2,157 matches
-
anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul lui F. se exprimă însă deopotrivă prin „ideea de a opune mecanicii distructive a războiului energiile năvalnice ale firii” (Mircea Martin). Poezia în limbă franceză a lui F. dă seamă deopotrivă de maturizarea „conștiinței nefericite” a poetului și de asimilarea experimentelor operate de suprarealism și dadaism în planul expresiei. Forma se mulează cu o mai mare libertate pe trăire în poemele din anii ’30, împlinind astfel mai vechiul deziderat al sincerității de adâncime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială a succesului artei realiste a fost abordată la congresul din septembrie al P.C
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
talentului viguros, matur a lui Sütö Andras sunt garanții ale unui bogat viitor hărăzit prozei noastre. Dar poeziei? Răspunsul îl dă George Dan, cu Balada marinarilor, Aurora Cornu cu Studenta, Ștefan Iureș în ultimele-i poezii, care arată o indiscutabilă maturizare și adâncire a talentului său. Și fiindcă vorbim despre maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana, Maria, nu mai erau cu noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
și vârsta adultă, adolescența constituie un fenomen biologic, psihologic și social, cu determinări multiple, de ordin genetic, geografic, cultural, social și educațional. Cunoașterea particularităților definitorii ale acestei etape exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dar mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și descoperire de sine, precum și printr-o predispoziție mai crescută la excese comportamentale, la adolescenții studenți balanța înclină în favoarea tipului de personalitate unitar și armonios dezvoltat, fapt care este în acord cu tendința de stabilizare a personalității la această vârstă. Maturizarea fiziologică, dezvoltarea capacității de cunoaștere, apariția unor dorințe și sentimente necunoscute până acum dau adolescentului impresia că este o persoană nouă. Pentru a se afirma însă ca altul, el repudiază trecutul, respinge concepțiile celor din jur (părinți în primul rând
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pe de altă parte, fapt care facilitează procesul de căutare a identității. II.3 Teorii explicative ale procesului de definire a identității în adolescență Ca etapă distinctă a vieții, adolescența marchează trecerea de la vârsta copilăriei la viața adultă, caracterizată prin maturizare și integrare socială, prin solicitări și responsabilități sociale, familiale și profesionale cu mult mai complexe. În această etapă, tutela familială și școlară, pregnante la copil, se modifică treptat, dezvoltarea intensă a personalității pe toate planurile constituind nota dominantă a întregii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât de clar delimitat. Din punct de vedere intelectual, o persoană este matură când este capabilă de gândire abstractă. Din punct de vedere social, ea este matură când se poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adolescenților Specialiștii au observat că oamenii se maturizează mai repede decât o făceau în urmă cu un secol, de exemplu. Aceste schimbări au fost observate la copiii din SUA, Europa, Japonia, dar există și țări în care ele nu apar. Maturizarea timpurie a fost pusă pe seama standardelor de viață mai ridicate decât în secolele trecute. Copiii care sunt mai sănătoși, mai bine hrăniți și li se acordă mai multă atenție se maturizează mai repede și cresc mai înalți. În țările mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cresc mai înalți. În țările mai puțin dezvoltate adolescența începe mai târziu; în Noua Guinee, de exemplu, fetele au prima menstră între 15,4 și 18,4 ani (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1986, p. 312). Unul dintre primele semne ale maturizării fizice este puseul de creștere care apare, în cazul fetelor între 9 și 14 ani, iar la băieți între 10 și 16 ani. Imediat după ce se încheie acest salt indivizii ating maturizarea sexuală. Majoritatea fetelor ating înălțimea specifică adulților la 14 - 15 ani, iar băieții la 18 ani. Înaintea puseului de creștere băieții erau mai înalți decât fetele, în timpul puseului fetele sunt mai înalte și mai puternice decât băieții, iar la sfârșit
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mâinile și picioarele mai lungi în comparație cu proporțiile corpului. În cazul femeilor, pelvisul mai lat face ca nașterea să aibă loc mai ușor, iar straturile de grăsime situate imediat sub piele conferă corpului forme mai rotunde. Cel mai „dramatic” semn al maturizării fizice în cazul fetelor este începutul menstruației. Vârsta medie este de 12 ani, la aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ ovulația, deci fetele nu sunt capabile de reproducere. Se pare că acest semn al maturizării a survenit din ce în ce mai devreme în ultimele două secole. Această schimbare este o consecință a îmbunătățirii standardelor de viață și se pare că s-a sfârșit, deoarece media de vârstă pentru începutul menstruației nu s-a modificat în ultimii 30 de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de 18 ani. De asemenea, cele mai multe sportive au menstre regulate, ceea ce a fost pus pe seama reducerii cantității de grăsime din organism sau a diminuării circulației sângelui ca urmare a efortului fizic și a stresului. În cazul băieților, principalul semn al maturizării fizice și sexuale este prezența spermei în urină care marchează debutul fertilității masculine. Momentul de început al acestui fenomen este destul de variabil; pentru 2% dintre băieți se întâmplă la 12 ani, iar pentru 24% la 15 ani. Schimbările din planul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în general, tutelarea, acceptând mai ușor influența educativă, dacă simt că educatorii îi însoțesc în procesul formării personalității, în eșecurile și reușitele pe care le au, în cucerirea autonomiei pe tot parcursul maturizării; b. profesorul să țină seama că actul educațional este nu numai un proces de „ajustare” a unor erori, ci și de stimulare a efortului de depășire și autodepășire din partea adolescenților(Idem). Specialiștii în psihologie și sociologie apreciază că adolescenții de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Cele ce se remarcau prin frumusețe, inteligență, arta conversației deveneau maiko ucenice pe lângă gheișe experimentate, onesan, care le perfecționau conduitele de femei de societate, de femei ale artelor. Intrau apoi în lumea gheișelor, schimbând gulerul roșu cu cel alb. Pragul maturizării sexuale era trecut prin ritualul deflorării misuage act licitat și adjudecat la prețuri foarte mari, 7-8000 de yeni. Patroana ceainăriei, a casei de gheișe sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
română cu titlul Yoko, publicat în 1911, reflectă epoca de confuzie din primii ani ai secolului XX, cauzată de influența Occidentului asupra mediului social nipon conservator, cu valori morale și culturale complet diferite. Tinerii, îndeosebi, aflați în plin proces de maturizare, sunt marcați de această epocă agitată, se încheiase războiul chino-japonez. Yoko Sazuki crește și se maturizează într-o familie de intelectuali. Primește o educație aleasă în familie și într-un pension, urmează cursurile Conservatorului, cântă cu pricepere, fără să fie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
libertatea de care fac dovadă în raport cu timpul și spațiul. Timpul este un parametru important pentru Romantici, ei dorind să prezinte un personaj în complexitatea evoluției sale, mai degrabă decât în culmea unei crize, în maniera dramaturgilor clasici. Durata este necesară maturizării personajelor lor. "Este frumos să-l vezi pe Othello, atât de îndrăgostit în primul act, omorându-și nevasta în al cincilea act; dacă această schimbare a avut loc în treizeci și șase de ore, este absurdă și-l disprețuiesc pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]