2,147 matches
-
Aristotel se ferește să-l citeze pe Euripide, care folosește mult deznodământul cu mașinării, căci îl consideră, pe de altă parte, ca pe "cel mai mare tragedian dintre poeți". 19 Nu trebuie confundat cu "ceea ce înfricoșează" care suscită, ca și "monstruosul", o reacție de spaimă, dar care poate fi credibil. 20 Corneille va relua textual în Primul Discurs cele patru proprietăți cerute din partea eroului tragic. 21 Prin "limbaj îmbogățit", chiar Aristotel explică faptul că el îl înțelege ca fiind "cel care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
3-4; Sanda Cordoș, Înmulțiți și împărțiți cu doi, VTRA, 2003, 11-12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 297-301; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, II, Pitești, 2003, 30-33, passim; Virgil Podoabă, Anatomia frigului. O analiză monstruoasă, Cluj-Napoca, 2003. M. S., R. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
acest gen, consumate În anii 1859 1861, au fost singulare și chiar inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14 V. Russu, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În Cuza Vodă. In memoriam, editori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-550.</ref>. Anul 1863 consemnează și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14 V. Russu, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În Cuza Vodă. In memoriam, editori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-550.</ref>. Anul 1863 consemnează și o modificare de atitudine atât În concepția politică, cât și În modul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
evanghelist Ioan. „Anacronisme”, recunoscute ca atare și incluse cu rost, se ițesc și în L’Homme qui se dit Lénine (1998). O privire cu scăpărări sarcastice asupra mitului „revoluției”, care duce, în orice timp și în orice loc, la aberații monstruoase. La fel, în Confectionner un demi-dieu (1998), unde sunt depliate, cu eficiență dramatică, efectele nefaste („azi, ieri sau mîine”) ale dictaturii, într-un regim totalitar. Cel ce schițează o împotrivire este anihilat în acest distrugător angrenaj care - temă recurentă - oprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Destin"”: În cazul său Însă, este vorba despre un destin funest, fiind principalul mesager și ministru al reginei infernului Ereșkigalxe "Ereșkigal". 9) Paz¿zuxe "Pazu>zu" - demon akkadian fără corespondent sumerian. Este un demon masculin reprezentat cu patru aripi, aspect monstruos, coarne lungi, labe de leu și alte trăsături demoniace. Pe cât este de cumplit, pe atât este de temut. Uneori Însă apare ca duh protector. 10) R³biÌu - demon akkadian (sumerianul hul-dúb sau mașkimxe "mașkim"). Este un demon masculin care, după cum o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ima, poate „ger”, care se opune zeului furtunii, căruia Îi contestă supremația și Îi răpește pe toți zeii chemați să-l Înfrunte. Motivul mitic al zeului dispărut poate fi integrat temei luptei unui zeu suprem al panteonului Împotriva unui dușman monstruos, care, după câteva victorii inițiale, este Înfrânt, lucru despre care dă mărturie, de exemplu, mitul balaurului Illuyankaxe "Illuyanka". Un alt episod magic legat de dispariția zeului-Soarexe "Soare" povestește despre răpirea sa de către Mare și recuperarea sa, Înfăptuită de Telipinuxe "Telipinu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor vii. Poseidon este, dimpotrivă, zeul Întinderilor marine, Înarmat cu tridentul cu care domolește sau răscolește valurile mării. Ennosìgaios, „zguduitorul pământului”, este epitetul lui recurent În epică, iar fiii lui sunt violenți și sălbatici, când nu sunt de-a dreptul monstruoși asemenea ciclopului Polifemxe "Polifem". Cu siguranță alternativ lumii terestre, universul stăpânit de Poseidon este, În orice caz, adus sub semnul ordinii În măsura În care este un spațiu Încredințat unui zeu. Nu mai puțin funcționale pentru sistemul olimpian sunt rolurile lui Hermesxe "Hermes
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
