2,165 matches
-
un plan oikonomic ecclesial și basileic. În documentele istorice, se consemnează mult mai târziu: Dar imperiul care se afla în declin, departe de a se dezinteresa de ceea ce se petrecea la nord de Dunăre, era acolo prezent mai ales prin mijlocirea bisericii, a cărei organizare în noile principate românești s-a făcut, nu fără unele conflicte, sub egida patriarhatului ecumenic și cu acordul basileus-ului. (Documentele Hurmuzachi XIV (1) 1915 1-4. 3-4 (mai 1359); 19. 43 (mai 1359), apud Valentin Al. Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atitudinea naturală); în consecință, toate acestea sunt de natura judicativului. Instituirea acestui enunț ca fundament al speciilor cunoașterii reprezintă faptul originar al dictaturii judicativului. Concentrarea logicului în judicativ este "formula" instaurării dictaturii judicativului; este vorba despre actul constituirii cunoștinței prin mijlocirea unor principii formale, ele însele fundate pe enunțul/principiul S este P. Logica nu poate fi decât o "știință" judicativă, atâta vreme cât lucrează ca un instrument formal. Fiindcă ea reține din logos, preeminent, forma de exprimare (de aceea afirmam mai sus
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altă perspectivă, libertatea, nemurirea și Dumnezeu. Ceea ce s-a numit "onto-teo-logie", apoi cosmologia, psihologia, teologia "raționale", după criteriul "critic" al lui Kant, sunt, toate, "științe" judicative, căci fiecare are ca scop fundamental descrierea heteronomă a unui obiect (specific), indicarea, prin mijlocirea formei judecății, a atributelor acestuia, a "categoriilor" care îi pot încadra "ființa"; și toate acestea se întemeiază pe enunțul S este P. Micul tratat Despre interpretare (Peri Hermeneias), care face parte, cum știm, din sistematica Organon-ului (și pornind de la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei însă, sugerează Platon, cunoașterea nu ar fi posibilă. Recunoașterea luminii ființei logos-ului aduce cunoașterea veritabilă; aceasta înseamnă și o recunoaștere de sine, adică o recunoaștere a putinței proprii de a fi într-o legătură cu sine însuși prin mijlocirea Celuilalt. De ce pare ultimul paragraf atât de ciudat, în privință stilistică și chiar în ceea ce privește sensul vorbelor? Pentru că l-am construit suspendând, cumva, convențiile dictaturii judicativului constitutiv; totuși filosofia era "făcută", odată, și în acest fel: în fond, am reluat, aici
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
grupa categoriilor relației, grupă care are legătură semnalată, descrisă și interpretată judicativ mai sus cu analogiile experienței. Asemenea tuturor categoriilor, ca forme pure ale intelectului (sau concepte ale intelectului pur), substanța capătă deplin statut categorial numai prin aplicarea sa, prin mijlocirea schemelor imaginației transcendentale, la obiecte sensibile; iar aplicarea presupune determinări generale de timp; de fapt, categoria însăși, în aplicare, este o astfel de determinare. Substanța se leagă de schema imaginativă (schemă temporală) a permanenței timpului. Kant susține că timpului, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceste încadrări "disciplinare", trebuie să avem din nou în vedere analitica și dialectica judicativului constitutiv, ca modele ale discursului filosofic exersate tocmai în privința problemei temeiului (principiul tuturor lucrurilor, cauza primă, ființa ultimă, transcendentul întemeietor etc.). Dar și acum intervine o mijlocire: faptul de a lămuri raportul dintre filosofemele presocraticilor, "metafizice" și "ontologice", și cele două modele judicative (analitica și dialectica), fapt aproape imposibil fără a lua în ajutor momentele postsocratice ale istoriei filosofiei. Într-un anumit sens, putem accepta, cel puțin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a discursului filosofic, are nevoie de anumit model regulativ după care să fie ea însăși constituită. Acest model este, așa cum ne-a arătat descrierea natural-istorică din capitolele primei secțiuni a lucrării, judicativului constitutiv; dar el "modelează" nu direct, ci prin mijlocirea analiticii și dialecticii. Și așa trebuie să se întâmple cu toate celelalte compartimente ale filosofiei, constituite judicativ în funcție de "obiectul" discursului, pornind, totuși, de la ceea-ce-este, de la "obiectul" disciplinei filosofice originare, ontologia. Analitica și dialectica, modele de discurs și corpusuri normative pentru
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
calea către obiect, susține el, nu mai este "logică", ci, așa cum arătam și mai sus, mistică;211 nu mai este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar nu direct, ci prin mijlocirea judicativului regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al judecății, în primul rând), ci, de asemenea, și actul făptuirii. Reformalizarea, pusă în forma
