3,679 matches
-
Administrația ucraineană exercită presiuni Împiedicând deschiderea unităților de Învățământ, a așezămintelor culturale, libera exprimare a presei. Grupuri de elevi din Cernăuți, Boian, Crasna, participă În fiecare an la manifestările organizate la Iași iar la Boian Ginta Latină a Înălțat un memorial Închinat oamenilor de cultură originari din această localitate (Prof. Elena Foca). Ținutul Herța este situat În Nord-Estul Moldovei și a fost ocupat de armata sovietică În iunie 1940. Are o suprafață de 30.400 ha și 35.000 locuitori toți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
loc un adânc proces de deznaționalizare. Biserica, Învățământul, cultura, publicistica, reprezentarea politică, formalitățile la trecerea frontierei, nimic nu se desfășoară la cotele prieteniei. Un turist căruia obișnuit i se arată fața roză a lucrurilor, chiar În domeniul restrâns al locurilor memoriale, se Întoarce cu multă amărăciune. În Cernăuți la cimitir semnele funerare ale trecutului românesc poartă urmele profanării. Monumentele care amintesc de Aron Pumnul, familia Hurmuzăcheștilor, Flondor abia mai pot fi recunoscute. Urmele lui Mihai Eminescu din Cernăuți unde poetul a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
VII Simpozion la Academia Română Filiale Iași. Comunicări Acad. Prof. C-tin. Ciopraga, Acad. C. Gh. Marinescu, Prof. M. Leucov, Prof. I. Căpreanu, Dr. V. Bejan. Cuvântul invitaților din IV comunități. 31.VIII Închiderea taberei 7.IX Contribuție la edificarea Așezământului memorial monastic din or. Bălți sub egida Asociației Spiritualitatea românească din Basarabia Președinte Dr. V. Pruteanu) 22-23.X Participare la Congresul organizat la Timișoara de Astra Română Porțile de Fier 30.X Aniversarea a 12 ani de la Înființarea Societății În prezența
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se aboneze la biblioteca română. Informațiile despre sejurul în Israel sunt strecurate cu prudență, altminteri scrisoarea ar fi putut să nu ajungă la destinație. 1 Sub iscălitura publicistului sucevean N. Cârlan textul (cenzurat) al scrisorii apare în Nicolae Labiș, album memorial, editat de Secolul 20 s.a., p. 270-273. Refăcut și pare-se complet, același text apare în Suceava, Anuarul Muzeului județean, XI-XII, 1984-1985, p. 343350. De notat nostalgia cu care Ștrulică amintește de foștii colegi, de limba țării din care plecase
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de doctorat și-o intitula Introducere la o sociologie a literaturii comparate. A scos ediții critice din Alexandru Claudian, Nichita Stănescu care, cu nonșalanță, îi încredințase texte. A coordonat pretențioase lucrări de sinteză: Literatura română în lume, Ieșirea din metaforă, Memorial invers, Confesiuni esențiale, Nostalgia comunicării, Sociologie și bioestetică, Repere pentru o sociologie a valorii literare, Eseu despre moartea valoroasă, 13 scrisori către Dumnezeu. Apetitul pentru colosal fără umilința uceniciei îl făcea să corespondeze cu Emil Cioran și cu Mircea Eliade
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o activitate permanentă în cadrul I.C.P.P.D. Am participat, alături de conferențiarul Vasile Ghenciu la nenumărate prezentări a unor personalități ale biologiei românești: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Emil Racoviță, C. Ionescu, Constantin Sandu Aldea, Paul Bujor etc. Au fost amenajate case memoriale pentru unele dintre aceste personalități: Ioan Borcea, Ion Simionescu, Grigore Antipa, Andrei Popovici Bâznoșanu, Mihai Constantineanu, Petru Șuster etc. Am deschis astfel un domeniu special al activității mele, acela de a pune în lumină unele personalități ale biologiei românești și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
