10,170 matches
-
instituției bisericești în numele lor, trebuie să ne conducă la autocritică și revizuirea analogă a atitudinii și a comportamentului nostru” . Pe de altă parte e de prisos analiza specială a concepțiilor sau sistemelor moral-sociale ce se face în cadrele lecției de morală în timpul puțin ce există pentru o prezentare pozitivă a lor. Ocazional nu numai pot, dar și trebuie să se facă extinderi și raporturi referitoare la teme contemporane și-n deosebi actuale, în timp ce teologul e dator să aibă o informare suficientă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
piedicile și dificultățile pe care le va întâlni într-un asemenea demers, în special în mijlocul confuziei și al neorânduielii de astăzi. Însă tocmai în această situație devine și mai intensă nevoia de a fi arătată iubirea și îngăduința creștină adevărată. Morala creștină nu ordonă sau poruncește, nici nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor” (ουχί σωμάτων, α
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
special în mijlocul confuziei și al neorânduielii de astăzi. Însă tocmai în această situație devine și mai intensă nevoia de a fi arătată iubirea și îngăduința creștină adevărată. Morala creștină nu ordonă sau poruncește, nici nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor” (ουχί σωμάτων, α� � ά ψυχών) , care nu vindecă răni trupești, ci „păcatele raționale le îndreaptă” . Biserica
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
nevoită să devină severă și să-și pedepsească copilul. Acest fapt însă nu-i micșorează deloc iubirea ei și nu o conduce niciodată la gândul de a înceta să povățuiască și să consoleze. Acest rol îl are și lecția de morală creștină în școală. Și de aceea nu trebuie să se oprească la mintea elevilor, ci să coboare spre inima lor. Nu trebuie să se izoleze în rațiune, ci să înainteze și să treacă la alinare, îmbărbătare, mângâiere și sprijin. La
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
să se oprească la mintea elevilor, ci să coboare spre inima lor. Nu trebuie să se izoleze în rațiune, ci să înainteze și să treacă la alinare, îmbărbătare, mângâiere și sprijin. La aceasta va ajuta mult bogăția conținutului lecției de morală creștină cu material din viața sfinților, a martirilor și-n special al neomartirilor Bisericii. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Teologie și viață spirituală - partea a III a... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
lecției de religie: duhul libertății și reînnoirii în Iisus Hristos Baza, asupra căreia se sprijină lecția de religie, este Iisus Hristos, Mântuitorul și Reînnoitorul lumii. De aceea și duhul ce trebuie să caracterizeze lecția de religie, în deosebi lecția de morală creștină, este duhul libertății și reînnoirii în Hristos . În acest punct trebuie să observăm că scopul lecției de morală creștină este formulat foarte corect în programa analitică a clasei a treia de Liceu, când se spune că este „îndrumarea tânărului
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Iisus Hristos, Mântuitorul și Reînnoitorul lumii. De aceea și duhul ce trebuie să caracterizeze lecția de religie, în deosebi lecția de morală creștină, este duhul libertății și reînnoirii în Hristos . În acest punct trebuie să observăm că scopul lecției de morală creștină este formulat foarte corect în programa analitică a clasei a treia de Liceu, când se spune că este „îndrumarea tânărului om de a accepta în mod liber chemarea lui Dumnezeu, de a trăi printr-o cunoaștere conștientă viața în
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
în mod liber chemarea lui Dumnezeu, de a trăi printr-o cunoaștere conștientă viața în Iisus Hristos în spațiul Bisericii și Tradiției Ortodoxe ... ” . Dar și acolo descrierea materialului cărții prezintă neajunsuri importante. În special pentru o apreciere (considerare) corectă a moralei creștine este fundamental principiul pe care-l formulează Aposolul Pavel „ Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva” . Hedonismul și imoralismul nu-l eliberează pe
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
fapt foarte ușor, dacă învață să așeze aceste concepții în cadrul unei perspective mai vaste și să le controleze prin criteriul timpului. În general intercalarea variabilei timpului și considerarea temelor (subiectelor) morale și sociale prin această perspectivă trebuie să domine materia moralei creștine din Liceu. Elevii la această vârstă nu numai că pot, dar și vor să se miște la un nivel mai înalt. De aceea și lecția are nevoie de o alcătuire teoretică îngrijită. Chiar și dezvoltarea interesului lor pentru lucrurile
