KorAP: Find »[drukola/base=moțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...197 >

4,920 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie 1933. 32. Participarea femeilor române la activitatea internațională, articol de Elena C. Meissnerîn Ziarul nostru, nr. 8 din septembrie 1933. 33. De la Congresul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
articol de Elena C. Meissnerîn Ziarul nostru, nr. 8 din septembrie 1933. 33. De la Congresul Asociațiuni pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934ț Cuvântul d-nei Maria Baiulescu, text reprodus din Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34. Moțiunea votată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț reprodusă din Cuvântul femeilor, nr. 35-36 din 27 mai 1934. 35. șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cu personalitate juridică, care avea ca scop revendicări sociale, propaganda culturală sau asistența socială. Impunerea acestor restricții numai femeilor era o evidentă nedreptate, din moment ce marea masă a bărbaților cu drept de vot nu îndeplinea condițiile pretinse de această lege. O moțiune a Comitetului Federației Uniunii Femeilor Române avertiza forurile conducătoare, încă înaintea votării legii (21 aprilie 1929), că norma prea ridicată de instrucție cerută va dăuna îndeosebi femeilor române din Transilvania, întrucât ele, în timpul Austro-Ungariei nu puteau căpăta diplome „pe care

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
puteau căpăta diplome „pe care multe școli românești nu aveau dreptul să le elibereze”. În consecință, va fi nedreptățit „mai tot elementul românesc în jurul căruia a rămas închegat spiritul național înainte de Unire”. Dar censul cultural pretins - se arăta în aceeași moțiune - „va înlătura de la vot marea masă a populației feminine de la sate, cu toate că aceasta a dovedit îndeajuns calitățile sale gospodărești”1. Militantismul feminist al anilor ’30 Acordarea dreptului de vot și eligibilitatea femeilor pentru organele locale ale puterii de stat a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Calypso Botez, A.E.C.P.F.R. prezidată de Elena C. Meissner, Uniunea Femeilor Române, condusă de Maria Baiulescu (la Uniune au fost federate peste o sută de organizații de femei), Liga pentru drepturile și datoriile femeii, reprezentată de Eugenia de Reuss-Ianculescu. În moțiunea adoptată, se stipula libertatea deplină de a vota individual cu orice partid politic, cu condiția menținerii deplinei autonomii a organizațiilor de femei, care urmau să rămână cadrul cel mai potrivit de dezbatere a problemelor feminismului și de luare a deciziilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
20 - organelor de drept, privind definitivarea articolelor de legi referitoare la starea juridică a femeii. Proiectele și propunerile Consiliului au fost discutate în adunări publice la care au luat parte și reprezentanții principalelor partide politice și unde s-au adoptat moțiuni, revendicând recunoașterea tuturor drepturilor civile ale femeilor 1. Pe de altă parte, Congresul Federației Uniunii Femeilor Române, care s-a întrunit pentru prima dată pe teritoriul Vechiului Regat, la Craiova, pe 6-8 septembrie 1931, a hotărât ca o delegație a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Uniunii Femeilor Române, care s-a întrunit pentru prima dată pe teritoriul Vechiului Regat, la Craiova, pe 6-8 septembrie 1931, a hotărât ca o delegație a Federației, formată din Maria Baiulescu, Calypso Botez și Ella Negruzzi, să prezinte ministrului Justiției moțiunea potrivit căreia, drepturile civile de care se bucurau femeile din Transilvania și Banat încă din timpul Austro-Ungariei să fie extinse în toată țara. Ministrul Hamangiu a promis că doleanța Federației va fi îndeplinită la unificarea legislației 2. Încetarea neașteptată din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
bărbați politici, senatori, deputați și alți intelectuali”1. La propunerea Mariei Pop, reprezentanta femeilor din Oltenia, s-a hotărât ca o delegație, compusă din Calypso Botez, Maria Pop, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary și Florica Georgescu să prezinte regelui și guvernului moțiunea adunării prin care se revendicau: 1. „acordarea drepturilor civile pe baza deplinei egalități conform articolului 6 din Constituție”; 2. „introducerea acordării de drepturi politice femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală” care urma să fie luat în discuție

