3,272 matches
-
că aveam un camarad de la Bateria I, care era mai mult la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați adunat?" "Da, da, tovarășu'!" "Bateria I, Bateria a II-a putem
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
În genere În anume zone. țiganii nomazi care Își mutau corturile dintr-un loc În altul aproape au dispărut. Impresia românilor despre țigani este că nu lucrează, ci trăiesc din furtișaguri și din cerșit. În fapt, unii dintre ei sunt meseriași pricepuți; au o tradiție În prelucrarea fierului, lemnului și aurului. Nimeni nu le contestă cel puțin o calitate: aceea de muzicieni Înnăscuți. Lăutarii sunt prin definiție țigani, iar muzica țigănească este o componentă importantă a sensibilității artistice din această parte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la o discuție prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era Însă pe atunci una dintre capitalele cele mai cosmopolite ale Europei — și nu trebuie uitat că România s-a făcut și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și dealul. Ceaușescu l-a ras până la temelie. Pe un teren gol și plat, și-a putut Înălța astfel palatul viselor sale. A fost un șantier faraonic, unde au lucrat, tratați ca sclavi, zeci și zeci de mii de oameni, meseriași, muncitori, soldați, aduși din Întreaga țară. Vor trebui Într-o zi numărați și morții, care n-au fost puțini. Ceaușescu nu se mulțumea să urmărească operațiile pe un plan sau o machetă; intervenea „pe viu“. Când nu-i plăcea un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
palatul, Încă incomplet finisat În interior În momentul căderii lui Ceaușescu. Este În stilul neoclasic drag dictatorilor, cu săli imense și culoare largi cât bulevardele. Unele părți, privite izolat, nu arată rău, fiindcă au fost puși la lucru artiștii și meseriașii cei mai pricepuți. Ansamblul este Însă al celei mai impunătoare construcții kitsch din lume. Registrul inferior, un paralelipiped cu laturi aproape identice de 270, respectiv 240 de metri, nu prea se potrivește cu registrul superior, care strică complet simetria, transformând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
străzi cufundate În Întuneric, erau sinistre. Puținele restaurante Închideau devreme, iar orașul rămânea pustiu. Anii ’50, În plină teroare, Încă mai păstraseră ceva din vechiul București. La 1989 nu mai rămăsese mare lucru. Mai erau În primii ani ai comunismului meseriași sau restauratori care-și știau meseria dinainte. Cu timpul, au dispărut, iar cei care le-au luat locul nu mai aveau nimic de-a face cu rafinamentul de viață precomunist. Mi-a spus un francez, la scurt timp după revoluție
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această emulație de bună purtare, care contribuie la buna lor stare În amândouă provinciile” <endnote id="(210)"/>. Cam În același spirit pozitiv va scrie peste jumătate de secol și nobilul ruso-francez Anatole de Demidoff, după călătoria sa În Țara Românească : „Meseriașii din București, muncitorii și hamalii nu par să disprețuiască munca grea, dar ceea ce Însuflețește cu adevărat acest oraș este numărul mare de evrei care locuiesc În el. Activi, Îndatoritori, optimiști, ei emană viață și acțiune, pentru că nici formalitățile, nici extenuarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel mulțumirea față de prestațiile unui „neguțitor” evreu, care aducea „marfă scumpă” din Olanda : „poftind Domniia Mea a veni și alții, oricât de mulți neguțitori ca acești să se afle În țara această” <endnote id="(43, p. 157)"/>. Pentru prestația unui meseriaș evreu, David Argintarul, domnitorul Își manifesta satisfacția cu o formulă similară : „poftind Domnia Mea a veni și a să afla la orașul acesta orcâți de mulți oamini meșteri cu bun meșteșug” (193). Referindu- se la Înte meierea târgului moldovenesc Vlădeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prevedeau următoarele : „Pentru că acești negustori jidovi au umblat ostenin du-se și cheltuindu-se ca să facă acest târg [...], se cade a-i mulțumi” <endnote id="(383, p. 225)"/>. În 1798, mulțumite de așezarea În Focșani a unor evrei comercianți și meseriași, autoritățile Moldovei Își exprimau speranța ca „să se Îndemne și alții de a veni” <endnote id="(416, II, p. 105)"/>. În 1842, unii moșieri moldoveni cereau Sfatului Ocârmuitor de a nu „depărta neguțitorii jidovi” de pe moșii pentru că, prin activitatea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recunoștea