2,951 matches
-
-i mărul aurit pe care-l ține în mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei." Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare [...]." Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară: "[...] sunt duhuri ale aerului care au înfățișarea unor fete tinere - 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare... Umblă despletite și capul le e împodobit cu flori. Conform tradiției, petrecerea lor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Raportul între dualitate și unitate apare ca o formulă centrală de organizare a imaginarului perioadei. Necesitatea de a reduce efectele rupturii identitare generează formele de voluntarism, de ostentație, deseori seducătoare estetic (ornamentații, decoruri), de disimulare (metamorfozele, travestirile, apologia schimbărilor) sau de forță (voința de a se impune, etalarea puterii). La sfârșitul acestei scurte treceri în revistă a câtorva aspecte legate de unele forme istorice ale imaginarului, se poate constata că distanțele reale dintre occident și orientul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regalității) și tipologie a autocrației românești (domnitor-cruciat sau întemeietor, dar și abateri morale sau instituționale de la regulă, plasate în registrul senzaționalului); sinteze ale istoriei locale (cronici) și cărți de învățătură (mixte în compoziție, laic-religioase); divin și monstruos. Într-o continuă metamorfoză, imaginarul "românesc" medieval dezvăluie o fantezie "bine temperată" de legea unei sensibilități și a unor mentalități stabile și cu rare tendințe către straniul pur și către mirabil; mai curând, el relevă modele și coduri eroice, figura împăratului creștinat din Alexăndria
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
percepe mari diferențe de substanță, el concentrându-se pe afirmarea masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
legendele hagiografice, în imaginarul colectiv se configurează o realitate fantastică inedită. Apocrifele lui Cigala, lui Dorothei de Monembasia sau cele din Paleea historica transferă către imaginar narațiuni și personaje biblice, construite după modelul fabulosului precreștin. Textele sfinte devin, după această metamorfoză, niște basme sau povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Meridiane, 1989. [1986] Barbu, Daniel. Byzance, Rome et les Roumains. Essais sur la production politique de la foi au Moyen Âge. București: Babel, 1998. ---. Timpul și privirea în civilizația românească a secolului al XVIII-lea. București: Antet, 1996. Bădiliță, Cristian. Metamorfozele Anticristului la Părinții Bisericii. Iași: Polirom, 2006. Belting, Hans. La vraie image. Croire aux images? Paris: Gallimard, 2007. [2005] Bercé, Yves-Marie. Le roi caché. Sauveurs et imposteurs. Mythes politiques populaires dans l'Europe moderne. Paris: Fayard, 1990. Besançon, Alain. Imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Tot astfel, Castelul este poate o teologie în act, dar, înainte de orice, aventura individuală a unui suflet pornit în căutarea grației, a unui om care cere lucrurilor acestei lumi regeasca lor taină și femeilor semnele zeului ce doarme în ele. Metamorfoza, la rândul ei, figurează fără îndoială oribilele imagini ale unei etici a lucidității, dar e totodată și produsul acelei nemărginite uimiri pe care o încearcă omul când simte cum se transformă fără efort într-un animal. În această ambiguitate fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și despre favoriții legendei, care, ca Ulise, se pomenesc salvați de la sine din vârtejul celor mai nefericite întâmplări. În orice caz, trebuie să reținem această complicitate ascunsă care unește tragicul cu logicul și cu cotidianul. Iată de ce Samsa, eroul din Metamorfoza, este un voiajor comercial. Iată de ce singurul lucru care-l supără în cursul ciudatei aventuri care face din el un gândac e faptul că patronul va fi nemulțumit de absența lui. Îi cresc labe și antene, șira spinării i se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pipă și călimară). Spre deosebire de pictură, în cadrul operei literare narațiunea oferă perspective diferite. Dacă pictura oferă o perspectivă după care contemplatorul încearcă descifrarea imaginii, în literatură perspectivele nu țin de imagine, ci și de viziunea asupra lumii, așa cum se întâmplă în Metamorfoza lui F. Kafka, unde personajul principal oferă lectorului o perspectivă diferită asupra lumii. În cadrul operei literare schimbarea perspectivei durează, în timp ce în pictură este simultană. Efectul oglinzii este simțit prin faptul că oferă contemplatorului mai multe perspective în mod simultan. Acest
