4,012 matches
-
alta și, fiecare căutând a lăsa pe cealaltă să se pronunțe, murmurară laolaltă: - Lică! - Bravo, Lică! adaogă Nory, revenindu-și repede din uimire. Așadar, domnul de la cinematograf, domnul cu profil interesant, cu rictus în colțul gurii, era Lică! Lică, fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al mustății schimbată în dungă. Lică, fără bucla pe frunte, tuns scurt; Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Nory, revenindu-și repede din uimire. Așadar, domnul de la cinematograf, domnul cu profil interesant, cu rictus în colțul gurii, era Lică! Lică, fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al mustății schimbată în dungă. Lică, fără bucla pe frunte, tuns scurt; Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea încape în el. In biserică, după stâlp, Lică, deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bine" ca la cinematograf. Mini se ostenea să facă lui Nory teoria fizionomiei și a sistemului de a stabili ,,tipul" cuiva. - Pentru a te putea identifica în ultimă cercetare asupra cuiva, îi schimbi aspectul figurii. Ii pui sau îi razi mustața. Ii tai sau îi pui barbă de diferite forme, culori și mărimi. îi schimbi pieptănătura de la plete la zero! Nu se poate să nu obții, astfel, posibilitatea de a-1 clasa într-una din marile categorii ale "tipului" sau în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce avea. Eczema de care vorbea Ada era o bubuliță ce apăruse deasupra buzei, tocmai după vizita făcută la spital Siei, moartă. Lică, speriat, întrebase un farmacist, ce-1 sfătuise, pentru a se putea trata mai bine, să-și radă mustața. Coaforul conformase și pieptănătura. De aici noul aspect fizic al lui Lică; combinat cu cel moral, cu acea vrajbă ce-i ținea loc de suferință, apăruse un om nou. Lui Lică i se pregătea însă și un nume nou și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ale munților, la cioporașul de oițe și de căprișoare, cu care l-a înzestrat, prin timp, sfânta viață! NICIODATĂ - SINGUR! Era un om în etate. Umbla prin lume, totdeauna, în haine ori albe, ori gri, sable, vernile, albastru-deschis. Potrivit deînalt. Mustața, scurtă, bogată, galbenă îl scotea de îndată în relief, din mulțime. Și-l mai scotea ceva. Anume, cele două coșuri mari, aproape rotunde, unul în partea dreaptă a trupului și altul în cea stângă, ca niște cercei, prinși cu ceva
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aproape de Nu Știu, exclamau, uluiți, unii înțelegând cam despre ce ar fi vorba, cei mai mulți, nu: ca să vezi, mă, al dracului zevzec, și mare pișicher,în a ne duce cu vorba; cum a putut, drăcia dracului, să ne tușineze într-atât, mustața, cu veșnicul său, Nu știu?! ALO, 112? VENIȚI!... UN SPÂNZURAT! Profesorul Iuliu Porumbar se întorcea, pe jos, de la înmormântarea bunicii după mamă. Cernit, trist,însingurat, pășea rar, cu privirile plecate, pălăria ținându-și-o, de boruri,în una din mâini
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
masa cea de taină să poposească mrene din strâmtoarea Siciliei, mrene grase, mari și cu burțile plesnind de icre coapte, stridii, răsfrânte pe tăvi ca niște gulere de la cămașa de mire, din Maiendros, buze late și grase de crap, cu mustățile încă la vedere, din Skiathos, scoici viu colorate, cu valvele abia deschise, aduse din Paloris și, mai ales din Methymna și din Abydos, temeinic ornate cu peștișori și ei de diverse culori, fusiformi sclipind ca niște andrele, din Lipara și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
a fost dat să văd pe cineva care să pară un aristocrat îmbrăcat țărănește, înalt, cum îl arata un tablou comandat de "unchiul George" la Cluj, unde bunicul se dusese să-și vadă fiul aflat la facultate, blond, cu o mustață stufoasă, îmbrăcat cu un cojocel înflorat peste cămașa de bumbac (era iarnă, probabil), cu cioareci și cizme, are o distincție de boier în redingotă. În copilăria mea, se vorbea despre el cu respect, ca despre un fost stâlp al satului
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