infernale, cu extremitățile și chipurile alungite, surprinsă În actul unei Îmbrățișări de natură hierogamică, sau asemenea celui de la Bisenzio (secolul al VIII-lea Î.Hr.), pe care se poate citi celebrarea unui dans războinic În jurul unei ființe gigantice cu trăsături monstruoase (mai degrabă un zeu decât un urs, așa cum s-a propus totuși), par să dovedească faptul că, În faza anterioară elenizării, divinitățile aflate În legătură cu moartea aveau o Înfățișare Înspăimântătoare și „animalică”. Un astfel de caracter este cunoscut În tradiția etruscă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animalică”. Un astfel de caracter este cunoscut În tradiția etruscă din epoca istorică În mitul monstrului Oltaxe "Olta", ivit din pământ pe teritoriul volsiniilor și ucis de un fulger invocat de Porsenaxe "Porsena" (Plinius, Naturalis historia, XI, 140); aceeași trăsătură monstruoasă și animalică ar fi supraviețuit În infernalele larvaexe "larvae" și În subpământenii dei indigetes - pisciculi din tradiția romană. Nu există Îndoială că, În acest strat mai vechi al religiei etrusce, un rol fundamental le era atribuit forțelor elementare ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se adaugă unei serii surprinzătoare de alte ființe infernale de origine indiscutabil locală, lase sau altele, Între care se remarcă Vanqxe "Vanè", un „Înger al morții”, deținător al destinelor scrise privitoare la fiecare individ, și Tuculcaxe "Tu÷ul÷a", ființă monstruoasă cu aripi În formă de șarpe și cu cioc Încovoiat, avînd rolul de paznic al unor osândiți aparte. Asemănător cu ceea ce propovăduie textele orfice grecești, pentru etrusci călătoria prin adâncurile pământului era Într-adevăr pândită de acești demoni și plină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu care sunt Înzestrați, mai mult sau mai puțin, toți exponenții tribului Tuatha demonstrează că, de fapt, acest trib este un panteon al divinităților majore și minore. La rândul lor, nici Fomoirexe "Fomoire", cu dimensiunile lor gigantești și aspectul lor monstruos, nu sunt ființe umane. Astfel, lupta dintre Tuatha și Fomoire nu apare ca o Înfruntare Între grupuri tribale, ci ca o luptă Între două categorii diferite de divinități. Nu putem, totuși, să nu confruntăm această luptă cu ceea ce se Întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd numai oameni aproape monstruoși, comportamente bestiale, sunt atinși de răutăți, defecte, mirosuri fetide, vorbe agresive. Confuzia, dezorientarea constituie o permanentă sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special în Imposibilă, pânda, ficțiunea are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
cu strictețe linia sămănătoristă. Mai era și Brătescu-Voinești. Primul număr explica limpede că era vorba de o publicație culturală și literară pentru școli, tineret și comitetele bibliotecilor școlare ca instrument de păstrare a standardelor morale ale oamenilor "amenințați de scriitorii monstruoși și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite controverse iscate între Iorga și alt mare reprezentant al spiritului românesc, Mircea Eliade. Eliade era pe atunci tînăr student al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
manevrele menite să ducă la revizuirea tratatelor de pace. A pus la stîlpul infamiei caracterul reacționar al instituțiilor maghiare medievale, a atacat "cultura subgermană" a ungurilor și le-a amintit de asuprirea din trecut a românilor, încheind: "vrînd să restabilească monstruoasele și imposibilele granițe medievale (ale Ungariei), oamenii aceștia (care doresc așa ceva) nu-și dau seama de implicațiile politice și sociale și de eventualul preț"35. Ulterior, a scris o serie de articole despre minoritatea evreiască, care au apărut și ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noiembrie 1936 137 Memorii, vol. VII, p. 109 și 110 138 Op. cit., p. 344 139 Iorga l-a văzut pe Brătescu-Voinești la Cameră "braț la braț" cu Stere și l-a avertizat imediat, întrebîndu-l "dacă era conștient cu ce ființă monstruoasă se plimba braț la braț". Memorii, vol. VI, p. 1 140 Numerus valachicus al lui Vaida era îndreptat mai mult împotriva ungurilor decît a evreilor 141 Politics and Political Parties in Romania, p. 171. Horia Sima se referea întoteauna la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
italieni din anii ’60 puteau fi acuzați că uitau prin ce trecuse Italia, În Germania Occidentală lucrurile stăteau exact invers. Până În 1961, generația postbelică a Învățat că vinovat de război și de Înfrângere era nazismul, Însă aspectele lui cu adevărat monstruoase erau sistematic ocultate. Procesul lui Adolf Eichmann, desfășurat la Ierusalim În 1961, urmat În perioada 1963-1965 de așa-zisele „procese Auschwitz” din Frankfurt, au atras Într-un târziu atenția publicului german asupra crimelor regimului nazist. La Frankfurt, 273 de martori