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
comun și istoria colectivă: neliniștile personale, visele, experiențele magice și fantastice descriu romanul secolului trecut. Figurile de stil duc la dimensionarea realității în compartimente incompatibile cu realitatea. Experiențele personale și izolate sunt transformate prin imagini și metafore, în realități romanești: Metamorfoza lui Kafka. Definirea realității și înțelegerea ei este posibilă datorită romanelor prin inventarea unei noi definiții a stării trăite, ca kafkaesque sau orwellian. 4. Subgenuri estetice specifice operei literare Anumite subgenuri literare și categorii estetice, înțelese ca tropi ontologici și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al prozei contemporane: povestitor înclinat către „pitoresc și culoare delirantă în linia prozei lui Fănuș Neagu”, el „nu construiește psihologii, ci schițează tipuri și situații de natură să introducă într-o lume ale cărei resurse imaginative sunt într-o continuă metamorfoză” (Mircea Iorgulescu). Insula (1984) este un roman de dragoste complicat până la absurd de boala misterioasă a protagonistei, ca și de biografia și opțiunile personajului principal masculin. Plecând de la protoistoria românilor, romanul Vântul de miazănoapte (1987) proiectează o parabolă cu trimiteri
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
modele exegetice preluate din literatura română și universală, comentate cu rigoare demonstrativă și cu fervoare interpretativă. Conceptualizarea teatrului modern, prin fixarea câtorva repere teoretice și structuri analitice, face obiectul câtorva cărți, începând cu Teatru și mit. Discutând semnificațiile mitului și metamorfozele acestuia în timp din punctul de vedere al discursului, dar și din cel al reprezentării scenice, exegeta demonstrează persistența și specificitatea structurilor mitice în teatrul modern, în speță la Jean Cocteau, Jean Giraudoux, Jean Anouilh, Jean-Paul Sartre, Eugene O’Neill
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu infiltrații tot mai abundente în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape, o demonstrație în care unele, lucide, constatări sunt în răspăr cu anumite
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată de perspectiva istorică și teoretică într-o simultaneitate care îi individualizează demersul. Povestirea. Destinul unei structuri epice (1972) și Aventura formelor. Geneza și metamorfoza „genurilor” (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) sunt, în raport cu celelalte, cărți de accentuată reflecție teoretică. Prima poate fi considerată monografia unei „structuri”, privită ca „esențială și arhetipală” pentru forma epică. Cercetarea devine un ax în jurul căruia gravitează și alte monografii
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
formelor” prin aplicații succinte și pertinente. În proiecția teoreticianului, „devenirea (evoluția) formelor realizează una dintre cele mai spectaculoase reprezentări ale istoriei reale a literaturii”, mai mult - „istoria vie, reală, palpabilă a literaturii s-a scris prin actul genezei, devenirii, dispariției, metamorfozei sau, pur și simplu, prin resurecția unor forme aparent revolute”. Se optează pentru conceptul formă/forme în locul termenilor gen și specie, considerați ca „inoperanți”. Postulând ipostaza unui homo narrativus ca „instanță originară și, implicit, arhetipală a formelor literare”, V. își
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
București, 1972; Lecturi constructive, București, 1975; Lectura - un eveniment al cunoașterii, București, 1977; „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983; Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Lectura prozei, București, 1991; Aventura formelor. Geneza și metamorfoza „genurilor”, București, 1996; În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999. Ediții, antologii: Romanul românesc contemporan (1944-1974), introd. edit., București, 1974; Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Ion Chinezu, Aspects of Transylvanian Literature (1919-1929), pref. edit