propriul său regiment, în Vinerea Paștelui, în fața celor pe care îi comandase. La sfârșitul războiului, când s-a întors în Lisa, nu l-a recunoscut mai nimeni. Avea aproape douăzeci și opt de ani. Trecuse printr-un tifos exantematic cumplit, își lăsase mustață, se maturizase sub gloanțe și vorbea stins, abia auzit, deoarece coardele vocale îi fuseseră afectate în urma exploziei unui obuz care-l îngropase în pământ. Cu asta, contactele tatei cu istoria au încetat. Sau au devenit neinteresante. Căci, în Lisa, istoria
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
robot, scoase pietricica. — Ai văzut? spuse. Fără să ating scrumiera. La Început nimeni n-a Înțeles bine ce se petrecuse, În realitate nici copiii n-au izbucnit imediat În rîs, dar Juan Lastarria a Început să-și smulgă fire din mustață, Susana a simțit că o urăște de moarte pe Susan cea frumoasă, iar scamatorul dădu drumul porumbeilor să zboare prin tot castelul, scotea milioane de ouă din toate părțile și era cît pe-aci să Înghită valijoara. Julius se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și așteptînd-o să se aranjeze În fața oglinzii, de ce naiba nu știu, În timp ce Susan și Juan Lucas primeau oaspeții și conversau de cel puțin o oră. În sfîrșit ajunseră și ei. El ar fi vrut să-și mai vadă Încă o dată mustața În oglindă, să verifice dacă În costumul ăsta reușea să-și ascundă burta, știa că Juan Lucas era un sportiv grozav. Daniel deschise ușa și Lastarria fu cît pe aci să se Împiedice și să cadă În vestibulul palatului. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Și Lastarria rîse, Începea să-i placă nord-americanul, veni cît mai aproape de el și Își umflă pieptul. Lang al IlI-lea nu Înțelegea prea bine ce spune și se uita la Juan Lucas Întrebîndu-l din ochi cine era bărbatul cu mustață, Juan Lucas Îi spuse că era un nou membru al clubului și rudă cu el, Lastarria era gata să se topească de mulțumire, numai de nu s-ar ivi acum Susana... Din fericire nu se ivi și putu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
stingă țineau lumînarea, numai să n-o stingă vîntul, Doamne ferește. PÎnă și Arenas din clasa lor, cel mai murdar dintre frații Arenas, părea scos ca din cutie În dimineața aceea. Mai curînd taică-su era murdar: e domnul ăla cu mustață care se dă jos din Ford. Fiecare Își aștepta tatăl cu nerăbdare și cînd Îl vedea Își umfla pieptul de bucurie, mai ales cînd era mai Înalt decît tata lui Fuentes, de exemplu. Mamele soseau care de care mai elegante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de școală și se amestecă Îndată În vorbă, bineînțeles călcînd În străchini. „Tradu-mi și mie, tradu-mi și mie“, Îi cerea nervos bărbatul ei, umflîndu-și pieptul. Amîndoi voiau să stea de vorbă cu părintele Brown. Susan se uita la mustața lui Juan și la mustăcioara Susanei gîndindu-se că probabil era ora unsprezece dimineața sau chiar mai mult și că nu avea nici un Întăritor, trebui să-și Închipuie că era la clubul de golf ca să nu leșine de slăbiciune. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
abia Îl pornise, Îi cere doamnei petecul de hîrtie cu adresa pe care bineînțeles nu e trecut sectorul, Îl citește zîmbind ironic și i-l Înapoiază arătîndu-i prin cutele din colțul ochiului că e amuzat și prin mișcarea imperceptibilă a mustăților subțiri că s-ar putea să fie chiar zeflemitor și Susan, frumoasa Susan, care a deschis puțin geamul, cîțiva centimetri doar, fiindcă se sufocă de căldură, dar nici nu vrea să-și strice coafura, ia din nou În mînă petecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe care n-a mai văzut-o de un car de ani și e creol get beget, o Întreabă pe doamnă cu o expresie care pare că spune că din Încurcătura asta n-o poate scoate decît el, șoferul cu mustață: „La cine mergeți, doamnă?“ Și cînd ea Îi spune că merge să cumpere ceva de la consignație, atunci trebuie să fie În Barrios Altos, doamnă și cînd ea Îi spune că merge la o femeie care face niște perdele minunate, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la fel de neagră ca părul și el Întoarce din nou cheia de contact și pornește motorul cu o Înfățișare care parcă spune „sînt șoferul dumneavoastră, doamnă, chiar metisul dumneavoastră, dacă vreți“ și demarînd face cu ochiul celorlalți șoferi, un șir de mustăți și de chipiuri cu cozoroc lat, care lustruiesc mașinile dis-de-dimineață și așteaptă cu toții pe doamna, sau pe bătrînul sau clienții, dacă sînt șoferii de taxi ai hotelului și toți devorează cu nesaț ziarele, În față la Country Club, asemeni lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