denumite. Pentru că reprezenta descendența nobilă a augustului, suita de imagines avea rolul de a atesta, la finalul existenței sale terestre, legitimitatea cu care el ocupase o funcție publică și, mai ales, cu care urma să dețină un loc în patrimoniul memorial; totodată, fiind o componentă ritualică, asigura comunitatea că defunctul este preluat și însoțit în lumea i-reală de strămoșii săi, forțe care ocrotesc și garantează liniștea vieții spirituale a cetății. Funus imaginarium reprezenta chiar actul de consacrare a memoriei împăratului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la Petruburg, să facem pace". Desigur că Ianache Văcărescul e un om mult mai cult, un adevărat intelectual, iar a sa Istorie a preaputernicilor împărați, un compendiu în înțelesul modern al cuvântului. De la 1770 până la 1788 această istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în tonul unui memorial francez din sec. XVIII. Frații Cuciuc tratează problema eredității criminale cu elemente de basm arab. Un turc paricid transmite urmașilor fatalitatea delicvescenței, și ultimii descendenți, doi frați Cuciuc, își ucid și ei părintele și merg la spânzurătoare satanici, ca niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
haine negre, purtând pe cap niște caschete de plisă neagră, cu pantalonii sumeși, ca să nu-i umple de noroi, ținîndu-se de braț unul de altul, mergeau veseli ca la o paradă, salutând în dreapta și în stânga pe cei ce cunoșteau." Un memorial trăiește din amănuntul care colorează o epocă. Sub acest raport Suvenirile sunt o galerie de tablouri de un pitoresc fastuos. C. NEGRI C. Negri (1812-1876), care a jucat un însemnat rol politic în pregătirea diplomatică a Unirii, frate al Elenei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind după rituri imemoriale, într-un belșug fabulos. Uvar descrie Sciția atemporală, luând ca pretext memorialul unui iacut. Cantitatea fantastică a peștilor, vânatului e nota esențială. Cu un glonte se pot doborî deodată cincizeci și trei de păsări. Nopțile de Sânziene evoacă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai nepotcoviți, fac focul cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de milloane de credincioși din china, coreea, VIetnam și Japonia. Evident, ea este prezentă în toată diaspora chineză. religia confucianistă se întemeiază pe șase cărți clasice: „Yi Jing («cartea schimbărilor»), Shi Jing («cartea odelor»), Shu Jing («cartea edictelor»), Li Ji («Memorial de rituri»), Yue Jing («cartea Muzicii») și Chun-qin («analele de primăvară și de toamnă»)”. Kong Fu Zi devine în viziunea latină confucius, adică Maestrul Kong. Se naște la jumătatea secolului al VI-lea Î.Hr. În provincia Shandong, „într-o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
administrativ al Astrei (1906-1914), fiind și director al muzeului asociației și conducând un timp revista „Transilvania”. Debutează editorial cu volumul Informații literare și culturale (1903-1910), apărut în 1910. Ia parte la războiul mondial, impresiile de combatant consemnându-și-le în memorialul Trei luni pe câmpul de război (1915), subintitulat „ziarul unui român, ofițer în armata austro-ungară, ce a luat parte cu glotașii români din Ardeal la luptele din Galiția”. Rănit, spitalizat la Sibiu, pleacă la sfârșitul lui aprilie 1915 la București
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Strada lui Petrică”, LCF, 1966, 43; Gheorghe Grigurcu, „Nu se poate preciza”, F, 1967, 8; Laurențiu Ulici, „Nu se poate preciza”, CNT, 1968, 1; Sorianu, Glose, 151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
și ale autobiografiei. Este un jurnal de detenție scris după ce detenția s-a încheiat. Un jurnal intim care nu respectă clauza simultaneității, nici clauza calendarității sau a confidențialității. Jurnalul fericirii este ceea ce autorii din secolul al XIX-lea numeau un memorial. Un memorial care vorbește despre pușcărie în alt chip decât vorbesc, de regulă, cei care trec prin ea. S. o laudă pentru că aici a descoperit „dreapta credință”. A văzut de aproape suferința, a trăit-o nemijlocit, a descoperit bunătatea, frățietatea
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
autobiografiei. Este un jurnal de detenție scris după ce detenția s-a încheiat. Un jurnal intim care nu respectă clauza simultaneității, nici clauza calendarității sau a confidențialității. Jurnalul fericirii este ceea ce autorii din secolul al XIX-lea numeau un memorial. Un memorial care vorbește despre pușcărie în alt chip decât vorbesc, de regulă, cei care trec prin ea. S. o laudă pentru că aici a descoperit „dreapta credință”. A văzut de aproape suferința, a trăit-o nemijlocit, a descoperit bunătatea, frățietatea, buna-cuviință, toleranța
