2,450 matches
-
A galopat fără oprire 4 mile până la Paris, și, prăfuit și transpirat, îmbrăcat cu hainele de vânătoare (cizme cu carâmb, înalte, jachetă și pălărie verde) s-a năpustit în sala unde avea loc întrunirea. Parlamentarii, surprinși de întrerupere, au asculta mirați vorbele lui Ludovic:„Toată lumea știe ce probleme au cauzat statului meu întâlnirile dumneavoastră și ce rezultate periculoase au urmat din aceasta. Am aflat că încercați să le continuați sub pretextul discutării unor edicte care, cu puțin timp în urmă, au
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 36 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară și galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinți vizibili
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nou în curte și în anticameră și trase de blestematul clopoțel, care răsună pe sus ca un vas de sticlă sfărâmat pe podele. După o așteptare chinuitoare, scara începu să scârțâie greu, și bătrânul spân apăru din nou cu ochii mirați. - Ce e? întrebă el în șoaptă, ca și când nu l-ar fi văzut pe băiat. Glasul acestuia pieri de emoție și inima-i zvâcni cu violență în piept. Încercă să-și adune puterile, când o voce cristalină se auzi de sus
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri. (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele termenilor: candid, răspicat. 2.Evidențiază sensul conotativ al cuvântului jos. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor: (văzu) mirat, tânărul. 5.Motivează rolul interogațiilor: Să nu vrea să-1 primească ”unchiul”? Dar de ce? 6.Menționează două moduri de expunere prezente. 7.Comentează semnificația unei figuri de stil din propoziția: Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis. 8
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
iarnă, românii. (FA). În presa actuală însă, confuzia onorificelor este frecventă, după cum se poate observa în următoarele exemple. Formule din ierarhia laică pot fi strămutate și în limbajul religios: un ziarist îi spune Monseniorului Ioan Robu Excelența voastră, sunt foarte mirat... (Adevărul). Uneori jurnaliștii confundă onorificele specifice familiei regale: Știm că, în calitate de rege, Alteța Voastră este adânc preocupată de destinele României. (Internet, 2005). Mai grav este când, din diverse motive, reporterul renunță cu totul la formulele ceremonioase, în favoarea unora uzuale. Probabil din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
fel fără să fie însă în măsură să se și asigure că nu va fi accidentat. Este poate forma cea mai simplă de raportare exclusivă la normativitatea juridică. Dacă cineva din jur m-ar admonesta pentru asta aș fi foarte mirat, pentru că ar fi o voce fără corporalitate și l-aș ignora sau chiar mai rău. Miopia mea socială nu îmi permite să îi disting pe cei care ar putea încerca să mă aducă în fața altor norme decât cele scrise. Funcționarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
învățătoare. Este membră a Cercului de creație literară „Creanga de Aur". Copilărie ... Copilaș...copilărie...copilandru...cuvinte al căror sens le înțelegi cu greu când ești numai de-o șchioapă. Parcă ieri mi-a căzut lumina-n pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar eu, ca o orhidee ce își deschide bobocul plăpând și somnoros, încep a-mi aduna trandafirii vieții ce au crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
care trebuise să-i apere pe amărâți, să le garanteze existența, contra năvălitorilor, jafului și tâlharilor. Biruri, tributuri, impozite...și ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută... Chiril, vorbind, constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii Retei, deși ea nu făcuse nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Comentariul Rekăi are asupra lui Chiril un efect persuasiv: după expozeul acesteia, Chiril își însușește poziția ei, însă nu atât în ceea ce privește explicit raportul de forțe din tablou, cât în fața marii disponibilități hermeneutice pe care pânza o are: Chiril, vorbind, constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii Retei, deși ea nu făcuse nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
