4,567 matches
-
b) al Ucrainei afirma în discursul său, rostit în limba rusă: „ocupîndu-ne aici pe teritoriul actualei republici moldovenești, de problema națională, să nu uităm acele perspective pe care le avem în Basarabia, deoarece hotarul nostru este Prutul și nicidecum Nistrul [...]. Moldovenii sînt un popor deosebit care s-a dezvoltat timp de secole în condiții deosebite <footnote Este izbitoare asemănarea cu formula care apare în nota ultimativă adresată de Uniunea Sovietică României în iunie 1940, pentru că atentase la „unitatea seculară a Basarabiei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană“. footnote> și care astăzi nu are nimic comun cu poporul român [...]. Noi trebuie să educăm intelectualitatea moldovenească cu ajutorul culturii ruse, ucrainene, care reprezintă cultura proletariatului învingător [s.n.]. [...] grafia latină este complicată pentru moldovean. De aceea întrebuințarea ei va încetini lucrul nostru“. Se punea astfel capăt unei tentative despre care vorbise publicația Plugarul roșu din 21 august 1924: „Pentru că dialectul moldovenesc este prea sărac în cuvinte, din care pricină se îngreuiază mult munca culturală
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
soviet, ispol, comisariat ș. a.). Tot din aceeași pricină s-a hotărît să se învețe în școalele moldovenești buchiile latine (române)“. Interesată să-i atragă pe basarabeni la cauza comunistă, de fapt de realipirea Basarabiei, administrația din RASS Moldovenească recunoștea latinitatea moldovenilor și accepta chiar introducerea alfabetului latin, ceea ce îi punea în derută pe moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului, chiar și pe ceilalți români. Curînd avea să se constate însă că procesul de „moldovenizare a basarabenilor“ se afla în urma celui de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
învețe în școalele moldovenești buchiile latine (române)“. Interesată să-i atragă pe basarabeni la cauza comunistă, de fapt de realipirea Basarabiei, administrația din RASS Moldovenească recunoștea latinitatea moldovenilor și accepta chiar introducerea alfabetului latin, ceea ce îi punea în derută pe moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului, chiar și pe ceilalți români. Curînd avea să se constate însă că procesul de „moldovenizare a basarabenilor“ se afla în urma celui de „românizare a transnistrenilor“, iar reacția s-a concretizat în punerea în aplicare și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de exilați în Siberia <footnote Este demn de reținut că autoritățile sovietice făceau deosebire între românii din Basarabia și cei din Bucovina; ajunși în Siberia, „bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ (Ancuța Nandriș Cudla, Destin bucovinean. 20 de ani în Siberia, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 127). De observat diateza verbului a scrie. footnote> . Sînt aduși în schimb din Rusia și Ucraina cca. 5000 de învățători ruși, prin care se urmărea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
populației autohtone, majoritare. Partea din intelectualitatea românească ce nu se refugiase în România și rămăsese aici pentru a-și apăra neamul a fost în cea mai mare parte anihilată în modurile cele mai diverse. Au fost deportați aproape 1500000 de moldoveni, aducîndu-se în loc aproape 1800000 de alogeni rusofoni. La recensămîntul din 1959 numai 11,3% din populația Chișinăului era reprezentată de români (moldoveni). Cu concursul unor oameni de știință, ziariști etc. aserviți regimului s-a cultivat ideea rupturii dintre limba și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fost în cea mai mare parte anihilată în modurile cele mai diverse. Au fost deportați aproape 1500000 de moldoveni, aducîndu-se în loc aproape 1800000 de alogeni rusofoni. La recensămîntul din 1959 numai 11,3% din populația Chișinăului era reprezentată de români (moldoveni). Cu concursul unor oameni de știință, ziariști etc. aserviți regimului s-a cultivat ideea rupturii dintre limba și cultura moldovenească pe de o parte și cea românească pe de altă parte. Pe această linie se înscrie și hotărîrea CC(b
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în anii ’80 și continuată în anii ’90 a avut ca principal element coagulant dreptul la cultivarea limbii materne și a tradițiilor naționale. Dar nu e de mirare nici faptul că majoritatea oamenilor simpli din Republica Moldova continuau să-și spună moldoveni. Pentru cei mai mulți dintre ei moldovean însemna „nerus“ și, cum se situau la limita dintre spațiul lingvistic și cultural rusesc și cel românesc, moldovean însemna, la modul implicit, și „român“, iar limba moldovenească - o varietate a limbii române. Această relație apare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
