2,504 matches
-
patra conține trei nume: Labdacos ("șchiop"), tatăl lui Laios, Laios ("strîmb"), tatăl lui Edip și Edip ("picior umflat") a căror semnificație ipotetică invocă, după cum s-a văzut, dificultatea de a merge bine, pe care Levi-Strauss o interpretează ca o evocare mitologică a oamenilor în momentul emergenței, ca niște ființe incapabile să meargă, sau care au un mers stângaci. Trăsătura comună a coloanei a patra ar putea fi, deci, persistența autohtoniei umane. Comparând relația dintre prima coloană și a doua cu cea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
vol. I, p. 99. 181 "În limbaj științific, putem spune că funcția factorului de intervenție este să introducă, acolo unde acționează, un stimulent atât de bine cumpătat încât să poată izvorî din el variațiunile creatoare cele mai puternice. În limbaj mitologic, sau teologic, impulsul, sau motivul, care face ca de la o stare desăvârșită de tip yin să se treacă la o activitate nouă, de tip yang, se datorește pătrunderii Diavolului în universul lui Dumnezeu". Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sacrului în profan, și se compune, urmuzian, din: priviri imperturbabile, ținută hieratică, de personaj bizantin modelat după canoanele occidentale, și microfon arghezian ( mai în clar, unul plin de aluzii!). În mod cert, ea a fost croită pentru o altă funcție mitologică și trebuia să se așeze într-un cu totul alt registru de semnificații. Proiectul ei ține, oarecum, de orizontul matriarhal și de cultul neoloic al fertilității. Dacă totul ar fi fost dus pînă la capăt, rima ei tipologică s-ar
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
plasează imaginea definitiv în reveria abisală a maternității arhetipale. Numai că la Monica n-a fost să fie așa pînă la capăt. Deși coapsele și celelalte vecinătăți, acelea care țin strict de atributele reproducerii, par bine plasate în funcție de toate exigențele mitologice " pentru că nu degeaba, un țigan, invitat pentru un cu totul alt număr și cu somaticul destul de ruinat , a găsit suficiente resurse pentru a o alerga prin studio cu promisiunea fermă ,,nu plec de aici mînca-ți-aș, pînă nu-ți dau una
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
peste curu" ăla (bip!)!"- celelalte insemne, cele din registrul superior și care ar trebui să acopere imperativul conservării, au o expresie destul de sumară, ceea ce te determină să bănui că nici realitatea nu este altfel. În această situație tristă a eșecului mitologic, aceea în care atributele specifice nu-și pot manifesta vigoarea pînă la capăt, este limpede că Monica a operat în mod subtil un transfer și o subtituție; transferul privește deplasarea accentului de pe act pe ceremonial, adică de pe maternitate ca scop
Între Venus din Willendorf și Fata babei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12586_a_13911]
-
ar fi presupus acel în principiu. Ar fi trebuit să fie speciale pentru că, după cum s-a tot spus pînă acum în nenumărate comentarii, Jocurile s-au întors acasă, dar, la o privire ceva mai riguroasă și lipsită de orice patetism mitologic, se poate observa cu ochiul liber că ele nu prea mai au un acasă indiscutabil. În cea mai pură tradiție balcanico-ortodoxo-contemplativă, dacă îmi este permisă o asemenea asociere, era nesigură pînă în ultima clipă începerea lor la data fixată, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
s-a fundamentat într-o mult mai mare măsură catolicismul. Noi, răsăritenii, cu Platon. Și așa se face că, în vreme ce presiunea pe finalizarea stadioanelor, a spațiilor de cazare, de joc etc., etc. era tot mai mare, organizatorii făceau ample investigații mitologice pentru spectacolul inaugurării. Și aici s-au scos! Au reînviat zeii și eroii prin tencuirea unor atleți cu ceva alb ca să semene cu statuile, au pus în mișcare o amplă recuzită cosmogonică, dar cu instrumentele simple și naive ale presocraticilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
Gheorghe Grigurcu Versurile lui Radu Cange stau sub semnul nobil al singurătății. Aceasta e resimțită ca un blestem cu alibi mitologic, poetul declarînd cu tristă superbie: "Ca Midas.../ pe tot ce pun mîna/ devine Singurătate" (Haiku). întreg scenariul vieții intră în cadrul stării în cauză, care este o predestinare: Nu putem să facem nici măcar/ un gest pentru a ne/ ascunde de singurătate
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
textele îngălbenite de vreme, autorul cărții îl contrazice pe Sylvestre Bonnard, personajul lui Anatole France, dovedindu-se profund cititor și în documentele vieții imediate. Apelând la exercițiul descriptiv, Ionuț Niculescu ajunge să abordeze frontal, atât problemele reale, cât și ficțiunea mitologică a istoriilor transmise de la om la om. Se pare că doar un publicist de la ,,Cortina" a consemnat la rubrica lui cupletele Eu și Stalin, La patul lui Stalin, cu bolșevicii după mine, în caricatura genială dată interpretării de Al. Giugaru
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
o cenușă fierbinte.// În rest - nimic deosebit./ Cu puțină îndemînare/ lăcuită cu finețe, harta asta/ mai poate fi luată în seamă/ o vreme. Eldorado!" (Restaurări). Din punct de vedere vizionar, instrumentul antiutopiei lui Dorin Tudoran îl reprezintă antimitologia. Coruperea texturii mitologice e un fenomen grav, semnificînd o alienare a spiritului în raport cu sine. Nu e o falsificare a aparenței, ci una a esenței însăși contaminată de absurd, deoarece miturile alcătuiesc, după cum spunea Mircea Eliade, "paradigmele pentru toate actele omenești semnificative". Asistăm la
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
la o invazie a de-semnificării în chiar sanctuarul semnificației înalte: "Veniți/ s-a redeschis altarul/ priviți-l/ îngenunchiați/ lingeți-l!// Oglinda s-a subțiat/ de tot -/ tînărul Narcis linge la ea" (S-a redeschis altarul). Sau următoarea dublă demitere, mitologică și uraniană, sub acolada unei familiarități de limbaj nuanțînd renunțarea: "Din salcîmi/ se-aude nechezatul/ calului troian/ al mînzului, adică,/ al nepotului/ - de fapt - nu contează/ se-aude un șirag de perle false/ deșirîndu-se/ acum/ cînd alinierea planetelor/ te face
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Rodica Zafiu Urmăream, cu o săptămînă în urmă, discursul public - propagandistic și publicitar - care încearcă să creeze, din referiri fragmentare și din tradiții locale disparate, un personaj mitologic autohton. Tabloul n-ar fi însă complet fără o trecere în revistă a modului de întrebuințare a cuvîntului Dragobete în momentul de față - reflectat de atestările sale cele mai recente din presă și de pe Internet. În folosirea unui cuvînt nu
