6,060 matches
-
cel mai frumos și mai viabil mesaj al acelor vremuri: mesajul artei. B. a publicat în Italia eseuri (în volumele Concerto di colori e luce și Cultura e promozione umana, 1997) și schițe (în revista „Incontri”). SCRIERI: Mic dicționar de mitologie greacă și latină, București, 1965; Pygmalion, București, 1969; Cetăți și himere, București, 1975; Povestiri de pe Mediterana, București, 1976; Urechile lui Midas, București, 1979; Vacanță în Olimp, București, 1981; Clelia, București, 1983; Drum bun, Simina!, București, 1987; Pelerin la templul Lunii
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
suferința perpetuă. Viața chinuită este o viață condamnată, lipsită de sens, iar cel care este obligat să o suporte nu se gândește decât la felul În care ar putea ieși din această situație, fără Însă a reuși. Există o Întreagă mitologie a chinului, pe care psihanaliza Încearcă să o interpreteze prin semnificația sa simbolică. Deși pare absurd, sensurile simbolice ale chinului sunt extrem de nuanțate și ele se Înscriu În ontologia umanului. Chinul este un supliciu ritualizat, deși aparent formal; el este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este acceptat ca fiind o cale absolut obligatorie de parcurs. Nu poți spera În mântuire dacă nu treci tu Însuți prin nenorocirile pe care le-ai produs. Chinul are, În cazul acesta, semnificația simbolică a unui ritual de expiere, reparator. Mitologia chinurilor este plină de eroi și exemple: Danaidele, Sisif, Tantal, Oedip, Raskolnikov și seria este departe de a se Încheia. Ceea ce trebuie reținut este faptul că situațiile Închise ale vieții, ca și persoanele care Îi cad victime, nu sunt nenorociri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lui Eminescu în general”. Comentariile care însoțesc poemele antologate cumulează într-un glosar complex informații din domeniul folcloristicii, al istoriei, observații și disocieri privind prozodia și modul de a lucra al poetului, prezența și răspândirea unor teme specifice, incursiuni în mitologia poetică eminesciană. B. și-a extins investigațiile, în lucrări speciale, la domeniul „numelor proprii eminesciene” (cele cu valoare simbolică) și la raporturile nu doar cronologice între variantele diverselor poeme, vizând „biografia poeziei eminesciene”, geneza și metamorfozele ei. În Biografia poeziei
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod preluat din D. Cantemir, consacrat ulterior de D. Bolintineanu. Într-o epocă de mitizări romantice, A. tinde spre crearea unei mitologii naționale (în registru poetic și fantezist), unind zeități eline și tradiții populare românești. Mitul etnogenezei, al întemeierii neamului, din Dochia și Traian (transpus destul de prozaic, dar cu euritmii populare), trimite la sacrificiul simbolic al fiicei lui Decebal pe muntele sacru
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în limba franceză, 1867, cea în limba română -, depășite și greu clasabile. Pentru prozatorul îmbătrânit, aceste scrieri ample sunt mărturia unei mutații estetice, contorsionate și dificile, de adaptare la doctrina romantică. Dorind a da un „uric strălucit”, desprins din „negura mitologiei și a alegoriei”, el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură mitică - Dragoș, Alesandru cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
relaxare îngăduitoare. C. ar putea fi apropiată familiei literare inaugurate de Ion Creangă și continuată de Calistrat Hogaș. Povestirile și nuvelele reiau, în general, aceleași procedee de realizare artistică afirmate în scrierile anterioare. În nuvela Pustiuri (1942), autoarea extrage din mitologia populară românească tipul țăranului care, având forțe malefice, este capabil să abată prăpădul asupra oamenilor. Aici atmosfera devine tragică și evoluează gradat. Psihoza colectivă este înfățișată prin amalgamarea sugestiilor vizuale, acustice, olfactive și a fantasticului dezlănțuit, ceea ce are efectul unei
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
cunoaște toată lumea.” C. vine în țară târziu, abia în 1935, stabilindu-se în Dobrogea. Publică sporadic în revistele de literatură dintre cele două războaie mondiale. Debutează editorial în 1972, la insistențele prietenilor, cu poemele din Lampadoforie. Autorul făcea apel la mitologie și istorie, într-o limbă românească păstoasă, amintind de Cuvinte potrivite, și cultiva metafora arborescentă, vrând să dea lirismului o perspectivă pronunțat existențială. Profund și meditativ vrea să fie întregul lui discurs liric și în culegerile ce au urmat: Lâna
