5,117 matches
-
crime împotriva clasei muncitoare, mulțumesc celor care m-au ajutat să-mi recunosc greșelile și partidului ce, pedepsindu-mă după cum merit, mă va ajuta să fiu liber și hotărât, să lupt împotriva celor care uneltesc contra socialismului și a poporului muncitor. Și, dacă taică-tu ar fi printre dușmanii poporului, l-ai împușca, așa cum ar merita, ca pe un câine ? Ca pe un câine ! Și pe maică-ta ? Și pe... Nu, își revenea brusc, pe mama nu... ! Urmau dansul, bocancii călcându
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prin moștenire, alianță și cumpărare patrimoniul, familia Conțescu își adjudeca posturile din învățămînt (facultăți, politehnici, laboratoare). Chiar la Școala de Arhitectură, secretarul era un tânăr Conțescu. Familia nu acaparase aceste posturi prin intrigă sau printr-un plan concertat. Toți erau muncitori și merituoși și pătrunseseră aproape fără a ști unul de altul. Dar când se întîlniră laolaltă și luară cunoștință că se aflau pe un teren comun, încercară un sentiment de mulțumire și solidaritate. Nici unul dintre Conțești nu era o minte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
școală de șoferi și am căpătat autorizația de a conduce. Cu asta am trecut la Milano și m-am înscris la Politehnică, unde am fost admis, făcând pe șoferul ca să pot urma studiile. - Ei bravo, văd că ești un tânăr muncitor. Ei, și ai terminat? - Nu, alte preocupări m-au abătut de la viața academicăși m-am decis să mă întorc în țară. Studiile le pot termina. - Dacă vei mai avea ocazie, nu mă îndoiesc... DomnuluiGaittany de ce nu i-ai spus că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urmăresc nu sunt doar multiple, ci și - uneori - ireconciliabile.” Prin aceasta, modernii au sesizat că “în numele filantropiei, și al egalității”, anticii edificau “o societate în care obiectivele umane erau în mod artificial îngustate și micșorate -după Tocqueville -, în “simple animale muncitoare”, o societate în care (...) “mediocritatea colectivă” sufoca lent originalitatea și talentele individuale.” Dacă anticii legitimau drept stăpăn absolut pe cel mai înțelept, pe cel ce deține adevărul și dreptatea, pentru moderni, chiar dacă noțiunea platoniciană a “regelui-filosof” este lipsită de conținut
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
impostori, neghiobi și șarlatani." 16 La începutul secolului XX, până și o scriitoare atât de sensibilă ca Virginia Woolf privea America cu un amestec de dezinteres și dispreț. Mulți dintre reprezentanții stângii europene considerau America un simbol al exploatării clasei muncitoare de către sistemul capitalist, în timp ce adepții dreptei o vedeau ca pe o țară degenerată din pricina impurității sale rasiale.17 Unii conservatori dezaprobau natura egalitaristă a culturii americane de masă. În 1931, un fost vicerege al Indiei deplângea înaintea parlamentarilor conservatori faptul
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și sud-american, în jurul emergenței și al naturii burgheziilor, pe de o parte, și al claselor muncitoare, pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe de altă parte. Aceste curente se confruntă cu serioase probleme teoretice care, adăugându-se vigorii divergențelor ideologice, explică virulența dezbaterilor: clasele superioare, ca și cele inferioare, scapă într-adevăr sistemelor explicative obișnuite, create pornind de la istoria industrializării europene. Marginile muncitoare sunt percepute aproape exclusiv din unghiul restrictiv al rezistenței la dominația capitalistă (străină colonială sau postcolonială) și la proletarizare; diferitele fațete ale solidarităților familiale, tribale sau etnice, pe de o parte, și extensiunea slabă a muncii salariate și raporturile sale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ceva ce seamănă cu un negândit neglijabil pentru minoritatea cea mai teoretică a antropologilor concentrați asupra speculației etnografice sub aspectele ei istorice sau postmoderne. În paralel cu noile tendințe ale "etnologiei franceze" de a se interesa de întreprinderi, de clasele muncitoare sau de meserii din perspectiva patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel atât economicul, cât și constituirea ierarhiilor și a formelor de dominare din chiar sânul producției capitaliste s-au dezvoltat un ansamblu de sub-teme în legătură cu invadarea pieței și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota cu și mai multă precizie întreprinderea, determinând ulterior degajarea interacțiunilor dintre noțiuni precum cele de "cultură tehnică", "cultură locală" și "cultură de întreprindere"58. Accentul va fi pus pe sistemele tehnice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
