul cel mai gingaș a fost al copiilor, puși după talie pe platforme, aleși dintre fetițele și băieții cei mai frumoși din sate; când treceau în fața tribunei, întindeau brațele către
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste puțin: toți partizanii domnului Maniu, cu șeful lor în cap, fă cură o frumoasă manifestație lui Marghiloman, care, încurajat de atitudinea noilor deputați de peste munți, făcu un discurs de jus tificare a purtării lui de colaborare cu germanii în țara ocupată de aceștia. Numai părintele Lucaciu și Octavian Goga părăsiră sala, protestând cu indignare, pe când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu era deloc ușor. Un anume stil universitar medieval nu lipsea nici la Iași. Același autor, Gh. Năstase, își amintește că, deseori, undeva, "din Țicăul care luneca pe nesimțite la vale, seara, văzduhul era aromat de liliac, iar balurile, întrunirile, manifestațiile la care se cânta majestuos "Gaudeamus igitur" mențineau această ambianță, amintind de un burg tipic universitar. Ne cunoșteam cu toții între noi, era multă prietenie între noi, iar pe profesori, care ne cunoșteau cu toții, îi respectam până la venerație". Continui să răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vedere postumitatea culturală a poetului, urmărind modul în care didactica școlară se apleacă asupra creației eminesciene, apoi se referă la reprezentarea lui Eminescu în iconografie, nu mai puțin atent fiind la felul în care se vorbește despre poet în cadrul diverselor manifestații publice cultural-artistice. Întregul demers critic al lui Cornel Munteanu se constituie de fapt într-o provocare la un nou tip de lectură a operei eminesciene și a criticii eminescologice, domnia sa fiind partizanul declarat al ideii că astăzi nu se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ale bunurilor de lux dar și ale produselor de bază precum alimentele și chiriile. Din 1985, proteste ale muncitorilor, intelectualilor și studenților împotriva inflației, corupției, inechității economice, abuzurilor drepturilor omului și absenței libertății intelectuale au dus la un gen de manifestații nemaiîntâlnit de la sfârșitul anilor 1970 în orașele din China. Crima de toate tipurile s-a intensificat din nou, și numai în 1985 au fost recrutați un milion de oameni ca personal de securitate. Acest fapt a fost urmat de și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și mai mari. Acestea, asociate cu faptul că inflația, fiind atunci de peste 20%, era de două ori și mai bine peste nivelul ratei dobânzii, au dus la retrageri masive ale economiilor și la presiune de cumpărare. În fața unei gradații a manifestațiilor care amintea în mod deranjant liderilor Partidului de ascensiunea federației sindicale Solidaritatea în Gdansk, Deng l-a abandonat acum pe al său fides Achates, Zhao, susținând cererile lui Li Peng și vicepremierului Yao Yilin de înghețare a prețurilor și de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
mare parte facționalismul Casei Stuart, iar la începutul secolului XVIII, principala provocare a legitimității sale nu izvora din vreo presiune de democratizare, ci de la încercările iacobine de a ridica o armată și de a reinstala monarhia Stuart. Așadar, în ciuda periodicelor manifestații populare și a celor mai pozitive eforturi ale intelectualilor și satiriștilor, principalele preocupări politice ale vremii constau în politica externă și imperială. Abia la sfârșitul secolului XVIII a început să se clarifice faptul că stârpirea corupției la nivel instituțional a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Est 47, 105, 132, 210; elite 35; partide politice 35, 41; reglementare 74-75; sistem de transfer 38 Indonezia: bunăstare 27-28; conflict etnic 225; corupție judiciară 40; corupție la nivel prezidențial 19, 27, 28, 34, 76, 178, 179; FMI 178, 179; manifestație studențească 179; mită 40; politica externă a Statelor Unite 168; procese subminate 22; scurgere de capital 180; sistem bancar 27, 39, 179; stat cu nivel ridicat de corupție 13, 34, 202 Institutul de Finanțe Internaționale (IFI) 171 Insulele Marshall 188 interes public
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
infracțiuni economice 102; intelectuali 87, 90, 92, 93, 94, 95, 104; întreprinderi de stat 78, 103; ,,întrunirile de luptă" 91, 92, 110; jurnaliști 107; liberalizare economică 37, 67, 81, 101-108, 115; lipsa transparenței 72; lorzi ai drogurilor 215, 218, 219; manifestație studențească 101, 107; marea foamete 94; ,,Marele Salt Înainte" (1958) 94, 97, 98, 117; metoda ,,castronului de fier cu orez" 98, 103, 114; migrație forțată 223-224; mită 88, 91, 99, 103, 104, 105, 106, 109, 110; muncă forțată (xiafang) 94
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]