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
să-l iau” (Ioan 10, 17-18), pentru ca nici un om să nu mai fie sclavul ei, ci în toți să se trezească dorința de dăruire, în mod liber, înaintea lui Dumnezeu. În această lucrare, se face trimitere și referire și la morala Evangheliei care, „nu are ca scop cunoașterea și promovarea principiilor sau a regulilor eticiste obiective, ci vizează comuniunea omului cu Izvorul binelui și al vieții, cu Dumnezeu, căci morala creștină este o morală a Harului sau a vieții înnoite în
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
Dumnezeu. În această lucrare, se face trimitere și referire și la morala Evangheliei care, „nu are ca scop cunoașterea și promovarea principiilor sau a regulilor eticiste obiective, ci vizează comuniunea omului cu Izvorul binelui și al vieții, cu Dumnezeu, căci morala creștină este o morală a Harului sau a vieții înnoite în Iisus Hristos, care a schimbat condițiile ontologice ale existenței. De aceea nu se limitează, nici nu-și propune și, de altfel, nici nu poate fi delimitată de imperative, reguli
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
se face trimitere și referire și la morala Evangheliei care, „nu are ca scop cunoașterea și promovarea principiilor sau a regulilor eticiste obiective, ci vizează comuniunea omului cu Izvorul binelui și al vieții, cu Dumnezeu, căci morala creștină este o morală a Harului sau a vieții înnoite în Iisus Hristos, care a schimbat condițiile ontologice ale existenței. De aceea nu se limitează, nici nu-și propune și, de altfel, nici nu poate fi delimitată de imperative, reguli sau canoane, ci se
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
poate fi împlinită cu jumătăți de măsură; ea trebuie trăită ori pentru, ori împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu trebuie să fie ascultat într-un mod vrednic de Dumnezeu (Sf. Vasile cel Mare, Moralia 16 și 18) căci există numai o singură morală a Evangheliei, și această Evanghelie este a desăvârșirii pentru Împărăția lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai prin iubirea lui Dumnezeu se poate afirma și conserva sau dăinui ființa. Ea este lumina ființei, singura prin care se explică și se țin
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
doar o sugestie, un început sau un semn, o anticipare a ceea ce va veni” Eshatologia este prin excelență locul unde timpul se deschide eternității, veșniciei: istoria eshatologiei este Sfânta Liturghie, și în mod deosebit Euharistia. Pentru a înțelege și pricepe morala Domnului nostru Iisus Hristos este necesar să cunoaștem și să recunoaștem conținutul mesajului Său, care face comprehensivă și imperativă proclamarea și realizarea voinței lui Dumnezeu. Acest miez, care este în același timp centru și punct de legătură, și care constituie
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
istoriei, și numai în lumina ei poate fi corect înțeleasă istoria. Împărăția lui Dumnezeu nu poate fi luată ca bază de calcul a unui program apocaliptic, și nici nu poate fi descrisă în detalii speculative. Cea mai importantă observație pentru morală constă în aceea că Împărăția lui Dumnezeu nu reprezintă numai dimensiunea transcendenței, ci și o „prezență inaugurată în această lume”. Mai presus de orice, preocuparea lui Iisus Hristos pentru un mesaj religios, moral, unificat, al acestei noutăți (Împărăția lui Dumnezeu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Dumnezeu”. Este remarcabil însă că Împărăția lui Dumnezeu nu se reduce la relația dintre Biserica primară și cea apostolică. Dimpotrivă, Sfinții Părinți ai Bisericii au mărturisit și experimentat aceeași prezență a ei în lucrarea Duhului Sfânt, arătând relația vie dintre morală și Împărăția lui Dumnezeu. Cuvioșii Părinți ai Patericului se pregătesc pentru fericirea Împărăției printr-o fidelitate, o consecvență și o credincioșie față de poruncile Evangheliei și printr-un ascetism transfigurator, desăvârșitor. Mucenicia și martiriul prin „voință” și „fără de sânge” este perceput
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
deja ca un popor metamorfozat Împărăției, chiar în timp ce mai sunt încă în trup”. Această lucrare a Sfântului Duh - Cel de viață dătător, abordată ca prezență a Împărăției lui Dumnezeu și ca realitate a unei eshatologii prezente, este o caracteristică a moralei Părinților bisericești de-a lungul timpului. Fericirea către care aleargă cei ce L-au dobândit și L-au avut pe Domnul Iisus Hristos în ei reprezintă deplinătatea descoperită împreună cu El, dar și o continuare a comuniunii cu El pe parcursul vieții
