5,397 matches
-
interioare și esterioare cari ar cere o grabnică soluțiune și cari nu vor găsi în cei chemați a le rezolva decât o mare inepție în acțiune și o mare lipsă de înțelegere. Căci pe când țara e amenințată din afară cu monopolul navigațiunii austriace pe Dunăre, cu precumpănirea strivitoare a importului austriac, pericolul acesta devine și mai mare în fața lipsei de organizare economică înlăuntru. Meseriile au dispărut și dispar pe toată ziua în concurență cu fabricatele gata ce se introduc din străinătate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pune d-asupra claselor vechi și românești ale țării, tot astfel, pentru a consacra stăpânirea acestor noi români și a o asigura în contra poporului nostru, se va pretinde într-o zi că țara piere, pentru că Caradalele vor fi amenințate în monopolul de-a o esploata și se va suprima sistemul reprezentativ în interesul claselor dominante, reprezintate dincoace prin d-alde Pherekydes și Giani, dincolo de Milcov prin jidani. Precum în interesul esclusiv al acestor elemente s-au introdus la noi în țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cei de la "Romînul" ca națiunea întreagă să se ocupe cu descoperirea unor comploturi imaginare, pe când ideile cari au dat naștere tuturor acestor extreme sociale sunt și azi împărtășite de cei {EminescuOpXII 509} de la "Romînul"? Vor poate să păstreze pentru ei monopolul comploturilor și se 'ngrozesc de-a fi găsit triști și palizi imitatori? Am fi ademeniți a crede una ca asta când citim " Romînul" de miercuri 24 decembrie, în care pe de o parte se stigmatizează asasinatul politic, iar pe de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
forme fiind în bună măsură dictat de "învățătoarea" numită American Broadcasting Company. Pentru gânditori precum Noam Chomsky (vezi CHOMSKY, NOAM), rolul jucat de marile companii media, mai ales atunci când ajung să domine piața culturală în forme apropiate de cele de monopol (ABC+CBS+NBC), este acela de a produce consens și conformism, prin inculcarea valorilor unei elite restului populației (Herman și Chomsky: xi-xiii). Un exemplu invocat de Chomsky și Herman în sursa de mai sus este programul Who Wants to Be
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
după cum a subliniat Agarwal (1980), riscul de țară este analizat ex ante. Dacă investiția este totuși făcută chiar în condițiile constatării unui risc de țară ridicat ex ante, aceasta este condiționată de avantaje acordate corporației (în principiu, favorizarea rentei de monopol) și, pe ansamblu, poate cu excepția dezinvestirii forțate, corporația nu se va afla în pierdere. În plus, riscul de țară ridicat apare doar în țările în curs de dezvoltare, dar tot acolo se pot obține și rate înalte ale profitului, astfel încât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
planificarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, orice redevență obținută din vânzarea rezultatelor acestei activități către filialele respective reprezintă profit curat pentru corporație, fără a fi însă înregistrat ca atare. Mai trebuie menționat faptul că profiturile obținute din comercializarea patentelor sunt profituri de monopol, și deci nu poate fi stabilit un preț al pieței, ca termen de comparație pentru identificarea prețului de transfer. O variantă a prețului de transfer, apărută întâi în sistemul bancar, o constituie practica prin care CTN-urile transferă pozițiile valutare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
îl cumpărau din Kenya. Ca urmare a fuziunii companiilor-mamă, filialele lor din Pakistan, Lever Brothers Ltd. și Brooke Bond Pakistan Ltd., au intrat sub control comun, Unilever deținând 75%, respectiv 58% din acțiunile celor două companii. Autoritatea Pakistaneză pentru Controlul Monopolurilor a forțat Unilever să retragă de pe piață firma Lever Brothers și să-și reducă la 40% participarea în Brooke Bond Pakistan. Mai rămăsese însă o piață pe care competiția fusese perturbată și în privința căreia nu se putea interveni: piața kenyană
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
reducerea prețurilor, deci prețul de echilibru este cu atât mai mare cu cât produsele sunt mai diferențiate. La limită, atunci când gradul de diferențiere este atât de mare încât consumatorii nici nu mai percep produsele ca fiind intersubstituibile, fiecare firmă are monopolul asupra produsului propriu și obține o rentă de monopol. A doua categorie de restricții o reprezintă restricțiile pe verticală (relații de impunere în cadrul lanțului producție - distribuție). Cel mai cunoscut caz de restricție pe verticală este distribuția exclusivă - înțelegeri în care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai mare cu cât produsele sunt mai diferențiate. La limită, atunci când gradul de diferențiere este atât de mare încât consumatorii nici nu mai percep produsele ca fiind intersubstituibile, fiecare firmă are monopolul asupra produsului propriu și obține o rentă de monopol. A doua categorie de restricții o reprezintă restricțiile pe verticală (relații de impunere în cadrul lanțului producție - distribuție). Cel mai cunoscut caz de restricție pe verticală este distribuția exclusivă - înțelegeri în care un producător acordă dreptul de distribuție exclusivă unui singur