conținea cămășile conașului și nu era un copilaș drăguț, cum credea Păsărica din autobuz, care În fond era singura ființă fericită. Și uite că, Într-adevăr, cel puțin acum hamalii nu aveau de ce să fie fericiți: Carlos, zîmbind ștrengărește pe sub mustață, opri automobilul În fața intrării principale a hotelului și trei băiețandri din personalul hotelului se repeziră cu un aer respectuos spre portiera Mercedesului, crezînd că era doamna și că o să le pice bacșișul de sfîrșit de lună. Carlos Înregistră o victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sfîrșit și ea și-și bea ceaiul nemișcată, ca o moartă, printre plescăiturile lui Carlos, care-și soarbe ceaiul Înghițind odată cu lichidul și bucățile de pîine pe care le-a lăsat să se moaie și mușcă Îmbucături uriașe murdărindu-și mustața și mestecă de zor, plescăiturile acestea sînt singurul zgomot, ascuțit ca un junghi sub becul reumatic și se repetă datorită foamei cumplite și vesele a lui Carlos, se repetă și capătă treptat un ritm, se transformă Încet-Încet Într-un comentariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În noroi, strivite, iarăși. Încercă să-i dea o explicație, Începu să-i povestească despre timbre, dar Carlos Îi tăie vorba. — Filatelist sau poponarist? Întrebă, punînd motorul În funcțiune. Julius amuți. Pe Carlos nu-l bate nimeni. Se uită la mustața lui și descoperi că unii Își lasă mustața ascuțită ca să poată Înțepa lumea. Își duse mîna deasupra buzelor, acolo unde el nu avea mustață, o să-i crească abia peste cîțiva ani, se uită pe fereastra Mercedesului și, În bezna nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o explicație, Începu să-i povestească despre timbre, dar Carlos Îi tăie vorba. — Filatelist sau poponarist? Întrebă, punînd motorul În funcțiune. Julius amuți. Pe Carlos nu-l bate nimeni. Se uită la mustața lui și descoperi că unii Își lasă mustața ascuțită ca să poată Înțepa lumea. Își duse mîna deasupra buzelor, acolo unde el nu avea mustață, o să-i crească abia peste cîțiva ani, se uită pe fereastra Mercedesului și, În bezna nopții, În partea asta atît de veche și atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Întrebă, punînd motorul În funcțiune. Julius amuți. Pe Carlos nu-l bate nimeni. Se uită la mustața lui și descoperi că unii Își lasă mustața ascuțită ca să poată Înțepa lumea. Își duse mîna deasupra buzelor, acolo unde el nu avea mustață, o să-i crească abia peste cîțiva ani, se uită pe fereastra Mercedesului și, În bezna nopții, În partea asta atît de veche și atît de urîtă a Limei, bătrînelul Îi spuse din nou aici toți o apucă pe un drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-i Încălzească ceaiul ca sa se dezmeticească, În timp ce-o s-o scoată din garaj pe Merceditas, asemenea slăbiciuni le stăteau bine francezilor... Carlos nu era În apele lui; din fericire, cînd s-a urcat În Mercedes și-a văzut mustața tunsă perfect În oglinda retrovizoare, mustața asta de milioane, ai răbdare, frățioare, ia aminte și dă-i Înainte, toate la timpul lor: Santiaguito cu Vilma acolo, aici Bobby cu țîțoasa; are gură rea Coana-mare. Lungă fusese odiseea lui Bobby, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dezmeticească, În timp ce-o s-o scoată din garaj pe Merceditas, asemenea slăbiciuni le stăteau bine francezilor... Carlos nu era În apele lui; din fericire, cînd s-a urcat În Mercedes și-a văzut mustața tunsă perfect În oglinda retrovizoare, mustața asta de milioane, ai răbdare, frățioare, ia aminte și dă-i Înainte, toate la timpul lor: Santiaguito cu Vilma acolo, aici Bobby cu țîțoasa; are gură rea Coana-mare. Lungă fusese odiseea lui Bobby, de cîteva ore Încerca să explice de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spre chipul lui Bloitov. De la distanța asta, Weber văzu că părul negru al anarhistului era vopsit. Purta o brățară de piele cu ținte și, ițindu-se de sub mâneca stângă, o Fecioară din Guadalupe în nuanțe de roșu și azuriu. Umbra de mustață îi era despicată de o cicatrice ștearsă - o buză de iepure prost reparată. Weber aruncă o privire în sală. Șovăind, tânăra Sylvie începu să se îndepărteze. Se uită iar la anarhist, încercând să se controleze. Cu ce vă pot ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]