directorul din Bangladeș în urma războiului de eliberare a țării din 1971. Independența națională a fost însoțită atunci de o reformă profundă a raporturilor interne, plasându-i în fapt în aceeași tabără politică pe director (mai înainte manager) și pe liderii muncitori și trimițând cadrele diplomate de partea colaborării cu puterea pakistaneză. Această ruptură, urmată de o serie de transformări foarte concrete, dar și foarte simbolice, între diferitele fracțiuni ierarhice de salariați, rămăsese foarte vie, definind alianțe menținute între actori. Pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acesteia, accentul pus pe deconstrucția "spiritului de întreprindere" într-o reformulare mai mult sau mai puțin fidelă, însă legitimând în continuare temele weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult sau mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
funcțiile prin mesaje care făcuseră referire la islamul politic, a fost astfel repede dat afară. Cu toate acestea iar în acest punct lecturile pot fi divergente -, unul dintre actele acestui sindicat a fost de a interzice recrutarea femeilor în categoria muncitoare, în vreme ce acestea erau numeroase în multiplele uzine autohtone, anumite întreprinderi textile nefuncționând decât cu o mână de lucru precară și ieftină. Această interdicție a sindicatului intervine într-un context societal în care regulile de separare a sexelor și de izolare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a strategiilor sociale de ascensiune ale acestora, familiarizarea cu familiile acestora conduc la un alt mod de descifrare a interdicției proclamate. Pentru grupul liderilor sindicali, care, mai mult, nu invocase niciodată islamul ca principiu de fondare a legitimității excluderii femeilor muncitoare din uzină prezente de altfel în perioada pakistaneză -, miza principală era elaborarea statutară la care munceau cu îndârjire: apropierea claselor mijlocii și superioare, a căror reprezentare idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o dublă inferioritate în calitate de bengali și de muncitori. Restaurarea unui statut în virtutea independenței naționale trece deci, în uzină, prin înscrierea într-o normă de separare a sexelor interzisă în trecut straturilor bengali dominate de statul străin pakistanez. Paradoxal, eliminarea femeilor muncitoare din uzină se prezintă astfel ca un act de reapropriere a câmpului de lucru și de control exercitat de către muncitori care decurge din emanciparea politică pe care vine să o reafirme pe plan microsocial. O atare interpretare, care suprimă orice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor de muncă și al formelor de mobilizare politică sau sindicală. Această focalizare asupra straturilor sociale subalterne se impune atunci cu o evidență
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați. În paralel, în alte arii culturale și în special în aria Africii, apare o antropologie a muncii care propune să fie păstrată axa metodologică de abordare a claselor muncitoare în același timp în cadrul muncii și în universul global al acestora, în afara sferei de producție 87. Și în acest caz, accentul este pus pe articularea dintre muncă și ansamblul relațiilor din afara muncii situate în context urban sau făcând legătura între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Cartierul Moulins este un sit emblematic al acestora din urmă. Fost sediu al producției textile din Lille, astăzi dezmembrată, acesta s-a văzut transformat progresiv de construcția în anii șaizeci și șaptezeci a unor vaste imobile HLM pentru o populație muncitoare fragilizată din punct de vedere economic și social de dezindustrializare și incluzând o largă fracțiune alogenă stigmatizată. Acest sector face așadar de douăzeci de ani încoace obiectul unei atenții speciale din partea municipalității, care conjugă operațiile de reamenajare mai ales prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