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
P. Ghelmegeanu a atras atenția guvernanților și în special Consiliului legislativ, care lucra la unificarea legislației, asupra necesității stringente de a înlătura acele paragrafe ale Codului Civil care lezau în continuare drepturile femeii. La propunerea ei, s-a votat o moțiune prin care s-a cerut ca averea dobândită în timpul căsniciei să devină drept comun al ambilor soți, „iar la o eventuală desfacere a căsătoriei, fiecare din soți să fie proprietar a jumătate din această avere”2. Discuții aprinse s-au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de apărare 2. Discuția a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi zilei femeii (iunie 1933) s-a votat o moțiune de protest împotriva prevederilor anacronice ale Codului Penal în vigoare privind avortul, revendicându-se admiterea principiului maternității conștiente: Credem că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de masă, o simplă anexă, subordonată și obedientă P.C.R.-ului. În România autoproclamată socialistă, independența lor nu putea fi și nu a fost niciodată mai mult decât o etichetă gratuită și amăgitoare. ștefania Mihăilescu, doctor în istorie 1TC "1" Moțiunetc "Moțiune" În ziua de 21 aprilie 1929, s-a întrunit la Brașov comitetul Uniunii femeilor române din România Mare împreună cu reprezentantele comitetelor locale și a votat următoarea moțiune: Uniunea femeilor române din România Mare1, reprezentând o federație de peste o sută de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
o etichetă gratuită și amăgitoare. ștefania Mihăilescu, doctor în istorie 1TC "1" Moțiunetc "Moțiune" În ziua de 21 aprilie 1929, s-a întrunit la Brașov comitetul Uniunii femeilor române din România Mare împreună cu reprezentantele comitetelor locale și a votat următoarea moțiune: Uniunea femeilor române din România Mare1, reprezentând o federație de peste o sută de societăți, reuniuni și asociații, împreună cu filialele lor din Ardeal, Banat, Maramureș și Crișana, Bucovina, Moldova, Muntenia și Oltenia, cercetând dispozițiile anteproiectului de lege pentru reforma administrativă și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de rédemption repose entière sur la radiation active de l’âme de la femme. C’est elle aujourd’hui qui peut sauver le monde, et elle le sauvera. Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Cantacuzino, dosar 50, filele 5-9. 13TC "13" Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931tc " Moțiunile Congresului al X‑lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 Și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
monde, et elle le sauvera. Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Cantacuzino, dosar 50, filele 5-9. 13TC "13" Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931tc " Moțiunile Congresului al X‑lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 Și 8 septembrie 1931" Moțiune Federația „Uniunea Femeilor Române”, care reprezintă toate ramurile de activitate feminină din întreaga țară prin 101 societăți afiliate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931tc " Moțiunile Congresului al X‑lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 Și 8 septembrie 1931" Moțiune Federația „Uniunea Femeilor Române”, care reprezintă toate ramurile de activitate feminină din întreaga țară prin 101 societăți afiliate și întrunite în al 10-lea congres la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie a.c., a votat - în urma discuțiunilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
6 al Constituției, îndreptându-se erorile și completându-se lacunele, care ating jignitor sentimentul de dreptate și echitate socială și nu mai corespund situației, muncii și contribuțiunii pe care femeia română le aduce statului. Craiova, 8 septembrie 1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la Craiova, referitor la hotărârile luate asupra problemelor discutate, votează următoarea moțiune: Credința, apărătoarea neamului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ating jignitor sentimentul de dreptate și echitate socială și nu mai corespund situației, muncii și contribuțiunii pe care femeia română le aduce statului. Craiova, 8 septembrie 1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la Craiova, referitor la hotărârile luate asupra problemelor discutate, votează următoarea moțiune: Credința, apărătoarea neamului românesc, lăsământul martirilor creștinătății, reînviind tradițiile străbunilor, să fie baza educației

