2,245 matches
-
reciproc] se limiteaz] la ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pufendorf și Locke, drepturile au avut un rol crucial în revoluțiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ins], în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, apelul la drepturi a fost eclipsat de mișc]ri precum utilitarismul și marxismul care nu puteau, sau nu voiau, s] le accepte. În perioada contemporan] a avut loc o schimbare și mai semnificativ], iar ast]zi ele reprezint] devize acceptate pe plan internațional în dezbateri morale și politice. În multe p]rți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluarea moral]? iv. Provoc]ri dinspre stânga politic] Perspectivele marxiste și feministe critic] alte abord]ri pe baza unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și Statul, Engels a observat c] în cadrul familiilor de burghezi soțiile furnizau o munc] f]r] valoare precum și sarcini sociale necesare (cum ar fi: îngrijirea copiilor și a b]trânilor) și trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii casnice, includerea complet] a femeilor în sfera public] și, ceea ce este cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic]. Relat]ri despre „înțelegeri reciproce” și „beneficiu reciproc” ar putea fi iluzii rezultate în urmă falsei conștiințe a materialismului capitalist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptabil moral numai dac] p]rțile se afl] pe o poziție de egalitate, nu sunt motivate (conștient sau inconștient) de nevoi economice și nu consider] însușirile care le alc]tuiesc drept simple obiecte - toate acestea necesit] eliminarea capitalismului. 2) Critică marxismului Criticile teoriilor clasice marxiste asupra sexului se concentreaz] asupra unor acuze generale legate de persuasivitatea explicațiilor marxiste ale falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
falsei conștiințe, de interpret]rile istorice ale originilor exploat]rii, de înțelegerea economiei capitaliste și de reprezent]rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu a transformat în mod real femeile în națiunile care au devenit socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în produs comercial și de lipsă consimt]mântului informat. v. Epilog Poate c] cea mai convig]toare poziție asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat]rii” și de preocup]rile feminismului fâț] de semnele opresiunii masculine. Aceast] abordare poate r]spunde unora dintre criticile enunțate mai devreme. Baza contractual] a interacțiunii sexuale reiese din acordul voluntar bazat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și umanist], așa cum a f]cut Marx. Morală nu este singurul remediu posibil pentru abuzurile de care a suferit marxismul și îndr]znesc s] spun c] nu este nici cel mai bun remediu. Fanaticii ne conving în fiecare zi c] pan] și cele mai pure intenții nu împiedic] crime monstruoase, cu excepția cazului în care inteligență dubleaz] entuziasmul moral. Un remediu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.: Making Sense of Marx (Cambridge: Cambridge University Press, 1985). Geras, N.: Marx and Human Nature (London: New Left Books, 1983). Henry, M.: A Philosophy of Human Reality (Bloomington, Ind.: Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Press, 1985). Geras, N.: Marx and Human Nature (London: New Left Books, 1983). Henry, M.: A Philosophy of Human Reality (Bloomington, Ind.: Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism and the Moral Point of View (Boulder, Col.: Westview Press, 1989). Nielsen, K și Patten, S., ed.: Marx and Morality (Guelph. Canadian Association for Publishing în Philosophy, 1981). Wood, A.: Karl Marx (London: Routledge & Kegan Paul, 1981). 46 Cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre est. Cît mai spre est. Închid aparatul și mă întorc la Patapievici. Într-o pagină, fără tentă ironică, doar de discernere calmă a marxismului falimentar, printre motivațiile resentimentare ale omului Marx: hemoroizii. Diagnosticul imediat îmi aparține și e pus cu o clipă înainte de-a adormi: noi, românii, suferim (încă) de hemoroizii lui Marx. Sorb un bitter (mic) în bărulețul de la Economat. Chelnerul, viezure
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mediocru al artei. Personalitățile puternice, geniile nu cunosc regresul în concesie, în compromis. Prind, la radio, finalul unei emisiuni "Invitatul special". O voce cu pronunțată voalare senilă, dar cu acuități de o vivacitate încă incitantă, perorează, oarecum nostalgic, în favoarea unui marxism care n-a fost, vai, frecventat, mai cu seamă în comunism și, ce să mai spunem, în prezent, cu aplicație și seriozitate de studiu. I-auzi! S-asculți și să nu crezi: pe-un post care se respectă România Cultural
