10,770 matches
-
cu foametea; în lumea europeană civilizată, cercul infernal al foamei, epidemiilor și dezechilibrul demografic se rupe în secolul al XVIII-lea; dacă nu mai bântuie foametea și bolile, dacă scade mortalitatea infantilă, populația crește; cum fecunditatea scade mai încet decât mortalitatea, rezultă o creștere semnificativă a populației europene 340, iar "explozia demografică" este însoțită de îmbătrânirea populației, de bolile dominante ale maturității și ale vârstei a treia...; • progresul economiei, dezvoltării orașelor, ameliorării administrației, cuceririle igienei și ale educației etc. care antrenează
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
schizofrenie, cu lipsa speranțelor de viitor etc. Este necesară ieșirea din spitalo-centrism pentru a pune diagnosticul corect...360. Chiar dacă se dezvoltă tehnici eficiente de vaccinare, dacă se folosesc antibiotice, tratamente sofisticate de tot felul etc. impactul asupra datelor naționale privind mortalitatea poate rămâne relativ slab dacă subzistă toate celelalte inegalități sociale 361... Medicina și-a largit domeniul, ocupându-se și de sexualitate, de reproducere, de naștere, îmbătrânire, anxietate, obezitate, de educația mamelor, de alcoolism, homosexualitate etc., asumându-și atribuții de control
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bunele practici. Pentru a explica starea de sănătate trebuie să gândim "lanțul cauzal" sănătate-boală, codeterminările biologice, sociologice și psihologice. Variații între diferite grupuri sociale. Dacă ne referim la persoanele active, sunt mai puțin expuse bolii cele din domeniul culturii, științei (mortalitatea este aici mai mică decât cea totală). Mortalitatea celor ce desfășoară munci manuale este mai mare decât cea totală. Apelul la îngrijire a celor din categoriile populare este mai ales de tip curativ, motivele pentru care ajung la medic fiind
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebuie să gândim "lanțul cauzal" sănătate-boală, codeterminările biologice, sociologice și psihologice. Variații între diferite grupuri sociale. Dacă ne referim la persoanele active, sunt mai puțin expuse bolii cele din domeniul culturii, științei (mortalitatea este aici mai mică decât cea totală). Mortalitatea celor ce desfășoară munci manuale este mai mare decât cea totală. Apelul la îngrijire a celor din categoriile populare este mai ales de tip curativ, motivele pentru care ajung la medic fiind mai grave și spitalizarea mai frecventă. În schimb
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Peste 82 ani 80-81 ani 78-79 ani 76-77 ani 74-75 ani 72-73 ani 70-71 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani Sub 35ani Variații în funcție de sex și vârstă. În țările dezvoltate, rata mortalității bărbaților este mai mare decât a femeilor, iar speranța de viață mai scurtă (speranța de viață la naștere este în jur de 73 ani la bărbați și 82 la femei). Aceste diferențe sunt explicate, între altele, prin riscul mai mare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
asupra maternității femeilor au evidențiat efectul intergenerațional asupra sănătății: cu cât femeile familiei sunt mai sănătoase, cu atât cresc șansele unei mobilități ascendente, cu atât momentul ales pentru sarcină este mai favorabil (scăzând numărul cazurilor de nașteri premature si de mortalitate perinatală). În concepția liniară și unidirecțională (modelul biomedical), boala era consecința evenimentelor perturbatoare, după un model mecanicist (cauză-efect), care nu lua în considerare decât aspectul obiectiv (gravitatea, durata, frecvența bolii) ignorând procesele perceptive, cognitive, emoționale, sociale. Sociologia actuală a sănătății
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Promovarea sănătății ține de sectorul public al sănătății, de domeniul politicii, dar și de adoptarea de către individ a unui stil de viață sănătos. Intuiția că modul de viață, că stilul de viață se asociază cu morbiditatea (predispoziția spre îmbolnăvire) și mortalitatea (indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație) datează de mult timp. Villermé, Quételet, Virchow, Chadwick ș.a. au plecat de la observațiile lor asupra decalajelor între grupuri privind morbiditatea și mortalitatea. Cele mai multe cercetări au comparat însă agregatele sociale mari
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se asociază cu morbiditatea (predispoziția spre îmbolnăvire) și mortalitatea (indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație) datează de mult timp. Villermé, Quételet, Virchow, Chadwick ș.a. au plecat de la observațiile lor asupra decalajelor între grupuri privind morbiditatea și mortalitatea. Cele mai multe cercetări au comparat însă agregatele sociale mari, au identificat diferențele dintre ele și au dezbătut asupra cauzelor acestor diferențe. Constatarea cea mai frecventă era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a variat în timp, dar decalajul dintre
