5,864 matches
-
miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai diminuate decât de obicei, cu alte caractere decât cele ale crizelor obișnuite și care poate fi clasificată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv la sediul de iradiere; 2. iradierea: umărul sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angină pectorală putând fi de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică, anevrism disecant de aortă, pancreatită acută, ulcer penetrant (atenție la diagnosticul diferențial al IMA!); 6. nu cedează la nitroglicerină sau la alți nitrați, la analgezicele uzuale; uneori chiar opiaceele nu au efectul scontat; 7. nu este declanșată de factori evidenți
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
supradenivelare de ST apar modificări ale tensiunii arteriale, în special hipotensiune: în infarctele inferioare când este de natură reflexă, vagală (reflex Bezold-Jarisch), în infarctele inferioare cu interesare importantă a ventriculului drept, în infarctele extinse antero-laterale prin disfuncție severă de pompă miocardică. Trebuie remarcat că hipotensiunea în IMA poate fi și secundară: exces de nitrați, opiacee, diuretice sau altă medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid, prin hipovolemie (vărsături, transpirații, diaree). Rar, în IMA cu supradenivelare de ST, apare o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele complicate. Inspecția generală: stare generală influențată, anxietate, agitație psihomotorie, rar imobilism, pacienți necomunicativi, uneori bolnavi palizi cu transpirație rece, polipnee, tahipnee sau hipotensiune, tegumente uscate, bradicardie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hemoragie cerebro-meningiene iatrogene în caz de utilizare de fibrinolotice și anticoagulante). EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR În diagnosticul de IMA cu supradenivelare de segment ST alături de aspectul clinic și modificările electrocardiografice, de o importanță majoră este determinarea produșilor de citoliză miocardică prezenți în ser. În IMA se întâlnesc, de asemenea, și modificări ale altor constante biologice în raport cu reacția catecolaminică și răspunsul inflamator. Secundar necrozei miocardice se eliberează din celule și se pot izola din ser enzime de citoliză precum: mioglobina, troponina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ST alături de aspectul clinic și modificările electrocardiografice, de o importanță majoră este determinarea produșilor de citoliză miocardică prezenți în ser. În IMA se întâlnesc, de asemenea, și modificări ale altor constante biologice în raport cu reacția catecolaminică și răspunsul inflamator. Secundar necrozei miocardice se eliberează din celule și se pot izola din ser enzime de citoliză precum: mioglobina, troponina, fragmente de miozină, microelemente. O creștere enzimatică este diagnostică pentru citoliza miocardică dacă se atinge cel puțin dublul valorilor normale pentru acea enzimă, iar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale altor constante biologice în raport cu reacția catecolaminică și răspunsul inflamator. Secundar necrozei miocardice se eliberează din celule și se pot izola din ser enzime de citoliză precum: mioglobina, troponina, fragmente de miozină, microelemente. O creștere enzimatică este diagnostică pentru citoliza miocardică dacă se atinge cel puțin dublul valorilor normale pentru acea enzimă, iar cinetica reală a eliberării este identică cu cea teoretică. Deoarece, în prezent, s-a introdus dezobstrucția coronariană în urgență, se poate ca valorile enzimatice să nu atingă dublul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
creatin-fosfokinază tisulară MB, creatinfosfokinază tisulară MM, mioglobina)Creatinfosfokinaza (CK) și izoenzima sa creatinfosfokinaza MB (CK-MB) sunt în prezent cele mai utilizate în practica clinică. Creșterea CK și respectiv a izoenzimei CK-MB sunt prompte, cantitatea eliberată fiind proporțională cu masa necrozei miocardice. Utilizarea CK în diagnosticul enzimatic al IMA este grefată de următoarele probleme: a. relativă lipsă de specificitate miocardică (se găsește și în mușchii scheletici, creier, intestin, plămân, creșteri pot apărea și în tromboembolism pulmonar, AVC, traumatisme musculare, injecții intramusculare, convulsii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cele mai utilizate în practica clinică. Creșterea CK și respectiv a izoenzimei CK-MB sunt prompte, cantitatea eliberată fiind proporțională cu masa necrozei miocardice. Utilizarea CK în diagnosticul enzimatic al IMA este grefată de următoarele probleme: a. relativă lipsă de specificitate miocardică (se găsește și în mușchii scheletici, creier, intestin, plămân, creșteri pot apărea și în tromboembolism pulmonar, AVC, traumatisme musculare, injecții intramusculare, convulsii); b. dificultăți legate de cuantificarea necrozei în caz de reperfuzie miocardică. Prin electroforeză au fost identificate trei izoenzime
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
următoarele probleme: a. relativă lipsă de specificitate miocardică (se găsește și în mușchii scheletici, creier, intestin, plămân, creșteri pot apărea și în tromboembolism pulmonar, AVC, traumatisme musculare, injecții intramusculare, convulsii); b. dificultăți legate de cuantificarea necrozei în caz de reperfuzie miocardică. Prin electroforeză au fost identificate trei izoenzime CK: MM - predominant musculară, BB - predominant cerebrală și MB - predominant miocardică, care reprezintă, în mod normal, doar 5% din valoarea totală a CK. Determinarea valorilor CK-MB este mult mai fidelă pentru diagnosticul IMA