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în două ipostaze. În primul rând, taxele pe care le plătesc corporațiile sunt adeseori rezultatul negocierii secrete dintre corporații și două sau mai multe autorități fiscale (Picciotto, 1992). În al doilea rând, colectarea taxelor, susține Strange, nu mai constituie un monopol de stat; numeroase asociații criminale puternice colectează, la rândul lor, taxe. Dezvoltarea acestor asociații a fost influențată de efectul de bumerang al politicilor guvernamentale represive. Mi se pare însă forțată alăturarea dintre mafie și CTN, fie și numai pentru că produsele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
șanse egale, împotriva corporațiilor străine, pe piețele internaționale. Această susținere este însă scump plătită de la buget și, în mai toate cazurile de până acum, neviabilă. - Puterea statelor de a folosi violența, în cazuri extreme, împotriva propriilor cetățeni. Statul a pierdut monopolul în folosirea organizată a violenței (vezi violența grupărilor criminale). În ultimă instanță, spune Strange, piața mondială nu poate fi condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
restricțiile voluntare la export (Rugman, 1996). Tot Rugman (1996) recunoaște că un mediu economic neintervenționist reprezintă optimul de gradul întâi, dar susține că, din perspectivă națională, poate fi mai eficient să se aplice strategii intervenționiste în anumite cazuri, și anume: monopol, externalități și eșecul pieței, industria în curs de formare, compensarea pentru imperfecțiuni nenaturale ale pieței. Asupra acestor cazuri se va acționa din perspectiva strategiilor de dezvoltare bazate pe avantajele specifice firmei (strategia ASF11), prin contrast cu strategiile-scut. Diferența este dată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile), locației (specifice, ca origine și mod de folosire, unei anumite locații) și internalizării (rezultat fie al eficienței organizaționale a corporației, fie al abilității corporației de a exercita putere de monopol asupra activelor aflate în administrarea sa). Avantajele de tip O exprimă proprietatea asupra unor active intangibile unice, specifice firmei. Avantajele de tip O trebuie văzute în contextul competiției internaționale cu alte corporații transnaționale. Avantajele de tip L sunt specifice unei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
categorii de factori - de proprietate, de locație și de internalizare. Benito și Tomassen (2003) sintetizează teoriile economice privind performanța firmelor, privindu-le prin prisma factorilor specifici paradigmei eclectice. Implicațiile avantajelor de proprietate asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din limitarea ofertei și creșterea prețurilor pentru produsele superioare tehnologice (Peteraf 1993); - reducerea costurilor de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor prin utilizarea unor resurse tacite, neimitabile și nesubstituibile; - abilitatea de a dezvolta și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de producție și creșterea randamentelor pe baza asimetriei informaționale (Barney, 1986); - creșterea randamentelor prin utilizarea unor resurse tacite, neimitabile și nesubstituibile; - abilitatea de a dezvolta și transfera transfrontalier cunoașterea (Kogut și Zander, 1993); - puterea de piață conduce la rente de monopol (Hymer, 1960); - folosirea avantajelor de proprietate legate de anumite avantaje de locație duce la obținerea de profituri mai mari - de exemplu, cererea locală sofisticată poate fi inelastică la preț (Vernon, 1966); - reducerea costurilor unitare prin folosirea transnațională a patentelor și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
locale (Dunning, 1993); • reducerea (creșterea) costurilor de tranzacționare prin funcționarea bună (proastă) a instituțiilor locale (Hennart, 2000); • accesul la surse complementare de inovație (de exemplu, localizarea în clustere) care pot conduce la produse inovative și, prin urmare, la rente de monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
monopol (Cantwell, 1989); • creșterea cotei de piață prin folosirea externalităților de rețea (Cool et al., 2002), adică restricționarea compatibilităților unor produse conexe (de exemplu, în industria de software). Implicațiile avantajelor de internalizare asupra performanței corporațiilor includ: - obținerea de rente de monopol din integrarea pe verticală (Buckley, 1985); - reducerea costurilor de tranzacționare intrafirmă (Hennart, 2000; Rindfleisch, Heide, 1997); - obținerea de economii de scară prin internalizarea tranzacțiilor repetitive (Williamson, 1985); - creșterea veniturilor prin dezvoltarea de noi tehnologii pe baza propriilor tehnologii existente - așa-