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ș.a. au plecat de la observațiile lor asupra decalajelor între grupuri privind morbiditatea și mortalitatea. Cele mai multe cercetări au comparat însă agregatele sociale mari, au identificat diferențele dintre ele și au dezbătut asupra cauzelor acestor diferențe. Constatarea cea mai frecventă era că mortalitatea în diferitele categorii și grupuri sociale a variat în timp, dar decalajul dintre bogați și săraci a rămas aproximativ constant 374: cei din partea de jos a ierarhiei sociale, cei prost plătiți, care locuiesc în cartiere puțin atractive, migranții rupți de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
la cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge. Accesul la serviciile medicale și de recuperare, precum și la medicația adecvată este garantat de către stat444. Serviciile medicale și de recuperare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru: reducerea mortalității infantile, asigurarea și dezvoltarea serviciilor medicale primare și comunitare, prevenirea malnutriției și a îmbolnăvirilor, asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada preși postnatală, informarea părinților și a copiilor cu privire la starea de sănătate și alimentație, derularea de acțiuni și programe pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Există un Curriculum privind educația timpurie a copiilor până la 6 ani și o strategie care se focalizează pe sănătatea, nutriția, protecția socială a copiilor cu vârste între câteva zile și 6 ani. Ea conține eforturile în direcția eradicării abandonului copiilor, mortalității infantile, în respectarea drepturilor copilului 475. Există un număr de reglementări pentru protecția drepturilor copilului sub 3 ani (legea privind concediul maternal/paternal pentru îngrijirea copilului care stipulează că mamele sau tații au posibilitatea de a-și lua 2 ani
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ales în prima săptămână. 335 Rujeola (sau pojarul) este o boală virală infecțioasă, contagioasă, caracterizată prin febră mare, tuse, secreții nazale și oculare, erupție cutanată. Este mai gravă la sugari și copiii mici (cu complicații pulmonare și risc ridicat de mortalitate). 336 SARS înseamnă "sindrom respirator sever acut", boală provocată de virusul corona care se propagă cu o viteză mare și poate avea enorme repercursiuni economice, sociale, politice, culturale (ne gândim, prin comparație, la urmările "gripei aviare" sau ale "bolii vacii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
studiază cauzele bolilor și factorii care influențează apariția diverselor boli. 359 R. Dubos, L'homme et l'adaptation au milieu, Payot, Paris, 1973. 360 Ipoteză reluată în M. Lalonde, Nouvelle perspective de la santé, Ottawa, 1974: când a fost studiată evoluția mortalității în Statele Unite după 1900, concluzia medicilor a fost unanimă: medicina a diminuat mortalitatea infantilă; este adevărat, dar medicina a intervenit eficient numai atunci când s-au îmbunătățit condițiile de viață ale oamenilor, când s-a dezvoltat igiena publică, când s-au
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
L'homme et l'adaptation au milieu, Payot, Paris, 1973. 360 Ipoteză reluată în M. Lalonde, Nouvelle perspective de la santé, Ottawa, 1974: când a fost studiată evoluția mortalității în Statele Unite după 1900, concluzia medicilor a fost unanimă: medicina a diminuat mortalitatea infantilă; este adevărat, dar medicina a intervenit eficient numai atunci când s-au îmbunătățit condițiile de viață ale oamenilor, când s-a dezvoltat igiena publică, când s-au îmbunătățit condițiile de locuit, de hrană, când a crescut nivelul de trai... 361
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Mortality", în Milbank Mem. Fund Q., 1967, 45, pp. 31-73. 374 Săracii se percep ca bolnavi și bătrâni, ei sunt de două-trei ori mai atinși de boli grave, mor mai tineri, dau naștere unor copii cu greutate mai mică, rata mortalității copiilor lor este mai mare etc. 375 Karasek R. Ș.a., "Job Decision Latitude, Job Demands, and Cardiovascular Disease", în American Journal Public Health, 1981. 376 Cassel J., "Social Science Theory as a Source of Hypotheses in Epidemiological Research", în Am
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