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
1972; Mihăilescu, 1992; Beetham, 1998 etc.) găsim o tratare multilaterală și profundă a birocrației care poate fi instructivă. Oricum, ideea care se degajă din ele este aceea că birocrația și organizarea structural birocratică au cunoscut de-a lungul timpului o metamorfoză impresionantă. Apărută la început ca o „reacție împotriva subjugării personale, a nepotismului, cruzimii, vicisitudinilor emoționale și judecăților subiective din perioada de început a revoluției industriale”, ea s-a transformat în epoca actuală într-un „instrument social în serviciul represiunii” (Bennis
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
3. tiranul sadic și subordonatul masochist (liderul impune o disciplină severă și arbitrară, iar subordonații care se identifică cu șefii lor o respectă, preferând să sufere); 4 . șeful care caută dragostea și subordonații care o oferă (în acest caz orice metamorfoză a dragostei este posibilă, indiferent dacă este vorba de sexe opuse sau de același sex, de la dragostea de scurtă durată până la divinizare - cu cultul personalității șefilor, de la dragostea platonică până la respect - dragoste la distanță); 5. șeful țap ispășitor și subordonatul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se poate opune relativismul cultural și dreptul la diferență. Recenta metamorfoză ideologică se bazează tocmai pe deplasarea inegalității biologice a raselor Înspre o absolutizare a diferenței dintre culturi. De aici, s-a ajuns la Înlocuirea temei clasice a „luptei Între rase” cu noua și orbitoarea evidență a „ciocnirii civilizațiilor” (Huntington, 1994
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
criză Indicii de criză nu trebuie neglijați, ci dimpotrivă, trecuți În revistă, pentru a ne putea da seama de gravitatea lor. Vom urma diagnosticul stabilit de Constant. Acesta vorbește despre Îmbinarea a trei fenomene: repunerea În discuție a modelului republican, metamorfoza chestiunii sociale, discutată din ce În ce mai des În termeni culturali, și afirmarea dinamicilor transnaționale (Constant, 2000, pp. 73-111). Criza modelului republican implică la rândul ei trei aspecte. Mai Întâi, criza instituțiilor Însărcinate cu crearea legăturilor sociale, criză provocată de „destructurarea unui ansamblu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contingențelor calitative ale fiecărui mediu. Este vorba, printre altele, de orizontul și filosofia de bază ale paradigmei pluraliste a locurilor simbolice de apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză a dimensiunilor mai mult sau mai puțin invizibile ale regiunii luate În considerare. Pe scurt, locul simbolic de apartenență este un marcator imaginar al spațiului trăit. Cu alte cuvinte, este o entitate imaterială care impregnează Întreg universul local al actorilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra lumii, conceptele care se vor științifice nu se sustrag nici ele acestor influențe și nu sunt de fapt decât mituri raționalizate. Astfel, cunoștințele, modelele, teoriile și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stiluri cinematografice. Este vorba despre o mișcare profundă, care se Întinde pe durata a zeci de ani, despre o „mutație sensibilă” care cristalizează prin comportamente „supraconformiste” efectele mijloacelor de comunicare și ale noilor moduri de consum asupra mentalului indivizilor. Această metamorfoză progresivă afectează modurile de viață, valorile, comportamentul În public, emoțiile și modurile de exprimare a acestora. În plus, rock-ul, punând În scenă dorința de a trăi totul și imediat, urmează de foarte aproape curbele de creștere economică ale țărilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clasic”? Aceste Întrebări presupun că trebuie pusă la Îndoială justețea folosirii singularului: se poate avansa ipoteza existenței mai multor rasisme. Și, pe lângă pluralitatea lor, trebuie să ținem seama de caracterul lor „evolutiv”: polimorfismul a ceea ce numim „rasism” pare inseparabil de metamorfozele sale. Neorasisme fără „rasă”: de la diferențialismul cultural la geneticismul social Trebuie să insistăm asupra unei duble constatări, dacă pornim de la ceea ce se poate observa la ora actuală: rasismul se poate manifesta și altfel decât explicit, uneori chiar nu-și produce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]