rădăcini. - Da. Atunci când facem cadou la marțienele noastre frumoase, acesta este un buchet. De ce? La voi cum este? - La noi? Fiecare tulpină are rădăcina ei, iar pentru un buchet trebuie să rupem una câte una. - Aveți atâta răbdare? întreb eu mirat. Ei răspund afirmativ, lucru ce m-a surprins. În timpul turului, pământenii observă că locuințele noastre nu au o formă specifică. Unele erau aproape de hexagon, iar celelalte aveau cu totul alte forme ciudate pentru ei. Din acest fapt am aflat ca
Sfera by Ceocoiu Camelia - Lisabela () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93587]
-
denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie din care se întrezăresc, ca tainice rădăcini, deopotrivă pasiunea, istovitoare trudă, talentul și, de ce nu?, contopirea până la jertfa dincolo de care nu rămâne altceva decât o tulburătoare
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
altfel decât optimist, găsind răspuns la orice și ieșind relaxat din orice situație încurcată. La Stromboli, în marea aia caldă, limpede, cu pești colorați unduindu-se printre pietrele negre, mi-a fost rușine când s-a arătat mai mult decât mirat: cum să nu știi să înoți? Ce nefericită trebuie să fii! Am intrat brusc în... nisip și așa am hotărât că trebuie să învăț să înot. Doi ani mai târziu când i-am spus că am învățat și din care
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
facebook. Într-o doară, i-am căutat pe cei de acolo și i-am întrebat dacă nu vor să mă ajute să fac o surpriză unui prieten și să-i trimită un tort de ziua lui. Au fost un pic mirați, dar au zis că, până la urmă, de ce nu, că trebuie să fie un început și pentru asta. Iar dacă îmi amintesc corect, una dintre devizele lor era cofee and love așa că, minunat!, ce putea să fie mai nimerit? Cred că
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
faptă. Preotul se sculă de la locul lui, se duse la cel care afirmase că Dumnezeu nu există și-i zise: „Dragă domnule, ceea ce spui dumneata nu este ceva nou, pentru că se află scris în Sfânta Scriptură” Cum așa? întrebă acela mirat. Asta n-am știut-o și n-am auzit-o până acum de la nici un preot! Dacă nu crezi, am să-ți și arăt, continuă preotul și scoțând din buzunar Noul Testament cu psalmi, citi versetul întâi din Psalmul 13: „Zis-a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
casei, văzând încurcătura, zise: Să chemăm careva pe un vecin. Și fiecare își dădu câte o părere. Atunci bunicul, bătrân și evlavios, îi liniști, zicând: Nu vă mai frămânați, căci voi chema eu pe al 14-lea oaspete ... Toți rămaseră mirați, în timp ce bătrânul își îndreptă fața spre icoane și se rugă astfel: 50 Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, vino și Te așează cu noi la masă și sfințește mâncarea, băutura și pe noi robii Tăi, amin! Apoi se întoarse spre oaspeți
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
voind să-i încerce smerenia, adăugă: Mi se pare însă că nu ești sincer când spui aceasta și de aceea îți rânduiesc să nu mai vorbești așa. Atunci, tânărul se tulbură și, înroșindu-se de supărare și nemulțumire, se arătă mirat. Călugărul atunci îi spuse cu blândețe: Vezi, dragul meu, tu primești repede să te umilești tu pe tine însuți, dar nu primești tot așa de ușor când altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Dacă dumneata crezi că îți vei putea spăla sufletul fără ajutorul lui Dumnezeu, lucrul acesta este foarte greu, aproape cu neputință; dacă, însă, crezi că numai Dumnezeu poate spăla păcatele noastre, atunci este foarte ușor. Și pentru că te văd încă mirată, îmi fac datoria de a-ți aminti că noi, creștinii ortodocși, avem de la Domnul Hristos niște leacuri minunate; dintre acestea amintesc: SPOVEDANIA (MĂRTURISIREA) făcută cu lacrimi și zdrobire de suflet și SFÂNTA ÎMPĂRTĂȘANIE ăEUHARISTIA, CUMINECĂTURA, LEACUL NEMURIRII). Și femeia făcu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