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
exporta produsul național se reflectă în traduceri ezitante: „it was previously called «dachia dragobete»” (rcof.org); „La Dragobete: fête des amoureux”, dar și “Le Dragobete” (assoc.wanadoo.fr); „la journée de Dragobete”, „la Fête de Dragobete” (bucarest-matin.ro) etc. Fanteziile mitologice sînt puse în circulație cu deplină convingere, fără dubii și fără precauții: „Dragobete este zeul dragostei în tradiția populară românească” (lps-suceava.ro); „Dragobete, zeul dragostei la românii de la nord și sud de Dunăre, este un zeu pastoral, imaginat că un
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an - Dicționar, EFCR, 1997; s.n.). Comicul involuntar al acestei descrieri sporește prin fixarea doctă, aparent foarte riguroasă, a familiei mitologice a personajului: numitul Dragobete ar fi „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică” (id.ib., s.n.). Punînd pe al doilea plan denumirea sărbătorii (Dragobete este și „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”, id. ib., s.n.), dicționarul citat
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
adevăruri absolute. În Mitologia română (din 1985) a lui Romulus Vulcănescu, voința de a constitui un „panteon autohton” exista deja, dar discursul rămînea mai ponderat: Dragobete, „făptură mitică”, fiind în primul rînd „tînăr, voinic, frumos și bun”. Mai puțin entuziasm mitologic găsim în cercetările vechi de folclor; în ciuda tonului nu întru totul științific, acestea ne apar ca mai puțin atinse de ideologii naționale și comandamente politice, mai dispuse să se păstreze, cu prudență, în limitele faptului atestat local. Simeon Florea Marian
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
motoflete, tontolete - și unele derivate care îl cuprind au fost preluate de limbajul familiar-argotic: juvete (definit în dicționarul de argou Volceanov & Volceanov ca „om naiv, credul”), ciumete ș.a. Mi se pare că - dincolo de faptul că e nejustificată transformarea în personaj mitologic bine individualizat a unor tradiții vagi, locale, variabile - numele Dragobete e pîndit de ridicolul sufixului ironic-depreciativ din porecle - care îi minează lingvistic statutul de prezumtiv „zeu al dragostei”.
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
vorbit în partea a doua a relatărilor mele despre Cipru). Se spune ca a avut mai mulți copii, cu mai mulți bărbați iar legendele despre puterea și farmecul Afroditei constituie adevărate punți de trecere peste secole și întoarcere în vremurile mitologice, având tâlcul și învățăturile lor. Un episod legendar, care apoi a constituit originea războiului troian, a fost judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de zeița vrajbei Eris și care devenise prilej de discordie între Hera
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
sau doar alese că pseudonime artistice, profesionale - sînt caracteristice: multe sînt nume de botez fundamentale din onomastica tradițională, evocînd într-o anumită măsură și repertoriul folcloric al basmelor: Ana, Maria, Ana-Maria, Ioana, Sultană, Minodora, Dafina, Margareta. Există și excepții, precum mitologica Atena sau modernă Beatris, după cum există cazuri mai banale, mai greu încadrabile - Luminița, Rodica - și chiar nume stranii că Suedia sau Brățară. Prezentarea e impersonala și neapărat respectuoasa, numele fiind însoțit de termenul de reverența: "aceste două obiecte se află
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: - discursul/oratio (Cicero); - minitratatul moral (Cicero); - analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); - epopeea (Vergilius); - satira (Horatius); - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); - *oda (Horatius); - poemul mitologic (Ovidius); - romanul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeții creștini
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
text dat; 4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III.CONȚINUTURI 1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tată-copil); 2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practica și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor); 3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: ● discursul/oratio (Cicero); ● minitratatul moral (Cicero); ● analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); ● epopeea (Vergilius); ● satiră (Horatius); ● elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); ● oda*) (Horatius); ● poemul mitologic (Ovidius); ● românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius, poeții**) creștini
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
text dat; 4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III. CONȚINUTURI 1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tata-individ); 2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneză, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practică și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor); 3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: - discursul/oratio (Cicero); - minitratatul moral (Cicero); - analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); - epopeea (Vergilius); - satira (Horatius); - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); - *oda (Horatius); - poemul mitologic (Ovidius); - romanul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeții creștini
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
text dat; 4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III.CONȚINUTURI 1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tată-copil); 2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practica și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor); 3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: discursul/oratio (Cicero); minitratatul moral (Cicero); analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); epopeea (Vergilius); satiră (Horatius); elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); oda (Horatius); poemul mitologic (Ovidius); românul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru artă discursului și a portretului (Cicero, Ț. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în românul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]