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
1931 A doua moțiune, privitoare la concluziile generale luate de congres are următorul cuprins: Moțiune Federația Uniunii Femeilor Române întrunite în congresul din 6, 7 și 8 septembrie 1931 la Craiova, referitor la hotărârile luate asupra problemelor discutate, votează următoarea moțiune: Credința, apărătoarea neamului românesc, lăsământul martirilor creștinătății, reînviind tradițiile străbunilor, să fie baza educației naționale. S-o întărim intensificând lupta contra influențelor sectelor religioase străine și a bolșevismului, care distrug sufletul românesc. Lozinca noastră să fie: iubirea de neam și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
urcă treptele acelui înalt for din dealul Mitropoliei la ușa căruia asemenea dictonului lui Dante ar trebui să se scrie: Voi care intrați, lăsați afară prejudecățile și nedreptățile trecutului. Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932. 16TC "16" Moțiunetc "Moțiune" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), întrunindu-se astăzi, 28 februarie 1932 în sala „Teatrului Ventura” în ședința publică sub președinția D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației, ascultând cuvântările membrelor sosite de prin toate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a apreciat cu multă solicitudine acest Congres feminin, reportând discuțiunile și Moțiunile importante. Președinta Uniunii a adresat cu acea ocaziune, în numele Comitetului de Direcție al tuturor provinciilor, mulțumiri călduroase distinsei prezidente, D-na Maria Pop, Comitetului său, precum și Onor. Cler, Onor. Autorități militare și civile, care au asistat și au dat tot

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unificării Codului Civil, care se prepară la Ministerul de Justiție. În scopul acesta prezidenta, D-na Maria B. Baiulescu, s-a oprit la București și împreună cu D-nele Calypso Botez și Ella Negruzzi, au prezentat D-lui Ministru de Justiție Hamangiu moțiunea, prin care Congresul cere drepturile civile pentru femeile Vechiului Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au bucurat de aceste drepturi, chiar sub vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
hotărâtoare pentru dobândirea drepturilor civile. Delegația formată din Doamnele: Elena Meissner - Iași, prezidenta generală a „Asociației”, Maria Pop, prezidenta secțiunii Olteniei, Calypso Botez, Ella Negruzzi, Ortansa Satmary, prezidente și Florica Georgescu, secretara generală a „Asociației” București, s-au prezentat cu moțiunea M.S. Regelui, D-lor: Nicolae Iorga, Prim Ministru, C. Argetoianu, Ministru de Interne, Pompei și M. Sadoveanu, președinții Corpurilor legiuitoare, precum și D-lui Valer Pop, Ministrul Justiției. Domnia-sa a recunoscut dreptele noastre cereri și a promis că va veni

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și însuși dorul ei de activitate să o conducă la o muncă drept răsplătită, iar femeile pe care înclinațiile nu le îndreaptă în această direcție, să nu fie sustrase a se dedica, în mod exclusiv, rolului de mamă și soție. Moțiunea Tov-a Eugenia Deleanu citește un referat asupra revendicărilor feminine muncitorești și dă citire unei rezoluții conținând parolele generale contra fascismului și pentru unitatea clasei muncitoare, pentru legiferarea drepturilor politice tuturor femeilor etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
rolului de mamă și soție. Moțiunea Tov-a Eugenia Deleanu citește un referat asupra revendicărilor feminine muncitorești și dă citire unei rezoluții conținând parolele generale contra fascismului și pentru unitatea clasei muncitoare, pentru legiferarea drepturilor politice tuturor femeilor etc. Mai departe moțiunea declară: „Protestăm cu indignarea contra proiectului de cod penal care prevede înăsprirea pedepselor pentru avort. Credeam că necesitatea avortului din motive sociale nu mai trebuie a fi explicată unor oameni de știință puși să întocmească o legiuire ca cea a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]