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trei ori cât palatul Versailles...). Cu o sală de recepție cât un teren de fotbal și un semicerc imens În fața clădirii ce poate găzdui o jumătate de milion de oameni, palatul lui Ceaușescu era (și rămâne) o metaforă lapidară și monstruoasă a tiraniei fără opreliști, contribuția inconfundabilă a României la urbanismul totalitar. În ultimii ani, comunismul românesc era răstignit Între brutalitate și parodie. Portretele conducătorului și ale soției sale erau peste tot, iar slava-i era cântată În ditirambi care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comparației dintre comunism și nazism a Început să se năruie. Politicienii și savanții au Început chiar să insiste asupra unor astfel de paralele. În Occident, juxtapunerea a rămas controversată. Problema nu o constituia comparația directă dintre Hitler și Stalin: natura monstruoasă a celor doi dictatori nu mai era contestată acum de nimeni. Dar sugestia că Însuși comunismul - Înainte și după Stalin - ar trebui plasat În aceeași categorie cu fascismul și nazismul avea implicații incomode pentru trecutul Occidentului, și nu numai În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Am trecut de la istoria Învingătorilor la istoria victimelor, remarcă ei. Foarte bine, atunci să fim consecvenți. Chiar dacă nazismul și comunismul erau foarte diferite ca intenție - sau, cum spunea Raymond Aron, „există o diferență Între o filosofie a cărei logică e monstruoasă și o filosofie căreia i s-a dat o interpretare monstruoasă” - asta nu le consolează cu nimic pe victime. Suferința umană nu se măsoară În funcție de scopurile făptașilor. Conform acestui tip de raționament, pentru cei care au suferit sau au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
bine, atunci să fim consecvenți. Chiar dacă nazismul și comunismul erau foarte diferite ca intenție - sau, cum spunea Raymond Aron, „există o diferență Între o filosofie a cărei logică e monstruoasă și o filosofie căreia i s-a dat o interpretare monstruoasă” - asta nu le consolează cu nimic pe victime. Suferința umană nu se măsoară În funcție de scopurile făptașilor. Conform acestui tip de raționament, pentru cei care au suferit sau au fost uciși acolo, gulagul comunist nu este nici mai bun, nici mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
caracteristică a comunismului românesc, ce și-a relevat de la Început formula existențială demonică. Uneltele locale, În frunte cu Gheorghiu-Dej, au Împrumutat la milimetru „măsurile economice iraționale, uneori de-a dreptul aiuritoare, ale Uniunii Sovietice”, astfel Încât s-a ajuns la modalități monstruoase de a impune modelul imaginat de Marx, Lenin și Stalin: „La 30 septembrie 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej, din Partidul Comunist Român, anunța că «vrem să realizăm o acumulare socialistă, În detrimentul elementelor capitaliste de la sate» - Într-o țară În care «elementele capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
neînfrânt. Nu și-a negat și nu și-a părăsit credința. Pătimirea crudă, jertfirea și crucificarea nu l-au doborât. Logodit cu moartea, moartea, numai moartea legionară i-a fost cea mai scumpă nuntă dintre nunți. Liber într-o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
însoțită de edeme și semne inflamatorii. Zona este caldă, umedă, dar nedureroasă. Permeabilitatea vaselor mari este păstrată. În schimb, examenul neurologic clinic indică absența ROT și o diminuare severă a tuturor tipurilor de sensibilitate. Cu timpul, deformarea piciorului îmbracă aspecte monstruoase, facilitate de prăbușirea bolții plantare. S-a observat că oasele cel mai frecvent afectate, în 75% din cazuri sunt cele din treimea medie a piciorului, urmate de cele din regiunea anterioară (18,5%) și posterioară (6,5%) (Jesper). Zonele de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
și reacției periostale. Diagnosticul pozitiv al piciorului Charcot se stabilește deci pe baza anamnezei, a examenului clinic local amănunțit și a explorărilor paraclinice menționate. Diagnosticul diferențial se face cu guta, poliartrita reumatoidă, celulita, osteomielita și tromboza venoasă profundă. În ciuda deformărilor monstruoase prezente, dacă se evită apariția ulcerelor trofice, se poate ajunge la o stabilizare a procesului patologic, menținându-se o funcție statică acceptabilă. Instituirea precoce a tratamentului în cazul „piciorului Charcot” constituie o necesitate. Se va avea în vedere tratamentul de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]