2,938 matches
-
vizează temele Logos și Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste. Motivul singurătății devine simbol al condiției umane și, implicit, al existenței creatorului. Metafora cu valoare simbolică aduce în context o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nimic deosebit, și totuși... în jurul nostru apăruse un personaj pe care nu-l crease nici Goethe, nici directorul de scenă: Spiritul nocturn! Un erou invizibil, care ne atingea, aproape imperceptibil, cu mantia sa, transformîndu-ne (pentru două-trei ore) în privilegiați ai muzelor... Aveam să mai trăiesc, ulterior, asemenea momente; dar nici unul din ele nu mai păstra, evident, inefabilul primului. A urmat, pentru învățăcelul din mine, o altă etapă: descoperirea scenei goale, tot noaptea. Aveam douăzeci și doi de ani și, la Bacău
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
absolut nimeni, nici cei mai ambițioși savanți, n-au dreptul să o schimonosească după hatârul lor". Este laitmotivul, fie și subînțeles, al întregii cărți. Îl regăsim explicit în fruntea ultimei secțiuni, unde se evocă probleme mai vechi sau mai noi: "Muza istoriei tot mai așteaptă să ne amintim de ea. A venit timpul s-o ducem acasă, s-o repunem în drepturi cetățenești și s-o scoatem în lume, ca să lumineze mintea și inima oamenilor". Minte și inimă! Vechiul adagiu din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istorici din toată lumea, câți au fost anul acesta la Madrid, în zilele de 26 august 2 septembrie, constituie un eșantion caracteristic și ar merita osteneala unor anchete profesionale. Din păcate, deși mai atenți cu astăzi cu sine decât ieri, studioșii muzei Clio n-au fost nici de astă dată destul de precauți pentru a iniția cuvenitele anchete, spre deosebire de oficiile turistice de pildă, care au difuzat pentru congresiști tot felul de chestionare. Ce poate, în schimb, flerul unui observator atent la dimensiunea sociologică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Cioran, Pe culmile disperării, p. 133. 2 Idem. 3 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999, pp. 308-309. 4 Cioran, Pe culmile disperării, p. 130. 5 Sorin Alexandrescu, op. cît., p. 309. 6 "Bătrânul și tânăra femeie", "Înțeleptul și muză" a fost tematica (declarată) ce l-ar fi decis pe un editor german, în anul 2001, să publice corespondență intimă a lui Cioran cu Friedgard Thoma, care "i-a pus pe masa manuscrisul". Cartea se numește Um nichts în der
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
un credincios interpret al naturii, frumoasa natură, cel mai bun profesor pe care-l putem avea și îl sfătuia în încheiere ―să rămână la aceleași 10 motive, sa ne cânte pe aceeași gamă și să-și plece urechea către aceeași muză inspiratoare, care cu certitudine îl va ridica printre marii noștri pictori . Din anii debutului și până la sfârșitul vieții, Cămăruț a organizat, așa cum s-a mai spus, numeroase expoziții personale și a participat la un număr impresionant de expoziții colective, reprezentând
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
sunt făcute pe un ton special, mistic și cald, pentru că între Delfin și bătrânul profet era o legătura specială. În ziua nașterii copilului, bătrânul împlinea șaptezeci de ani. Tonul profețiilor este asemănător stilului folosit de Virgil în Bucolicele:,,Fie ca muzele care l-au hrănit pe Virgil să-mi 4 ridice de pe umeri bătrânețea și să-mi redea tinerețea. Trebuie să intonez multe cântece. Iată că revine domnia lui Saturn; iată că o nouă generație descinde din înaltul cerurilor, așa cum au
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
îi oferă lui Danton o ediție rară din Hamlet, prețioasă moștenire de familie, ca un semn al reconcilierii. Dar, cum orice semn conține un mesaj, cartea ar putea deveni prilej de meditație pentru actanți. Nu întotdeauna, pare a spune Lameth, muzele tac în timpul războiului, cu toate că Danton, pasionat de Shakespeare, recunoaște că nu mai are timp pentru lecturi. Între multiplele semnificații, pe care volumul oferit le ascunde, ar exista și o prefigurare destinală comună. Un rege trebuie salvat sau măcar readus în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
invita la domiciliu (nu ni se spune dacă era conjugal sau nu, nu aflăm nici ce a pus pe masă) pe Obiectiv împreună cu o studentă, ceea ce permite crearea unei scene în trei. Până aici rolul ei este conform modelul al muzei antice (organizatoare de banchete vesele înainte de a patrona comedia ca artă, ca spectacol public). În interstițiul dintre spațiul "privat" (termenul nu era utilizat atunci, suna chiar scandalos) și cel public, simțim un discret parfum de Lacan. Este improbabil să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ceux là qu'Aristophane en veut tout particulièrement constata autorul menționat într-o expunere din data de 21 decembrie 196023 (am distanțat literele din secvențele scandaloase. Nu știu dacă, pentru a vizualiza scena, trebuie să trimit la imaginile tradiționale ale muzei (ignorate de studenții epocii, albumele de artă erau scumpe, rare, programul de inițiere era minimal, în cadrul unui curs de estetică) sau cele din universul desenelor animate. Acestea erau mai accesibile Televiziunea Unică difuza producții americane, nu apăruse un geniu de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
evenimentelor politice ce primejduiesc treptat, dar inexorabil Europa. Ricardo, fugarul în Brazilia, se-ntoarce sub imperiul morții lui Pessoa la Lisabona, se cazează la hotelul Braganza, unde are relații formale cu directorul și personalul, mai puțin formale cu camerista Lidia; muza poemelor sale clasiciste se întrupează spre a da naștere unei carnale iubiri furtive și pe deplin împărtășite. Apare însă și Marcenda, fiica unui notar din Coimbra, tânăra cu mâna paralizată ireversibil. Întâlnirile lor pudice, tip medic-pacientă, devin tot mai angajante