familie. 473 Analiza lor sociologică se poate face pe baza unor indicatori: geografici: situareaîn teritoriu a localităților, distanța față de un centru regional dezvoltat, tipul locuințelor, modul de folosire a pământului etc.; demografici, medicali:numărul și densitatea populației, rata natalității și mortalității, dimensiunea familiei, accesul la îngrijire medicală, obiceiurile alimentare și calitatea hranei etc.; socio-economici: ocupațiile, resursele, oferta de locuri de muncă, dotarea locuinței copilului etc.; juridico-administrativi: autoritatea decizională a conducerii locale, infrastructura etc.; culturali: nivel de educație, proporția celor care continuă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de stat). Un calcul estimativ arată că pentru desfășurarea în condiții normale a activității de educație pentru acești preșcolari, sunt necesare 500 grupe, aproximativ 80 grădinițe, cu 833 educatoare și 500 cadre auxiliare. 475 România a făcut progrese în privința reducerii mortalității infantile (rata mortalității a scăzut de la 26,9 ‰ în 1990, la 16,7 ‰ în 2003), dar rămâne una dintre cele mai crescute din toate statele membre ale UE). Se înregistrează încă multe decese de copii la domiciliu, 26% în primele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
calcul estimativ arată că pentru desfășurarea în condiții normale a activității de educație pentru acești preșcolari, sunt necesare 500 grupe, aproximativ 80 grădinițe, cu 833 educatoare și 500 cadre auxiliare. 475 România a făcut progrese în privința reducerii mortalității infantile (rata mortalității a scăzut de la 26,9 ‰ în 1990, la 16,7 ‰ în 2003), dar rămâne una dintre cele mai crescute din toate statele membre ale UE). Se înregistrează încă multe decese de copii la domiciliu, 26% în primele 24 de ore
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
abundența sau penuria de hrană de subzistență și de materii prime, starea de sănătate / morbiditate a populației, mediul ambiental, deplasările masive de populație etc. Dintre factorii pozitivi se numără sporul natural (atunci cînd rata natalității este mai mare decît rata mortalității infantile sau juvenile), nupțialitatea primară, fertilitatea ambelor sexe, dezvoltarea agriculturii și industriei, creșterea consumului, alimentația rațională, condițiile de viață (de muncă și de locuit), imigrările masive, pacea națională și socială. Este evident că dacă numărul deceselor este mai mare decît
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de consum. 85. Rata de creștere a populației. Pe lângă analiza statică a populației unei țări, se impune și o analiză În dinamică, a evoluției sale În timp. Scăderea populației poate fi pusă pe seama Îmbătrânirii acesteia, a scăderii natalității sau creșterii mortalității , fapt care ar putea conduce În viitor la dezechilibre pe piața muncii și la modificarea comportamentului În consum. 86. Structura populației. Pentru investitor prezintă importanță În deosebi structura populației pe grupe de vârstă și Împărțirea În clase sociale.Existența unei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în controlul presiunii petermen lung, este descrisă mai jos. Scăderea masei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
maxime, în Italia (1630), în Anglia (1665). Variola o acompaniază ajungând în 1670, la starea de endemie. Aceste maladii sunt dublate de bolile mizeriei: tuberculoza, holera, difteria, febra tifoidă etc. Luesul a mai diminuat dar nu eradicat. Morbiditatea e mare. Mortalitatea infantilă face ravagii. Alimentația este precară, apar anemii, febre, sunt medicamente puține. Instrumentarul medical este insuficient și rudimentar. Medicii sunt la datorie, fac imposibilul. Quinquina scoarței arborilor peruan și indonezian, intrate în Europa în 1640, nu este eficientă în toate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care orice alte condiții n-o pot egala, nici suplini. Atenționarea făcută de Rousseau că declasații societății sunt furnizați de familiile destrămate, cu copii abandonați sau nedoriți, urma să refacă educația familială, să consolideze familia, să reducă morbiditatea și mortalitatea infantilă și să sporească grija medicilor și a societății privind viitorul uman al poporului francez și al popoarelor, căci semnalul său de alarmă are ecou continental și internațional. Rousseau crede sincer că resursele cerebrale pot salva lumea de boli, injustiție
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poate învăța și exprima orice teorie, fără aviz clerical, amprenta spiritului creștin existând în însuși umanismul acestui complex progres al culturii și științelor. Elitele medicale, eficiența muncii lor, strălucirea operelor scrise, măresc prestigiul medicinei și respectul față de medici. Morbiditatea și mortalitatea infantilă scad. Numărul celor vindecați crește. Se ameliorează condițiile de viață, iar vârsta medie începe să crească. În Franța sec. XVIII un copil din patru murea. Bolile, foamea, precara igienă individuală și publică, accidentele climatice, secerau vieți. Ameliorarea igienei urbane
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]