celelalte țări hispanofone, pentru ca în 1972, cînd devenise director al Institutului de Lingvistică al Academiei de Științe din URSS, să-și schimbe părerea: relația dintre limba română și limba moldovenească footnote> , „replică hotărîtă la campania de înjosire și discreditare a moldovenilor“ <footnote Mircea Snegur, Limba română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 48. footnote> . Ar trebui să amintim aici vorbele lui Miron Costin: „Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui neam, că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
graiuri (nordice, centrale și sudice) din cadrul subdialectului dacoromân menționat au direcția de la vest la est, întinzîndu-se și peste Prut și Nistru“. footnote> este un fapt care pentru cei de rea credință oricum nu contează. In dicționarul citat se afirmă că moldovenii, ca oricare altă comunitate, „au dreptul de a dispune de ei înșiși, ca stat și popor, de a-și exprima liber, fără teamă de șantaj și intimidări, identitatea etnică, memoria istorică, conștiința lingvistică“ <footnote Vasile Stati, op. cit., p. 7. footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
față de românește era interzisă. Memoria istorică, invocată de autor, înseamnă fapte și evenimente istorice. Ruperea teritoriului de la est de Prut de restul Moldovei și anexarea la Rusia este un fapt istoric, soldat cu izolarea populației de aici de restul comunității moldovenilor, de ansamblul de tradiții al acestora. Cele cîteva generații care au trăit în aceste condiții au evoluat în bună măsură divergent față de moldovenii de la vest de Prut, rămînînd însă în interiorul tiparelor comune. O probează din nou Vasile Stati cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și anexarea la Rusia este un fapt istoric, soldat cu izolarea populației de aici de restul comunității moldovenilor, de ansamblul de tradiții al acestora. Cele cîteva generații care au trăit în aceste condiții au evoluat în bună măsură divergent față de moldovenii de la vest de Prut, rămînînd însă în interiorul tiparelor comune. O probează din nou Vasile Stati cu harta repartiției dialectale a dacoromânului, căruia îi subordonează limba moldovenească. Harta de la p. 183 a dicționarului include într-un singur tot, într-o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
minime de dialectologie știe ca graiurile de tip moldovean, din cadrul dialectului dacoromân, nu se limitează la teritoriul Moldovei istorice, nici măcar după teoria conform căreia dacoromânul are cinci subdialecte. În ultimul timp se reia din ce în ce mai des părerea lingvistului ieșean A. Philippide (moldovean?) care susținea împărțirea dacoromânului în graiuri de tip nordic sau moldovenesc și graiuri de tip sudic sau muntenesc. După Emanuel Vasiliu, nici măcar „nu a existat o perioadă de comunitate a dialectelor dacoromâne, o așa-numită dacoromână comună. De la faza română
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deși numărul lor e destul de mare, iar limba nu le e luată în seamă etc. O situație aparte o prezintă românii din Republica Moldova. Populație majoritară în țara lor, aceștia sînt supuși unei duble presiuni, care, aparent, e doar lingvistică: 1. moldovenii nu sînt români și deci limba vorbită de ei nu e limba română; 2. limba oficială a Republicii Moldova a fost declarată limba moldovenească, pe care însă nimeni nu e obligat să o cunoască și să o folosească în instituții publice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
e limba română; 2. limba oficială a Republicii Moldova a fost declarată limba moldovenească, pe care însă nimeni nu e obligat să o cunoască și să o folosească în instituții publice, unde „limba de circulație“ e limba rusă. Originea etnică a moldovenilor și apartenența sau nonapartenența lor la trunchiul comun al românilor aproape n-ar mai trebui discutată. A dat răspuns un „moldovean“, Alexei Mateevici, la congresul învățătorilor moldoveni din mai 1917: „unii se socotesc moldoveni, alții - cei mai mulți - români. Da, sîntem moldoveni
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