că „legea pentru români zarea Întreprinderilor” trebuie modificată, pentru că „nu dispunem de sufi ciente elemente pregătite pentru a le lua locul [specialiștilor evrei]”. În aceste condiții, chiar și publicația ultra- antisemită Porunca Vremii a ajuns la concluzia că, fără meseriașii evrei, „țara noastră are prea puțini meșteșugari”. Măcar o dată, părerea antisemiților radicali era similară cu cea a liderilor comunității evreiești : „Lipsesc elemente etnice [= românești] care să poată În câteva luni Înlocui personalul de specialitate evreiesc” - se preciza Într-un memoriu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcționau În Cernăuți doar 510 ateliere, din 4.373 existente. Primarul orașului, Traian Popovici (considerat astăzi „un Schindler român”), a făcut demersuri insistente pe lângă autoritățile române și germane ca evreii „necesari din punct de vedere al utilității publice” (mai ales meseriașii, dar și „intelectualii și oamenii de artă [...], specialiștii din toate ramurile industriei, medicii, inginerii, precum și cei din sistemul judiciar”) să fie scutiți de la deportare. S-au făcut trieri, s-au completat liste, s-au Împărțit autorizații (inclusiv așa-numitele „autorizații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți, indiferent de confesiunea lor. „Evreul, fie creștin, fie israelit sau mahometan”, este profund antipatizat, pentru că „evreu” este un atribut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răspuns : „Sunt polonez și aș vrea să fiu mândru că sunt polonez. Dar după o asemenea dilemă, doar simplul fapt că această problemă a fost ridicată mă face să nu mai fiu mândru” <endnote id="(405, p. 132)"/>. 2. Evreul meseriaș Clișeul conform căruia „evreul este un bun negustor” conține, ca orice clișeu, un adevăr parțial. Nu este locul să abordez În această lucrare, În toată complexitatea lui, acest important aspect socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Eötvös, un militant pentru emanciparea evreilor din zonă - pentru că le-a fost interzis vreme Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id="(535, p. 55)"/>. Voi exclude, de asemenea, situațiile În care unii comentatori sau unele recensăminte i-au inclus tot la capitolul „negustori” pe evreii meseriași, pe motiv că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este În astfel de cazuri doar anexa comercială a atelierului În care lucrează evreul meseriaș. Întotdeauna Însă această anexă este mai „vizibilă” decât atelierul propriu-zis. Din păcate, tendința de a-i considera pe „producătorii mărfurilor pe care le vindeau” drept negustori apare și la unii comentatori contemporani <endnote id="(535, p. 37)"/>. În anul 1820
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vindeau” drept negustori apare și la unii comentatori contemporani <endnote id="(535, p. 37)"/>. În anul 1820, În timpul domniei lui Mihai Șuțu, s-a făcut un recensământ al Întregii populații care plătea impozite În Moldova. În acest caz, negustorii și meseriașii au fost Încadrați corect, la rubrici diferite. Am ales anume această „catagrafie” și pentru că ea a fost realizată după mai multe valuri succesive de imigrare a evreilor În Moldova - la sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe bună dreptate istoricul Carol Iancu - dacă am lua În considerare numai situația din Moldova, unde locuiau atunci circa trei sferturi din populația evreiască din România <endnote id="(125, pp. 274-275)"/>. În schimb, s-a ignorat mereu faptul că numărul meseriașilor evrei era mult mai mare decât cel al negustorilor evrei. Conform aceleiași „catagrafii” din 1820, În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Iași erau Înregistrați 268 de meșteri și calfe (adică 40,5%) din numărul evreilor pământeni și, respectiv, 410 meșteri și calfe (adică 36%) din numărul evreilor supuși străini <endnote id="(215, p. 63)"/>. Și Radu Rosetti vorbea despre „numeroșii meseriași jâdovi” din Moldova acelor ani <endnote id="(680, p. 145)"/>. Pe la mijlocul seco lului al XIX-lea, J.F. Neigebauer - un om care cunoștea foarte bine situația, fiind consulul prusac la Iași - scria următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următoarele : „Marea problemă pe care alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La Piatra-Neamț, de pildă, În 1902, din 42 de croitori, 39 erau evrei (adică 93%), din 40 de cizmari, 34 erau evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]