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
asimetrică, deoarece o corporație nu are de ce să-și folosească puterea (capabilitățile) în mod limitat, să-și subutilizeze resursele. Mediul de afaceri care rezultă este unul anticompetitiv, dominat de filialele corporațiilor transnaționale, și apare de multe ori sub formă de monopol, oligopol restrâns sau colusiv. Politicile de la 7 la 10 și chiar politica 6, dacă se referă la strategii-scut, reflectă recursul excesiv la putere al statului. Numai un număr restrâns de țări dezvoltate pot lua astfel de măsuri cu costuri acceptabile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
au remarcat că avantajele de tip O nu pot fi reproduse identic de ceilalți competitori. Ei au argumentat că imitabilitatea imperfectă sau capacitatea imperfectă de substituire a acestora (reprezentând o limitare ex post a competiției) asigură rente ricardiene și de monopol. Dunning (2003 c) consideră că avantajele de locație au progresat, de la resurse naturale, forță de muncă ieftină și calificată, infrastructură dezvoltată sau poziție geografică bună, către active intangibile precum economia bazată pe cunoaștere, sisteme culturale sau preferințele consumatorilor. Avantajele de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
locală poate fi ridicată la standardele globale ale corporației până la momentul în care IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o corporație regională sau multilocală poate folosi IPP-urile specifice doar ca o sursă de extragere a unei rente de monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele oferite. Cinci ani de monopol 4, transformarea datoriilor în acțiuni 5 la un preț subevaluat, achiziții publice masive 6 sunt probabil măsuri de natură să îndepărteze alți potențiali investitori. Mai mult, inducerile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
IPP-urile specifice expiră. La polul opus, o corporație regională sau multilocală poate folosi IPP-urile specifice doar ca o sursă de extragere a unei rente de monopol. IPP-urile specifice afectează competiția locală, în funcție de stimulentele oferite. Cinci ani de monopol 4, transformarea datoriilor în acțiuni 5 la un preț subevaluat, achiziții publice masive 6 sunt probabil măsuri de natură să îndepărteze alți potențiali investitori. Mai mult, inducerile specifice de putere de piață pot afecta transferul tehnologic. Avantajul de proprietate care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor sectoare de activitate. Dacă monopolul de stat are o limită maximă de preț, din cauza unor motivații electorale, monopolul privat (sau oligopolul colusiv) nu are nici o limită. Efectul asupra pieței locale este și mai mare atunci când organismele de supraveghere a concurenței nu funcționează eficient - situație cu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acest caz, piața nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor sectoare de activitate. Dacă monopolul de stat are o limită maximă de preț, din cauza unor motivații electorale, monopolul privat (sau oligopolul colusiv) nu are nici o limită. Efectul asupra pieței locale este și mai mare atunci când organismele de supraveghere a concurenței nu funcționează eficient - situație cu care se confruntă majoritatea economiilor emergente. În lucrarea mea de doctorat (2000) am
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Paper, 2923, World Bank, Washington, D.C. Stiglitz, J. (2002), Globalization and Its Discontents, WW Norton, Londra - New York. Strange, S. (1996), The Retreat of the State: The Diffusion of Power in the World Economy, Cambridge University Press, Cambridge. Șerbănescu, I. (1976), Monopolurile internaționale în condițiile capitalismului contemporan (teză de doctorat), ASE, București. Trompenaars, F., Hampden-Turner, C. (1997), Riding the Waves of Culture: Understanding Cultural Diversity in Global Business, McGraw-Hill, New York. UNCTAD (1993), World Investment Report 1993, UN, New York - Geneva. UNCTAD (1996), World
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
alunecând spre "dreapta". Și n-a fost decât o aparență! D-l Negoiță e surprins de "țipetele grotești ale evaluatorilor de serviciu", "observatorii culturali", urmași, sub mască postmodernă, ai scriitorului Mango. Cât îi privește pe dilematici, ei reprezintă un alt monopol, "cel al tinerilor zgomotoși care se declarau postmoderniști, fără să știe prea bine de ce, poate pentru că sună mai frumos"247. S-ar putea ca d-l Negoiță să-și facă iluzii, fiindcă în mentalul public toți aceștia sunt postmoderniști "pur
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]