e limba rusă. Originea etnică a moldovenilor și apartenența sau nonapartenența lor la trunchiul comun al românilor aproape n-ar mai trebui discutată. A dat răspuns un „moldovean“, Alexei Mateevici, la congresul învățătorilor moldoveni din mai 1917: „unii se socotesc moldoveni, alții - cei mai mulți - români. Da, sîntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldovenilor și apartenența sau nonapartenența lor la trunchiul comun al românilor aproape n-ar mai trebui discutată. A dat răspuns un „moldovean“, Alexei Mateevici, la congresul învățătorilor moldoveni din mai 1917: „unii se socotesc moldoveni, alții - cei mai mulți - români. Da, sîntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic români. Așa trebuie să facem
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
neîndestulătoriu cuvîntul de românescă, apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach, iflak etc. Moldovean nu înseamnă deci „neromân“, ci „român din teritoriul Moldovei“. De unde atunci încercarea de a proba că moldovenii sînt altceva decît românii?! În 1993 Petre P. Moldovan publica la Chișinău Moldovenii în istorie, carte care, pornind de la constatatrea că „în mediul informativ european circulă reprezentări de-a dreptul deșănțate despre conceptul etnic moldoveni și despre denumirea limbii romanice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach, iflak etc. Moldovean nu înseamnă deci „neromân“, ci „român din teritoriul Moldovei“. De unde atunci încercarea de a proba că moldovenii sînt altceva decît românii?! În 1993 Petre P. Moldovan publica la Chișinău Moldovenii în istorie, carte care, pornind de la constatatrea că „în mediul informativ european circulă reprezentări de-a dreptul deșănțate despre conceptul etnic moldoveni și despre denumirea limbii romanice vorbite de ei“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Editura Poligraf-Service, Chișinău
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
încercarea de a proba că moldovenii sînt altceva decît românii?! În 1993 Petre P. Moldovan publica la Chișinău Moldovenii în istorie, carte care, pornind de la constatatrea că „în mediul informativ european circulă reprezentări de-a dreptul deșănțate despre conceptul etnic moldoveni și despre denumirea limbii romanice vorbite de ei“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Editura Poligraf-Service, Chișinău, 1993, p. 8. footnote> , își propune să demonstreze că „numele etnic moldovan, denumirea limba moldovenescă, numele Moldova sînt tot atît de sfinte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
P. Moldovan publica la Chișinău Moldovenii în istorie, carte care, pornind de la constatatrea că „în mediul informativ european circulă reprezentări de-a dreptul deșănțate despre conceptul etnic moldoveni și despre denumirea limbii romanice vorbite de ei“ <footnote Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, Editura Poligraf-Service, Chișinău, 1993, p. 8. footnote> , își propune să demonstreze că „numele etnic moldovan, denumirea limba moldovenescă, numele Moldova sînt tot atît de sfinte, scumpe și dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sînt tot atît de sfinte, scumpe și dulci pentru populația băștinașă majoritară din Republica Moldova ca și numele etnic român, expresia limba română, numele România - pentru populația băștinașă majoritară din România“ <footnote Petre P. Moldovan, op.cit., p. 11. footnote> , că, deci, moldovenii sînt altceva decît românii: „deosebirea între denumirile etnice «moldovan» și «român» (situația, credem, ar putea fi asemănată cu cea a doi gemeni), constă în faptul că unul - «moldovanul» s-a născut și s-a «botezat» mai înainte. Al doilea, după
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
p. 71. footnote> de la apa Sucevei în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de a susține un fals, folosind argumente care mai de care mai ciudate? Cine ar avea interesul ca românii de la est de Prut să-și spună moldoveni, nu români, deosebindu-se de moldovenii de la vest de Prut, care sînt moldoveni și români? Faptul în sine nu poate fi judecat fără a fi pus în legătură cu încercarea, reușită, ca partea Moldovei situată la est de Prut și alipită în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de a susține un fals, folosind argumente care mai de care mai ciudate? Cine ar avea interesul ca românii de la est de Prut să-și spună moldoveni, nu români, deosebindu-se de moldovenii de la vest de Prut, care sînt moldoveni și români? Faptul în sine nu poate fi judecat fără a fi pus în legătură cu încercarea, reușită, ca partea Moldovei situată la est de Prut și alipită în 1812 Rusiei să primească un nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]