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pot apărea și în tromboembolism pulmonar, AVC, traumatisme musculare, injecții intramusculare, convulsii); b. dificultăți legate de cuantificarea necrozei în caz de reperfuzie miocardică. Prin electroforeză au fost identificate trei izoenzime CK: MM - predominant musculară, BB - predominant cerebrală și MB - predominant miocardică, care reprezintă, în mod normal, doar 5% din valoarea totală a CK. Determinarea valorilor CK-MB este mult mai fidelă pentru diagnosticul IMA dar există o serie de condiții patologice care pot determina valori fals pozitive ale CK-MB: miocardita acută, chirurgia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
CK-MB: miocardita acută, chirurgia cardiacă, traumatismele cardiace, cateterismul cardiac, șocul, efortul fizic violent; uneori sunt posibile creșteri - limită ale CK-MB și în angina instabilă/IM fără supradenivelare de segment ST. Lactat dehidrogenaza sau lacticodehidrogenaza (LDH) este un marker de necroză miocardică de importanță mai redusă în diagnosticul IMA cu supradenivelare de segment ST deoarece cinetica plasmatică este mai lentă. Dezavantaje: principal - specificitate miocardică foarte slabă, ea putând fi eliberată și din mușchii scheletici, plămâni, rinichi, în boli hepatice, neoplasme, boli eritrocitare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angina instabilă/IM fără supradenivelare de segment ST. Lactat dehidrogenaza sau lacticodehidrogenaza (LDH) este un marker de necroză miocardică de importanță mai redusă în diagnosticul IMA cu supradenivelare de segment ST deoarece cinetica plasmatică este mai lentă. Dezavantaje: principal - specificitate miocardică foarte slabă, ea putând fi eliberată și din mușchii scheletici, plămâni, rinichi, în boli hepatice, neoplasme, boli eritrocitare. Specificitatea sa este crescută dacă se analizează izoenzima LDH1 sau raportul LDH1/ LDH2 a cărui creștere peste 0,75 are o sensibilitate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
eliberată și din mușchii scheletici, plămâni, rinichi, în boli hepatice, neoplasme, boli eritrocitare. Specificitatea sa este crescută dacă se analizează izoenzima LDH1 sau raportul LDH1/ LDH2 a cărui creștere peste 0,75 are o sensibilitate și o specificitate pentru necroza miocardică de peste 90%. Transaminaza glutam-oxalică (TGO) sau aspartat transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau raportul LDH1/ LDH2 a cărui creștere peste 0,75 are o sensibilitate și o specificitate pentru necroza miocardică de peste 90%. Transaminaza glutam-oxalică (TGO) sau aspartat transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată timp de câteva ore de la debutul infarctului miocardic. Valorile maxime apar mai devreme (1-4 ore) decât valorile maxime ale CK. Este un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
75 are o sensibilitate și o specificitate pentru necroza miocardică de peste 90%. Transaminaza glutam-oxalică (TGO) sau aspartat transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată timp de câteva ore de la debutul infarctului miocardic. Valorile maxime apar mai devreme (1-4 ore) decât valorile maxime ale CK. Este un marker foarte sensibil de necroză, are eliminare renală. O
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată timp de câteva ore de la debutul infarctului miocardic. Valorile maxime apar mai devreme (1-4 ore) decât valorile maxime ale CK. Este un marker foarte sensibil de necroză, are eliminare renală. O creștere foarte rapidă a mioglobinei serice a fost observată după reperfuzie și determinarea ei a fost sugerată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
12000-15000 per mm3, rar 20000 mm3 la pacienții cu infarcte extinse) care apare în prima zi, dispare după o săptămână, uneori poate lipsi; c. creșterea VSH în zilele 4-5, retrocedează după maxim 3 săptămâni; este secundară inflamației ce însoțește necroza miocardică; d. hiperfibrinogenemie moderată (sub 1000 mg%) care apare tardiv la 3-5 zile și persistă până la o lună, poate și mai mult în caz de pericardită; e. proteina C reactivă și alți markeri de inflamație acută sunt prezenți în prima săptămână
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f. colesterolul total și HDL colesterol au valori nemodificate în primele 24-48 de ore, ulterior având o tendință de scădere (în special HDL colesterol). Electrocardiograma Modificările electrocardiografice sugestive pentru infarctul miocardic acut au fost descrise în anul 1920 de Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații privind topografia și extinderea infarctului, decelează
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este important că în 15% din cazuri este normală. Deoarece IMA are evoluție constantă, se impune efectuarea de electrocardiograme seriate pentru a surprinde modificările dinamice. Modificările electrocardiografice sunt asociate cu cele trei tipuri de modificări funcționale: ischemia, leziunea și necroza miocardică; de aceea, ECG trebuie practicată de rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în trei stadii: acut (cu o fază supraacută și o fază de infarct acut constituit
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST și derivațiile ECG cu semne directe este redată în cele ce urmează [10]: a. antero-lateral extins: imagini directe (unda Q, undă R micsorată, supradenivelare de segment ST, unda T negativă) în D1, aVL, V1-V6
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]