2,214 matches
-
se face prin intermediul „elixirelor”, al „filtrelor” preparate care conțin majoritatea drogurilor mai sus menționate și care produc extazul, prin efectele psihotrope, de factură euforizantă, sau psihodisleptică ale acestora. Nu trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural reprezentat prin pelerinajele rituale, periplul lui Ulysse (Odyseea) sau al lui Enea (Eneida). 17. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ I (Principii și modele de clasificare a bolilor psihice) Cadrul general al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primari, care depind de terenul constituțional, de predispoziția persoanei la afecțiuni depresive. c) Factori psihogeni, care au un caracter reactiv, fiind legați de situațiile psihotraumatizante ale vieții cotidiene ce modifică tipul de reacție afectivă, declanșând instalarea unor depresii reactive. Depresia mascată Un loc particular în cadrul psihopatologiei stărilor depresive a fost rezervat în ultimele decenii ale secolul XX delimitării și studiului depresiei mascate. Cercetările amănunțite nu pun în evidență o mare varietate și mobilitate a simptomatologiei clinico-psihiatrice a depresiilor, legat în special
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legați de situațiile psihotraumatizante ale vieții cotidiene ce modifică tipul de reacție afectivă, declanșând instalarea unor depresii reactive. Depresia mascată Un loc particular în cadrul psihopatologiei stărilor depresive a fost rezervat în ultimele decenii ale secolul XX delimitării și studiului depresiei mascate. Cercetările amănunțite nu pun în evidență o mare varietate și mobilitate a simptomatologiei clinico-psihiatrice a depresiilor, legat în special de fenomenele de somatizare ale acesteia. Tabloul clinic la care ne referim este dat de o simptomatologie somato-vegetativă multiformă care „maschează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și mobilitate a simptomatologiei clinico-psihiatrice a depresiilor, legat în special de fenomenele de somatizare ale acesteia. Tabloul clinic la care ne referim este dat de o simptomatologie somato-vegetativă multiformă care „maschează” simptomatologia psihiatrică, de fond a depresiei. Termenul de depresie mascată desemnează procesul depresiv exprimat din punct de vedere clinico-psihiatric prin manifestări de tip exclusiv somatic (P. Kielholz). Ceea ce caracterizează acest tip de tulburări psihopatologice este fenomenul de conversiune a simptomelor. El se observă, în special în cursul evoluției clinice al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin manifestări de tip exclusiv somatic (P. Kielholz). Ceea ce caracterizează acest tip de tulburări psihopatologice este fenomenul de conversiune a simptomelor. El se observă, în special în cursul evoluției clinice al depresiilor psihogene și endogene, când procesul depresiv este acoperit („mascat”) de o diversitate de tulburări vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a simptomelor. El se observă, în special în cursul evoluției clinice al depresiilor psihogene și endogene, când procesul depresiv este acoperit („mascat”) de o diversitate de tulburări vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și în coloana vertebrală. Studiul depresiei mascate este foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și în coloana vertebrală. Studiul depresiei mascate este foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și în coloana vertebrală. Studiul depresiei mascate este foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care depresiile mascate sunt în primul rând depresii endogene în cursul cărora simptomatologia somatică este predominantă. Ulterior J.J. Lopez-Ibor va vorbi despre o categorie psihopatologică diferită, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată sau echivalentul acestuia, de depresie larvată a fost introdus de W. Walcher, pentru care depresiile mascate sunt în primul rând depresii endogene în cursul cărora simptomatologia somatică este predominantă. Ulterior J.J. Lopez-Ibor va vorbi despre o categorie psihopatologică diferită, dar înrudită cu aceasta, reprezentată prin „echivalentele depresive” considerate tot niște depressio sine depressione, iar A.F.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care manifestările psihosomatice de tip neurovegetativ reprezintă principala simptomatologie clinică. P. Berner, H. Katschning și W. Poldinger au remarcat existența unei importante relații psihopatologice între formele atinice, ca tablou clinic și evoluție a tulburărilor afective (sterile mixte, disforice și depresiile mascate) în comparație cu tablourile clinice net conturate și evoluția ciclică a stărilor maniacale și depresive (vezi schema de mai jos). Fig. pg. ms. 317/1 MANIA MANIA NEPRODUCTIVĂ MANIA INHIBATĂ STĂRILE MIXTE DEPRESIA UMEDĂ DEPRESIA AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
AGITATĂ DEPRESIA MANIA COLEROASĂ DISFORIA DEPRESIA IRITABILĂ Disforia și stările mixte pot constitui, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, o „etapă tranzitorie” între faza depresivă și faza maniacală a psihozei maniaco-depresive (PMD). Echivalentele depresive De problema depresiei mascate se leagă cea privind grupul particular, cu același caracter atipic, al echivalențelor afective sau al echivalențelor depresive (P. Kielholz, J.J. Lopez-Ibor, A.D. Jonas). Această categorie de tulburări psihopatologice este rezervată unor manifestări clinico-psihiatrice de factură depresivă care se manifesta prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost deja