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar uite, vă ajut pe voi să mergeți”... Și i-am ajutat, au sărit gardul, și la marginea orașului i-a Împușcat. Și chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la „Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu. Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj În România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo am avut noroc, că m-am Întâlnit cu prieteni care erau deja acolo și am lucrat undeva mai ușor. Da’ și acolo era foamea care era istovitoare, groaznică, și frigul... De Borcea vă mai amintiți ceva? Am văzut la „Memorialul Durerii” pe Borcea, de la Capu’ Midia, spășit și cu regrete. Că la el În colonie veneau distroficii, este și asta..., dar și el provoca distrofia. Cum? Erau oameni de 60 de ani, oameni În vârstă... Dacă vedea că nu mor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult cu cât medicii m-au atenționat că Începând din vara asta trebuie să Încep un tratament serios de nămol și soare. Am o lordoză avansată și bine Înțeles 5 De fapt, În Prefața la lucrarea despre casele și locurile memoriale din Fălticeni, arătam că pentru a da viață așezării, vom vorbi și despre oamenii care au Însuflețit prin prezența și munca lor aceste case, făcând deci implicit istorie literară. 6 Aluzie la boala doamnei Gabriela, care putea produce oricând surprize
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trebuie să mă opresc la popasul pe care l-am făcut trei zile la Ciprian Porumbescu. A fost un popas forțat, negăsind locuri de parcare În altă parte, dar pe care nu Îl regretăm. Am stat chiar În curtea casei memoriale, În căsuțe mici de lemn, de două locuri, dar a fost un adevărat „regal”. De aici am plecat În fiecare zi pe altă rută, iar către seară, când ne reîntorceam, petreceam clipe de neuitat În liniștea și singurătatea acelor locuri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scrisoare și cu rugămintea pe care vă o fac, vă voi răpi clipe de cari necesită preocupările Dvs., dar doresc mult să 112 Referire la lucrarea mea de atestare: Cercetări privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri cu profil memorial la Fălticeni, susținută În 1975 la București la Centrul de perfecționare de pe lângă Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Clasificată pe locul doi pe țară, a fost propusă pentru publicare, cu condiția să schimb structura manuscrisului de aproape 200 p. Am refuzat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
n-au putut găsi minusculul colț al activității mele. Pe unde va fi așezat bustul Muncitorului?123 Colonelul Ciuntu, care și anul acesta a vizitat familia lui 119 Vezi Eugen Dimitriu: Considerații privind valorificarea muzeistică a unor case și locuri memoriale la Fălticeni, „Revista Muzeelor și Monumentelor”, Muzee; 2-1976. 120 De la Începuturile muncii pentru făurirea „Galeriei”, am propus forurilor competente ocuparea a Încă trei case, În continuarea celei a lui Vasile și Horia Lovinescu: Casa Jenică Tatos, casa copilăriei lui Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1980 Mult stimate Domnule Dimitriu, A trecut prea multă vreme de când nu mai știu despre Dvs. cu soția. 148 Ca și la Brașov, la București vorbisem la Casa de Cultură „M. Eminescu” din sectorul 2, tot despre casele și locurile memoriale din Fălticeni, cu circa 120 diapozitive color. O sală arhiplină, cu sute de fălticeneni, mobilizați prin telefon, de la om la om, prin grija lui Vasile Diaconița, fostul meu coleg de liceu de la „Nicu Gane”, deasemeni rezident În Capitală. Au fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
colaboratorii dumneavoastră. Aceleași urări rog să le transmiteți și tov. avocat. Sper ca În noul an 1985 să poposesc iar pentru câteva zile, pe meleagurile frumoase ale fostei Cetăți de Scaun moldovene. Până atunci, poate mai găsiți prin fondul documentar memorial documente legate de aviație și Începuturile ei pe teritoriul sucevean. Acum am o rugăminte. Tov. Dimitriu! Am primit Planul tematic al viitorului Muzeu al Av. (iației) Române. La capitolul: „Precursori ai aviației”, se menționează și numele lui ION STOICA din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]