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai apeleze la vălurile poetice anterioare. Autorul poemului Apoi s-au din Week-end printre mutanți oscilează, încă, între Literatură și viață: "dar dacă nu sunt decât un supraviețuitor (aici/ e chiar vocea mea am alungat îngerașii de/ ghips am zburătăcit muzele am închis tratatele am/ uitat totul dintr-o dată privesc pe geam/ într-o altă lume privesc în oglindă într-o altă lume/ viața a trecut și moartea a trecut numai sângele meu/ continuă să curgă numai inima continuă să bată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
natal. Facultatea de Litere, secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză, a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (2003-2007). Angajat la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2004). Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o prefață de Dionisie Duma (2005). Colaborează cu versuri la "Cafeneaua literară", "Actualitatea literară", "Conta", "Dunărea de jos", "Timpul", "Antiteze" ș.a. Cărți de poezie: Muza avatarului (Leacuri pentru obsesii), cu o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al editurii Princeps Edit. Membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de autor "Copyro" (din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o postfață de Dionisie Duma, Princeps Edit, Iași, 2005; Apaosuri, Editura Ideea Europeană, București, 2013. Premiul pentru debut în volum al editurii Princeps Edit. Membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de autor "Copyro" (din 2011) . După debutul timid cu Muza avatarului (Princeps Edit, Iași, 2005), în care își distilează experiențe de lectură, în așteptarea a ceea ce numește Cădelnițarea inspirării poetice, douămiistul Cătălin-Mihai Ștefan reapare pe scena liricii ieșene cu un volum de versuri bine rotunjit, Apaosuri (Editura Ideea Europeană, București
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ascultând de pulsația febrilă ori, deopotrivă, tandru-nostalgică a unei inimi temporar împietrite de durere, poezia de aici recompune în tonalități diferite, deopotrivă de sensibile, fețele Femeii pierdute prin moarte și eternizate prin dragoste și creație. Prietena, iubita, soția, mama și muza trec pe rând în prim-planul amintirii împrospătate de un Eros la rândul lui total, cumulând inclusiv virtuți de agapé fără a știrbi din pasiunea încă vie. Fiecare pagină de jurnal liric nu acumulează niciodată declarații patetice ori detalii voit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
victime, cochete, slabe, angelice, demonice", constată Simone de Beauvoir [1998, I, p.225]. Arhetipurile feminine care obsedează imaginarul artistic și literar al secolului al XIX-lea sunt definite că madona, înger sau demon [Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se rezumă la reflectarea unui ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai mare măsură decât a unei persoane specifice. Imaginile de madona și seducătoare sunt la fel de abstracte și organizează feminitatea în jurul a doi poli: unul normal, ordonat și liniștitor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
loc naturalismului defăimător. Personajul feminin este primul vizat în condamnarea românului idealist și al literaturii romantice în ansamblu. Imaginea femeii în literatura și arta secolului al XIX-lea a suferit metamorfoze mari. Spre sfârșitul secolului aproape nu mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aproape nu mai întâlnim imaginea Muzei, Madonei sau Îngerului. Ele se preschimba spre sfârșitul secolului în soție morocănoasa, mama castratoare, amantă sufocanta, femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să se lipsească de eroina. Personajul feminin este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1884) de Daudet. De la mijlocul secolului al XIX-lea femeia franceză își pierde aură și unicitatea culturală. Această pierdere este o pierdere dublă, lizibila și vizibilă în scenografiile femininului [Bugi-Glucksmann 1986, p.408-409]. Femeia este prima victimă în declinul valorilor: muză se transformă în model, femeia credincioasa într-o isterica, femeia naturală se reduce la fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Această pierdere este o pierdere dublă, lizibila și vizibilă în scenografiile femininului [Bugi-Glucksmann 1986, p.408-409]. Femeia este prima victimă în declinul valorilor: muză se transformă în model, femeia credincioasa într-o isterica, femeia naturală se reduce la fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
naturală se reduce la fiziologie. Degradarea muzei, redusă la femeia care pozează sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita la simboliști. La naturaliști, mitul Muzei și al inspirației este demitizat prin tratarea grotesca a cuplurilor de artiști cu femei care nu-i înțeleg și mărturisește despre o profundă neînțelegere între sexe. Femeia, incarnare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sau la femeia de serviciu, se conturează în mai multe române, cum ar fi L'Œuvre de Zola, Fort comme la mort de Maupassant, Manette Solomon de Goncourt. Muză devine vulgara la naturaliști și înțepenita la simboliști. La naturaliști, mitul Muzei și al inspirației este demitizat prin tratarea grotesca a cuplurilor de artiști cu femei care nu-i înțeleg și mărturisește despre o profundă neînțelegere între sexe. Femeia, incarnare a Naturii, este proscrisa din universul artei, chiar și atunci când face parte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
v-ați sprijinit scările de ziduri, nu aveți cum să intrați dacă eu insumi nu va deschid: așteptați o clipă să cobor. Și, într-adevăr, poetul coboară în partea introductiva dar ajunge să se umilească în momentul de rămas bun. Muză se face ușier.136 În numărul următor al publicației (ianuarie-februarie 1932) același autor sublinia faptul că muză trebuie să stea la locul ei, să-și fie autosuficientă. În metaforă gazdei și a oaspetelui nu poate trece neremarcată pledoaria de apărare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]