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrează Heidegger, ființarea privilegiată, care are o legătură originară cu ființa, fiind astfel singura în stare să dea seamă de faptul de a fi, este ființarea umană (Desein).223 A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii ale în-ființării, prima mijlocire dintre cele amintite mai sus, cea categorială, prezentă la Aristotel. Cum? Prin repoziționarea non-ontologică a categoriilor, așa cum se întâmplă la Kant.224 De fapt, este vorba despre un exces, raportat la unitatea logic-ontologică pe care o instituie unele categorii pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așa cum se întâmplă la Kant.224 De fapt, este vorba despre un exces, raportat la unitatea logic-ontologică pe care o instituie unele categorii pe temeiul individualului și universalului, cum vom vedea mai departe potrivit reducției judicative. Un exces "logic", pentru că mijlocirea categorială este totală: e drept, într-un plan restrâns, în cazul de față, al cunoașterii. Așadar, nelimitația se manifestă "logic" și, cumva, negativ (sau negator), fiindcă ontologicul își pierde sensul; și-l va căpăta, desigur, chiar în scenariul kantian, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul; și-l va căpăta, desigur, chiar în scenariul kantian, dar condiționat prin fel de fel de reguli de construcție a gândurilor "bine formate". A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii filosofice ale în-ființării, și cea de-a doua mijlocire dintre cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de construcție a gândurilor "bine formate". A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii filosofice ale în-ființării, și cea de-a doua mijlocire dintre cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte semnificative "temporal", cum ar fi persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două tipuri de mijlociri (categorială și direct temporală) între termenii extremi ai oricărui scenariu ontologic, anume ființa și ființarea, dezvăluie un potențial non-judicativ semnificativ. Dar acesta nu poate fi decât bănuit, acum. 4.10. Cercul reducției judicative Punerea în discuție a fenomenului în-ființării conduce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologic. Această opțiune nu este întâmplătoare: știința și ideologia sunt teritorii de aplicație a regulilor și convențiilor dictaturii judicativului, în vreme ce filosofia constituie orizontul de "geneză fenomenologică" al acesteia. Logos-ul formal s-a constituit, adică a trecut în logică, prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală" a construcției logicii este lămurirea sarcinii fundamentale a filosofiei, anume dobândirea adevărului. Astfel de fapte au reprezentat o puternică motivație pentru instituirea filosofiei, în lucrarea de față, ca sistem de referință pentru operarea reducției judicative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Tot, la universal, la ființă (Fiu), la divin, care, în ciuda constituirii lor obiectuale prin timporizări "subiective", sunt luate ca și cum ar fi străine de noi înșine. Maniera aceasta de a ne raporta la noi înșine prin intermediul altor ființări și nu prin mijlocire de sine, cum ar spune Hegel, sau prin mijlocirea universalului, a ființei, cum gândesc Kant, Heidegger ș. a., transformarea ei în metodă de existență, a făcut cu putință, de exemplu, ideea descendenței animale a omului: care are suficientă îndreptățire prin exercițiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ciuda constituirii lor obiectuale prin timporizări "subiective", sunt luate ca și cum ar fi străine de noi înșine. Maniera aceasta de a ne raporta la noi înșine prin intermediul altor ființări și nu prin mijlocire de sine, cum ar spune Hegel, sau prin mijlocirea universalului, a ființei, cum gândesc Kant, Heidegger ș. a., transformarea ei în metodă de existență, a făcut cu putință, de exemplu, ideea descendenței animale a omului: care are suficientă îndreptățire prin exercițiul gândirii, rostirii și făptuirii după reguli exclusiv judicativ-constitutive, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului au drept corespondent mai degrabă principiile intelectului. Cele constitutive, anume axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare obiecte, ceea ce înseamnă, în registru kantian, operare prin deducția transcendentală, adică prin "aplicarea" categoriilor intelectului la un material empiric divers, prin mijlocirea schemelor temporale ale imaginației. Cele regulative, anume analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, nu constituie ca atare "obiecte" (fenomene, adică), ci pun în anumite relații obiectele constituite ca atare prin celelalte două principii ale intelectului. Analogia dintre acestea și judicativul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cum