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
următor (Poeme din fotoliul verde, 1984), care propune un „album de familie”, alcătuit din crochiuri delicate, „cărți poștale”, gravuri sau acuarele nostalgice ale amintirilor din copilărie sau mai târzii. Uneori, mici scene evocate fragmentar se grupează ca elemente ale unei mitologii personale, schițate în limitele productive ale sugestiei. Un volum postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
curcubeul fântânii sau în gheața izvorului: „Acum a-nghețat. / Peste ape / Un flux de lumini plângând l-a țesut. / Dedesubt - izvorul ce face? / și cum a fost la început?” Volumul următor, Viața deocamdată (1965; Premiul Uniunii Scriitorilor), continuă să contureze o mitologie lirică proprie, la fundamentul căreia sunt așezate elemente din folclor și din istoria națională: „Eu cred - afirma autorul într-un interviu - în ceea ce au crezut păstorul din Miorița și Manole, Dosoftei și Eminescu, Coșbuc și cronicarii. Cred în ceea ce crede
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
te naști, pentru a fi, a fi. / Chiar dacă drumul duce nicăieri, / Chiar de nu-i drum ci numai o eroare. / Eroarea însăși e un ce nebun / Cum vina mea mi-e stranie onoare.” Cerbicia sa este înfrântă însă, ca în mitologia creștină, de blestemul neîndurător al muncii pe un pământ din ce în ce mai sterp: „Câte rânduri de viță n-au îmbrăcat dealul / din miile de neamuri, / și toate s-au uscat pe rând. Pământul e cu râie-n rădăcină / și vasele oricărei vieți
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
s-au uscat pe rând. Pământul e cu râie-n rădăcină / și vasele oricărei vieți / ce-și suge traiul din răceala lui / se-nădușă de la o vreme.” Poetul simte acut povara insuportabilă a vinei originare, reluând episoade biblice și elemente ale mitologiei grecești într-un stil de o indiscutabilă maturitate stilistică. A. străbate astfel, într-o obsesie a originarului, o cale multimilenară a poeziei, până dincolo de cuvântul înșelător împerecheat în metafora care deformează realul, căutând viziunea, revelația profetică. Veșnica dubitație existențială argheziană
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
lumea vegetală are o fire a ei, la care poetul trebuie să ajungă. A descoperi sufletul universului mineral constituie actul poetic decisiv. De la expresioniști (prin Blaga) sau din animismul folcloric, Ioan Alexandru primește această idee și o introduce într-o mitologie ce surprinde prin încercarea de a da elementelor mărunte dimensiuni cosmice. A cosmiciza este pentru poet însăși esența liricii. EUGEN SIMION SCRIERI: Cum să vă spun, București, 1964; Viața deocamdată, București, 1965; Infernul discutabil, București, 1966; Vină, București, 1967; Vămile
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
construiseră minunatul Institut de Artă din Detroit, unde, chiar În minutul În care Desdemona călătorea spre interviul ei de angajare, un artist mexican pe nume Diego Rivera lucra la noua operă care Îi fusese comandată: o pictură murală Înfățișând noua mitologie a industriei automobilelor. Stătea sus, pe schele, pe un scaun pliant, schițând marea lucrare: cele patru rase androgine ale umanității pe panourile superioare, privind În jos la linia de asamblare de la River Rouge, unde lucrau muncitorii din industria automobilelor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ele dragostea pentru Învățătură, comportamentul discret, amabilitatea, grația și, mai presus de orice, interesul pentru Îndatoririle civice“ ca să citez din carta școlii. Cele două femei locuiseră Împreună undeva la marginea campusului, În „Căsuță“, o colibă acoperită cu șindrilă care În mitologia școlii ocupa un loc comparabil cu cabana lui Lincoln În legenda Întemeietoare națională. Elevele de clasa a cincea o vizitau În fiecare primăvară. În șir indian, treceau pe lângă cele două dormitoare cu paturi pentru o singură persoană (care, poate, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
venit În New York, a spus el. Eu sunt doctorul Luce. Îi strânse mâna tatălui meu, apoi mamei, și, În cele din urmă, veni la mine. ― Tu trebuie să fii Calliope. Zâmbea relaxat. ― Să vedem dacă-mi mai amintesc lecțiile de mitologie. Calliope era una dintre muze, așa-i? ― Exact. ― Care dintre ele? ― A poeziei epice. ― Cea mai tare, spuse Luce. Încerca să se comporte degajat, dar Îmi dădeam seama că era emoționat. La urma urmei, era un caz extraordinar. Mă savura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