denumirea „Secvențe din strălucirea artei” „Iată, sunt în fața unui tablou uriaș al cărui singur veșmânt, pe o vreme sufletească, atât de capricioasă, este doar MĂRIA-SA CULOAREA, inițial acest firav izvor ce iese la întâlnirea cu lumea de cele mai multe ori mirat și timid precum o floare în muguri primăvara, încărcând-o încet-încet de aură proprie din care se întrezăresc, ca tainice rădăcini, deopotrivă pasiunea, istovitoare trudă, talentul și, de ce nu?, contopirea până la jertfa dincolo de care nu rămâne altceva decât o tulburătoare
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cu fluturi, București, 1967; La marginea lumii, București, 1970; Bucurii cotidiene, București, 1972; Nervurile toamnei, București, 1973; Regăsire la porți, București, 1976; Unghiuri mișcătoare, București, 1977; Culorile iubirii, București, 1978; Cântec de alean, București, 1980; Tăceri furate, București, 1981; Umbra mirată, București, 1983; Mirele nopții, București, 1985; Tainele iubirii, București, 1988. Traduceri: [Versuri], în Antologia literaturii maghiare, III, îngr. Lörinczi László, Majtényi Erik, Szász János, Constantin Olariu, București, 1968, în Victor Sivetidis, Măslinul, București, 1968, în Din lirica japoneză, îngr. Ion
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
30; Fănuș Băileșteanu, „Regăsire la porți”, RL, 1976, 33; Mihai Duțescu, „Unghiuri mișcătoare” , R, 1977, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; D. Octavian, „Culorile iubirii”, CL, 1979, 4; Felea, Aspecte, II, 155-157; Lit. rom. cont., I, 529-530; Cristian Moraru, „Umbra mirată”, RL, 1983, 39; Victor Crăciun, „Umbra mirată”, CL, 1984, 3; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 257. C.H.
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
1976, 33; Mihai Duțescu, „Unghiuri mișcătoare” , R, 1977, 12; Popa, Dicț. lit. (1977), 626; D. Octavian, „Culorile iubirii”, CL, 1979, 4; Felea, Aspecte, II, 155-157; Lit. rom. cont., I, 529-530; Cristian Moraru, „Umbra mirată”, RL, 1983, 39; Victor Crăciun, „Umbra mirată”, CL, 1984, 3; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 257. C.H.
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
prin care ne-am depărta de adevărata cauză a notorietății acestui om: cultul pe care i l-a clădit, zi de zi, mass media. La apariția sa pe scena publică, Gigi Becali a fost tratat ca o ciudățenie. Ulterior, privirea mirată a camerei de luat vederi s-a schimbat, cel puțin ca perspectivă: planul plonjat, de sus în jos, a fost înlocuit cu unul tipic imortalizării personajelor istorice - de jos în sus. Inițial, prezența sa în talk-show-uri părea a fi una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
a adultului care se așteaptă la un răspuns naiv, În doi peri, grav și comic În același timp. - Ce să fac, răspunse copilașul, nu vezi? Încerc să mut apa mării În groapa mea de pe plajă!... - Toată apa mării? se preface mirat, amuzat, sfântul. Dar bine, dragul meu, acest lucru este imposibil, este peste puterile omenești. - Ei bine, răspunde decis „copilașul”, este la fel de imposibil, de absurd, ca și străduința ta de a Înțelege misterul Sfintei Treimi... Și, zicând acestea, se făcu nevăzut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dreptatea mea era așa de „veche”, Încât majoritatea „o uitase, aproape mi-o furase”! Iar când, mulți ani după revoluție, am Îndrăznit să afirm că, Încă din ’71, semnalasem catastrofa națională, plătind „peșin” pentru aceasta, unele frunți s-au ridicat mirate, cum se Întâmplă când ți se pare că Într-o cameră se aude vocea unei persoane care nu e prezentă!... Sigur, e puțină nebunie În orice profeție, mai ales În acele profeții „ce deranjează”, cele ce vestesc tunetul și furtuna
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spiritul În defavoarea „subordonaților” săi, școleri fără disciplină: - Domnule profesor, vreau să vă pun o Întrebare: ce e, la urma-urmelor, acest eu care mi-a apărut de la o vreme și care mă sâcâie?... Eu...? Ce fel de eu...? s-a arătat mirat profesorul, ridicând sprâncenele și privindu-i fals interogator pe colegii mei, care se pregăteau voioși pentru un „ospăț Petrașcu”, spectacol umoristic, ușor sadic, În care unul dintre noi trebuia să joace pe victima persiflajului sau erudiției sale nu rareori inteligente
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]