se specifică în alăturatul tablou se vede că atăta din autoritățile, persoanele particulare ce internează alienați cu plata pe comptul D-lor sau rămân mulțumite a instala, însă fără a le achita întreținerea cu toate că s-a făcut neîntrerupte mijlociri din partea acestei Epitropii în acest scop". Exista un contingent de întreținuți fără plată. În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hipofiză și patologia psihică. Încă de la începutul carierei, a întrevăzut probabilitatea controlului acestei glande asupra psihogenezei normale, a funcțiilor sexuale, întrebându-se dacă "intervenția hipofizei în funcțiile sexuale se exercită printr-o acțiune directă asupra centrilor nervoși sau numai prin mijlocirea glandelor", problemă care urma să fie elucidată mai târziu de un alt exponent al Școlii ieșene de medicină, Gr. T. Popa. * Corelațiile endocrino-psihiatrice au constituit subiectul unor cercetări anatomohistologice minuțioase efectuate de colectivul îndrumat de profesor, sub îndrumarea și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie. ...................................................................................................................................... Art. XIII. — Prezentul tratat de pace perpetuă, încheiat în chip atât de fericit, va fi confirmat din partea maiestății sale sultanului și din partea maiestății sale împărătesei întregii Rusii prin mijlocirea unor instrumente de ratificare solemne prevăzute cu propria lor semnătură, iar aceste instrumente de ratificare, într-un răstimp de cinci săptămâni sau mai degrabă dacă este cu putință, începând din ziua încheierii numitului tratat, vor fi schimbate prin plenipotențiarii care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-o constatăm, nu se bazează pe nimic serios și nu poate emana decât de la persoane care au avut interesul să inducă Rada centrală și guvernul ucrainean în eroare. Guvernul român a fost fericit de a fi putut manifesta prin mijlocirea d-lui Ministru al Afacerilor Străine, d-lui Galip, care se prezentă în numele guvernului Ucrainei, dorința ce nutrește de a întreține raporturile cele mai amicale cu noul stat vecin, în sentimentul ce avea că noua Republică democrată renunțase la sistemul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
socială a impozitului a fost determinată, În primul rând, de necesitatea procurării resurselor bănești destinate finanțării de cheltuieli publice generate de funcționarea statului, iar În ipostaza de componentă principală a finanțelor publice, acesta avea să Îndeplinească un rol major prin mijlocirea Înfăptuirii sau influențării anumitor procese socio-economice, manifestându-se pe fundalul interacțiunii proceselor din economia reală cu procese și relații de redistribuire În formă bănească a produsului intern brut pe care le exprimă impozitele. Așa cum rezultă din literatura de specialitate, opiniile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
funcției de repartiție, practicarea impozitelor urmărește un obiectiv pur financiar; acela de a procura resursele bănești necesare statului pentru a-și acoperi cheltuielile proprii. Din acest motiv, funcției de repartiție i se mai atribuie, uneori, denumirea de funcție de finanțare, semnificând mijlocirea prin impozite a finanțării cheltuielilor publice. Totodată, corespunzător funcției de control ce revine finanțelor, În ansamblu, impozitele reprezintă un mijloc de exercitare a controlului financiar de stat asupra unei multitudini de procese economice și 20 Filip Gh., Finanțe publice, Ed.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Economique. Nouvelle edition, Ed. Armand Colin, Paris, 1982, p. 214 54 consumul personal (bunuri de consum și de folosință Îndelungată), investițiile private nete (În interiorul țării) și achizițiile publice de bunuri și servicii. Contracararea factorilor dezechilibranți și stimularea dezvoltării echilibrate prin mijlocirea cheltuielilor publice și a impozitelor a devenit una dintre preocupările principale ale neokeynesismului În a cărei viziune intervenția statului este Îndreptățită numai În anumite condiții. Astfel, În opinia lui Alain Barrére, statul intervine acolo unde individul nu este capabil să
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ar fi trebuit să conțină, pentru a-i cerceta cuprinsul. Constatăm Întâi că toți Învățații din partea științelor pozitive care au colaborat la lucrare, Împărtășesc părerea că știința este, cum o spune d1 Giard, „o privire a lucrurilor din afară prin mijlocirea concepțiilor abstrase din experiență” (pp. 29-30) sau, cum o arată d1 Bouasse „o transpunere a faptelor În cunoștință cu exactitate de atâta la sută” (p. 96). Știința este deci expresia realității, și nu o Înhorbotare țesută de inteligența noastră asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]