remarca. Începe să peroreze. În liniștea care se lasă, pare că i se adresează lui Homer însuși. Purtat de îndrăzneală, arată tot ce poate. Germanicus îl ascultă cu atenție. Vorbește îngrijit, scandează corect, alege judicios termenii, are ceva cunoștințe de mitologie, pare familiarizat cu legile și variațiile versurilor. Cu toate acestea, o nemulțumire surdă mocnește în el. Constată cu mâhnire că băiatul mai degrabă expune ce-i vine la îndemână, turuie întruna, debitând cu un aer cutezător și vorbind fără nici o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dardanele Decius Magius - strămoșul istoricului Velleius Paterculus, a trecut de par tea Romei în războiul italic deditici - ne-cetățeni romani de narius - monedă de argint, valora 4 sesterți digitus (deget) - unitate de lungime echivalentă cu 1,85 cm Dioscurii - în mitologia greacă, cei doi frați gemeni Castor și Pollux, fiii lui Zeus, născuți din unirea acestuia cu Leda Drusus, Nero Claudius (cel bătrân) - fratele lui Tiberius Nero; a condus operațiuni militare în Germania între 12 și 9 î.Hr.; mort în 9
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dau o adevarată reprezentație dramatică. Reală sau mai degrabă simulată, supărarea lui Gerilă devine pretext pentru un ilariant duel lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un tipar mitic, eroii din mitologia greacă devenind invulnerabili în urma botezului în foc (Triptolemus). Gerilă își evidențiază meritele, utilizând un limbaj popular, presărat cu proverbe („Ei apoi! Vorba ceea: Fă bine să-ți auzi rău”). Acumularea tensiunilor negative are ca și consecință mânia, care le întunecă
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
care sunt în primul rând limite proprii, ale celui care râde, și numai în al doilea rând sunt și ale altora. Himericul învăluit în grotescul arhaic constituie un fundament imagistic predominant în creația fantastică a prozatorului I.Creangă, conservator al mitologiei biblice precum și a celei folclorice, pe care le exploatează în formatul pur, neprelucrat artistic, transpunându-le în epic prin intermediul unor tehnici tradiționaliste bazate pe valorificarea terminologiei populare, a aspectelor vizuale, auditive, tactile, olfactive și chinestezice brute. Identificarea umorului în varietatea
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
câmpurile, Îi aduseseră ofrande Bunicii Recoltelor: ne rugăm ție să ne aduci ploaie bună, orez bun, fără insecte care rod și nu prea multe ierburi care se lipesc. Și credeau și În Fratele Alb Mai Mic, care făcea parte din mitologia lor de sute de ani. Cândva avuseseră un alfabet elegant și nu mâzgăliturile ca niște picioare de găină pe care le foloseau unii dintre ei acum. Legendele lor erau adunate În trei volume de Mari Scrieri. În aceste scrieri se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
istoric al faptelor religioase. Ne-am hotărât să primim provocarea, încurajați fiind de exemplul fericit al lui Georges Dumézil. Savantul francez publicase în 1949, sub titlul L'Héritage indo-européen à Rome (Gallimard) rezultatele cercetărilor sale privind ideologia tripartită indo-europeană și mitologia romană; cititorul avea astfel la dispoziție, sub forma unor lungi citate și a unor rezumate, esențialul din cele șapte volume publicate timp de opt ani. Succesul lui Dumézil ne-a îndemnat să încercăm aceeași experiență. Nu se punea problema să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de construcție, care nu este de fapt decât o imitație, adesea simbolică, a jertfei primordiale care a dat naștere Lumii. Într-adevăr, începînd cu un anumit tip de cultură, mitul cosmogonic pune la baza Creației uciderea unui Uriaș (Ymir în mitologia germanică, PuruÑa în mitologia indiană, P'an-ku în China): organele sale dau naștere diferitelor regiuni cosmice. După alte grupuri de mituri, nu numai Cosmosul ia naștere în urma uciderii unei Ființe primordiale, din substanța acesteia, ci și plantele alimentare, rasele umane
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
este de fapt decât o imitație, adesea simbolică, a jertfei primordiale care a dat naștere Lumii. Într-adevăr, începînd cu un anumit tip de cultură, mitul cosmogonic pune la baza Creației uciderea unui Uriaș (Ymir în mitologia germanică, PuruÑa în mitologia indiană, P'an-ku în China): organele sale dau naștere diferitelor regiuni cosmice. După alte grupuri de mituri, nu numai Cosmosul ia naștere în urma uciderii unei Ființe primordiale, din substanța acesteia, ci și plantele alimentare, rasele umane ori clasele sociale. Sacrificiile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]