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele depresive. Aceste aspecte au fost deja discutate mai sus. 3) Simptome neurologice care echivalează depresia S-a constat faptul că un grup particular de echivalențe depresive pot să se manifeste, din punct de vedere clinic, sub „masca” semnelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organ, având mai mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important de reținut este faptul că în toate situațiile tulburările psihosomatice ne apar ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct de vedere clinic într-o manieră mascată, traducând situații conflictuale asupra cărora vom reveni. Caracterul simbolic al simptomelor psihosomatice i-a făcut pe J. Bastiaans și L. Van der Horst să distingă în acest context clinic două aspecte: - simbolismul existențial, în care fiecare simptom are valoarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de propagandă sau a unor tehnici de manipulare (V. Volkoff, R.V. Joule și J.L. Beauvois, B. Ficeac). Un rol esențial revine în acest mecanism, așa cum am spus deja mai sus, mass-mediei. Metodele de propagandă sunt reprezentate prin următoarele: Propaganda inconștientă, mascată, sub formă de curent de opinie construit treptat întreținut și amplificat permanent; Cenzura conduitelor, a opiniilor personale, a întâlnirilor sau reuniunilor etc, reprezentată prin următoarele: controlul selectiv al informațiilor către populație, oferta de informații (aparent) interzise care se scurg în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ea are un caracter special și dacă, din punct de vedere formal, păstrează aspectul și modul de organizare al „spitalului de psihiatrie”, ca destinație și funcționalitate, are un pronunțat caracter „anti-medical” dictat de interesele statului; mai exact, este o „prelungire mascată” a puterii politice. Este vorba de instituțiile psihiatrice destinate dizidenților politici, celor care prin convingerile lor politice, prin acțiunile și propaganda pe care o desfășoară aduc prejudicii ordinii de stat, instituțiilor și chiar unor personalități politice. Trebuie să delimităm însă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun ordinii statului. Acest sistem de reprimare mascat sub eticheta „bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile fundamentale și libertățile omului, la libertatea de opinie, de exprimare, de întrunire, de acțiune social-politică etc. Semnificativ este faptul că aceste instituții apar, proliferează și funcționează în interiorul statelor totalitare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus: tulburare paroxistică cu caracter de descărcare explozivă, bruscă, adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de respingere, de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu le acceptă, deși acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
avea un lizereu albicios parcă ar fi băut lapte bătut. Călduros, cu extremitățile calde, nu suportă căldura (soba de la țară), lent psihic, iritabil dar foarte afectuos cu mama sa. Are un somn superficial cu coșmare. Visează animale mari, căini, oameni mascați. Se trezește speriat din somn, îi place să se joace singur, nu are prieteni. Este timid, așteaptă să fie alintat și ajutat. Este foarte schimbător. Trece repede la lacrimi la zâmbet. Doarme cu fereastra deschisă și cu lumina aprinsă. Tegumentele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de către administrator și să folosești un limbaj civilizat. Și, dacă se poate, să aduci argumente în sprijinul afirmațiilor sau criticilor tale. Trebuie să fii identificabil, pentru că "Intifada" (aruncatul cu pietre sau cockteiluri Molotov în forțele de represiune legală de către oameni mascați, pentru a nu fi recunoscuți) are o oarecare legitimitate doar în cazurile de acțiune politică extremă care nu pot fi comparate, în niciun fel legitim, cu regimurile democratice, fie ele stabile sau pubere, din Europa. De aceea trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
copilul normal dezvoltarea unei funcții stimulează și structura evoluției altora, la debilul mintal avansul unei funcții se realizează în detrimentul celorlalte; d) R. Fau observă fragilitatea construcției personalității, datorită durității, impulsivității și lipsei de control, în timp ce la unii apare o fragilitate mascată, făcând posibilă disimularea trăsăturilor negative. În general, toți au un activism redus cu o motivație deficitară, concretizată în lipsa de scopuri, interese, aspirații reale, superficialitate în emiterea judecății, instabilitate afectivă și comportamentală. e) Gheorghe Radu precizează că la elevul cu handicap
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este provocată de elasticitatea semantică a cuvintelor la diferite vârste, atât pe plan cantitativ, al numărului de note care pot fi asociate fiecărui cuvânt, cât și pe planul calitativ, al naturii semnificațiilor preferate și al acelora absente sau poate numai mascate. Relativitatea în funcție de vârstă a sistematizărilor semantice și deosebirile de ierarhizare preferențială în cadrul lor constituie încă o dovadă a caracterului dinamic al sistematizărilor semantice. „Constatările autoarei au mare aplicabilitate și în cazul afaziei, căci la afazic multe cuvinte sunt neînțelese din cauza
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acuta reflexie a lui Dietrich Bonhoeffer, se poate spune că «rodnicia întru credință» nu se identifică cu rodnicia religioasă. În religio mereu izvorăsc elemente păgâne, precum câștigul ori victimizarea prin ispășirea vicară, care lasă să se întrevadă veninul unui narcisism mascat, însă nu mai puțin dăunător. Fragmentul din Faptele Apostolilor continuă: « Iar el, ridicându-se, s-a dus. Și iată un bărbat etiopian» (Fap 8,27). Un etiopian care nu numai că vine de departe, ci este și o persoană ce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]