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce întrebări! pentru că filosoful nostalgic se află într-un monolog maniacal, greu de frînat. Noroc de limita emisiunii. Și cînd nu mai sînt decît cîteva secunde, filosoful... special aruncă ultima grenadă fumigenă: dacă i-ar fi avut, la examenul de marxism, pe Dej și pe Ceaușescu, sigur i-ar fi picat.. (Îl omisese, din pudoare, pe Iliescu?). Cine credeți că fusese invitatul mai ceva decît special? Nu altul decît mult solicitatul și titratul Henri Wald. Înainte de '89. Și, puțintel, după. Ministrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Paradoxal, decurgînd, aceasta, din înseși cele două conflagrații: prăbușirea comunismului, cu vitalul ei corolar: redobîndirea libertății individului. Mai întîi în zona blestemată în care ne-am aflat și noi, dar și în chiar bîrlogul comunismului, apoi în variantele "coloniale" ale marxismului comunist de pe glob (acolo unde înapoierea le-a ușurat penetrația). Deși comunismul rezidual continuă să marcheze dramatic statele cărora li s-a impus dictatura bolșevică, există semne irefutabile ce indică ireversibilitatea cursului. În sensul eradicării ciumei roșii. Și, firește, întăririi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încăpere din regala Fundație regală ieșeană, nepregătită să suporte o resuscitare a nostalgiilor de clasă, după ce o jumătate de secol fusese forțată să o facă. Mai mult deși Occidentul elitar cochetează încă destul de copios, nepericulos însă!, cu reinserția substanțială de... marxism teoretic fostul spațiu sovietizat al Răsăritului Europei tresare brusc negativ pînă și la cea mai palidă pomenire a unei... filozofii care, în această parte de lume, a însemnat de-a deptul crimă. Idiosincrazie justificată, la urma urmei, ca reacție la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fost Înlocuite de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
însă complet abandonată, ca o presupoziție extrem de simplificatoare în științele social-umane contemporane, începând cu psihologia și sfârșind cu sociologia. Nu este vorba, desigur, de vreo opțiune pentru inconștient, ci de o înțelegere mai exactă a mecanismelor constitutive ale comportamentului uman. Marxismul a pus în evidență caracterul ideologic al gândirii umane. În ceea ce privește analiza noastră, este extrem de interesantă caracterizarea dată de Friedrich Engels mecanismelor de funcționare a conștiinței sociale. Vorbind despre ideologie și având în minte modul de a gândi specific întregii societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fi complet neadecvată, „mistificată”. Subiectivitatea însăși este diferențiată. Există un nivel profund, la care au loc procesele constructive. Aici sunt elaborate idealurile, valorile, aprecierile, planurile de acțiune. Acest nivel nu se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aprecierile, planurile de acțiune. Acest nivel nu se petrece decât parțial, adesea deloc, la „lumina” conștiinței. Marxismul utilizează pentru a desemna acest proces termenul de „spontan”. Spontanul este opus în teoria socială marxistă conștientului. În acest sens, mulți comentatori ai marxismului, în special cei influențați de schemele conceptuale psihanalitice, vorbesc despre un „inconștient” în teoria lui Marx. Activitatea reală a omului este un proces declanșat de totalitatea condițiilor sociale ale existenței sale („trupul” neorganic, social al său) care se desfășoară în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
între nivelul și tipul forțelor de producție, pe de o parte, și tipul relațiilor de producție, pe de altă parte. Nu putem explica întreaga variație a relațiilor de producție prin forțele de producție, ci doar tipul lor general. Deaceea în marxism este utilizat drept criteriu de clasificare a societăților, din punctul de vedere al nivelului lor de evoluție, modul de producție, respectiv considerarea simultană și interrelaționată a forțelor de producție și a relațiilor sociale deproducție. Modul de producție indică deci o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Există pentru această orientare mai multe rațiuni, care provin din însăși structura generală a teoriei marxiste. Și cu această ocazie este interesant să punctăm, totodată, și modul în care teoria marxistă oferă un răspuns la obiecțiile aduse ideii de progres. Marxismul nu face o separare netă între criteriile obiective și cele subiective, între cele de fapt și cele valorice, între criteriile sociale și criteriile umane. Subiectivitatea este o expresie a condițiilor obiective, și nu ceva complet independent. Același lucru este valabil
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
valoarea nu sunt excluse din sfera cercetării științifice, ci, dimpotrivă, sunt considerate ca obiecte perfect legitime ale cercetării. În măsura în care progresul se raportează la valorile umane, nu există nici un motiv de a-l exclude din sfera cercetării științifice riguroase. În fine, marxismul nu operează o ruptură între social și uman. Există o corespondență structurală între cele două. Dezvoltarea societății aredrept consecință și asigurarea unor condiții mai bune pentru satisfacerea necesităților umane. Nu trebuie, desigur, să gândim că există o relațiedirectă, nemijlocită între
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condițiile sociale obiective în care trăiește. Ceea ce considera ca fiind bun, drept, preferabil grecul antic nu coincide complet cu preferințele și judecățile omului modern. Ceea ce este bun în perspectiva proletariatului nu este câtuși de puțin astfel în viziunea burghezului. În marxism există două răspunsuri distincte, dar care se completează reciproc la această obiecție. În primul rând, în ciuda unor interpretări extremiste destul de frecvente la un moment dat, Marx nu a optat pentru un punct de vedere complet relativist în ceea ce privește natura umană. Există
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]