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Dumnezeu, veșnică și transcendentă, este vie și lucrătoare aici și acum”. Pentru etica lui Iisus Hristos este foarte important faptul că El a proclamat și trăit venirea mântuitoare a Împărăției lui Dumnezeu și că El a cerut pentru ea o morală corespunzătoare, chiar radicală, de la cei ce voiesc să intre într-ânsa. Morala Lui presupune atât începerea trăirii Împărăției lui Dumnezeu, cu darul mântuirii ei, cât și încrederea și așteptarea realizării ei desăvârșite. În altă ordine de idei, trăind în imediata apropiere
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
Pentru etica lui Iisus Hristos este foarte important faptul că El a proclamat și trăit venirea mântuitoare a Împărăției lui Dumnezeu și că El a cerut pentru ea o morală corespunzătoare, chiar radicală, de la cei ce voiesc să intre într-ânsa. Morala Lui presupune atât începerea trăirii Împărăției lui Dumnezeu, cu darul mântuirii ei, cât și încrederea și așteptarea realizării ei desăvârșite. În altă ordine de idei, trăind în imediata apropiere temporală aghiografilor Noului Testament, și creând o literatură creștină care este
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
pe care autorul i-a întreprins în diferite instituții de învățământ superior din străinătate: Ierusalim, Mirfield, Leeds, Durham, Regensburg și, mai ales Thessalonic - Grecia. Prin bogăția temelor, cu titluri foarte sugestive, abordate în conținutul volumului de față, după cum ar fi: „Morala ortodoxă și omul contemporan”, „Aspecte ale amartiologiei contemporane”, „Conștiința păcatului în viața spirituală”, „Conștiința păcatului în lumea de azi”, „Domnia imposturii”, „Răul social în lumea de azi”, „Violența, Războiul „drept 2 și Pacea lui Hristos”, „Teoria contemporană apuseană despre non-violență
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
Subiectul abordat, cu tema, de fapt, temele dezbătute dar care sunt complementare, alcătuind un corp unitar, și cu modul ori felul în care înțelege autorul să ne prezinte într-un context soteriologic și eshatologic de largă amplitudine, evidențiind aspectele „unei morale personale și social-politice, putem afirma că autorul este oarecum un deschizător de drumuri, în sensul că ne arată un luminiș în gama preocupărilor atât de intense și de variate ale zilelor noastre, îmbrățișate de spectrul globalizării care planează peste toate
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
principal parcurge drumul spinos al exilului, purtând mereu în suflet „flacăra credinței” în reușită. În acest labirint primejdios (de multe ori), Dumitru Sinu a găsit până la urmă, firul călăuzitor către țelul propus, reușind astfel să-și făurească un destin, o morală, o identitate. Un volum al rememorării, al întoarcerii sufletului către rădăcina străbună, către viața ce trebuie repovestită pentru a înțelege mai bine sacrificiul și măreția cu care cei plecați în exil - departe de pragul casei părintești - și-au săvârșit menirea
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
pentru el o autoritate, dar ea este o autoritate a cuvântului și a sfințeniei, o autoritate harismatică. El și-a întemeiat pedagogia pe libertatea omului - ca icoană a lui Dumnezeu. G. Florovski a observat că Sfântul Ioan Hrisostom a înțeles morala ca pe o temă a voinței, considerând mișcarea voinței ca izvor al păcatului sau al virtuții. Cartea de față remarcă faptul că „Sfântul Ioan a subliniat nevoia schimbării vieții și necesitatea trezviei conștiinței pentru o viață vrednică „în Hristos”. Râvna
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
suflare de viață: „Printre mii nu se poate găsi mai mult de o sută care să fie mântuiți, și chiar și de aceștia mă îndoiesc”. Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre Iisus Hristos - Arhetipul Mântuirii, Care este Mântuirea însăși. De aceea „morala sa are o profunzime mistică clară”. Faptele dragostei trebuie să fie inspirate de Harul Domnului Hristos, Cel Care a venit în lume să ridice toate suferințele și nevoile. Sfântul Ioan Hristostom nu a crezut în scheme abstracte; el a avut
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
-
veacurile”. El a fost un misionar prin vocație; a avut un zel apostolic și evanghelic. L-a propovăduit pe Hristos și a dorit să stabilească, să statornicească Împărăția lui Dumnezeu (și) aici, pe pământ. A propovăduit și a trăit o morală autentică pentru acestă Împărăție, (realitate ce reiese foarte lipmpede din această lucrare), iar creștinismul l-a înțeles ca pe o „cale” unică, așa cum a fost descris în timpurile apostolice: În care Hristos Însuși este Calea. Sfântul Ioan a fost întotdeauna
PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]