categorii nord / sud care scindau lumea în două universuri, dezvoltat / subdezvoltat, și înlocuirea lor cu un clivaj între "bogați" și "săraci" care traversează întreaga societate; proclamarea ireductibilității localului în opoziție cu uniformizarea spațiului și a produselor comerciale. Diferența față de internaționalismul muncitor sau proletar, care s-a prezentat, de-a lungul secolului XX până în anii șaptezeci, ca un pol al unificării mondiale, este semnificativă. Epicentrul ideologic nu mai este reprezentat de un proces de exploatare organizat în jurul muncii, care trebuie răsturnat sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de contractualizare etc. Relaxările ierarhice din anii optzeci (voga managementului participativ), la care s-au adăugat generalizarea și perenizarea șomajului, au favorizat cu precădere izolarea salariaților și fragilizarea organizării sindicale sau corporative, ducând la contestarea cadrelor și la dezmembrarea clasei muncitoare 123. Aceste evoluții sunt marcate de efectele de modă, care se succed cu o viteză accelerată în sectorul privat și în administrații. Ele tind să instaureze o financiarizare completă a modelelor de organizare internă ale întreprinderilor, care se află în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
același ordin. Există probabil un echilibru.) Produse de vânat 93 600 Cafea 64 800 Palmier (au existat câteva piețe de palmieri, presa de ulei manuală a funcționat, în ritm lent, câteva luni) 40 000 Economia citadinilor 75 000 Diverse (salariul muncitorului manual din pepinieră, al șefului de teren, pensia trimisă de un militar celor două soții) 40 000 Total 313 400 Toate acestea reprezintă 2 500 franci de persoană, 4 100 franci de adult (să amintim că Okelataka numără 124 persoane
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
60.000 de franci este adevărat, în circumstanțe identice, și pentru un miliard de franci. Când vine vorba de impozite, domnilor, dovediți-le utilitatea prin rațiuni extrase din fondul chestiunii, și nu prin această nefericită afirmație: "Cheltuielile publice susțin clasa muncitoare". Aceasta comite greșeala de a ascunde un fapt esențial, și anume că cheltuielile publice înlocuiesc întotdeauna cheltuielile private, și că, prin urmare, ele susțin un lucrător în locul altuia, dar nu adaugă cu nimic la soarta clasei muncitoare considerată în întregime
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
publice susțin clasa muncitoare". Aceasta comite greșeala de a ascunde un fapt esențial, și anume că cheltuielile publice înlocuiesc întotdeauna cheltuielile private, și că, prin urmare, ele susțin un lucrător în locul altuia, dar nu adaugă cu nimic la soarta clasei muncitoare considerată în întregime. Argumentația dumneavoastră este foarte la modă, dar ea este prea absurdă pentru ca rațiunea să nu aibă dreptate. Lucrările publice Că o națiune, după ce s-a asigurat că o mare întreprindere trebuie să aducă profit comunității, o pune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și desfacerea teraselor de pe Câmpul lui Marte. Marele Napoleon, se știe, credea că face muncă filantropică punând să fie săpate și umplute șanțuri. El afirma de asemenea: "Ce contează rezultatul? Nu trebuie să se vadă decât bogăția răspândită printre clasele muncitoare". Să mergem la fondul lucrurilor. Banii creează ochilor o iluzie. A cere concursul, sub formă de bani, tuturor cetățenilor pentru o lucrare comună, înseamnă în realitate a le cere concursul în natură: căci fiecare dintre ei își procură, prin muncă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este determinat de această considerație că are nevoie să cheltuie cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dar lansează an de an venituri tot mai mari. El contribuie la creșterea capitalului național, adică a fondurilor ce alimentează salariile, și cum de mărimea acestor fonduri depinde cererea de forță de muncă, contribuie la creșterea progresivă a remunerației clasei muncitoare. Și la moarte, lasă în urma sa copii pe care i-a pregătit să-l înlocuiască în această operă de progres și civilizație. Sub raport moral, superioritatea Economisirii asupra Luxului este incontestabilă. Este reconfortant să ne gândim că la fel se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]