2,943 matches
-
au avut-o „Arhiva românească” (84) și „Albumul științific literar” (842). După un timp, a apărut „Propășirea” (844), care avea preocupări și mai profunde pentru istorie. Prin conținutul său, își propunea „a deștepta un interes mai viu pentru știință și nație 7', urmând să includă „priviri asupra analelor patriei, biografia celor mai însemnați români, deci nu numai a principilor - înfățișarea întâmplărilor celor mai slăvite, obiceiurile, prejudețele, ceremoniile, instituțiile vechilor noștri strămoși”. De la primul număr, revista a fost silită să renunțe la
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
după cum relatează ziarul „Le Constitutionel”: „în numele guvernului provizoriu, noi primim cu recunoștință acest semn de simpatie ce ni- dați dumneavoastră. Nu ne mirăm că dumneavoastră v-ați aflat împreună cu noi pe baricade. în Franța se proclamase de mult principiul fraternității națiilor și domniile voastre trebuie să ne socotiți ca pe frații domniilor voastre. Ceea ce se face în Paris nu este numai un lucru francez, ci este și un lucru european. Voi singuri cum erați, prin al vostru curaj și prin silințele voastre atraserăți
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în seara zilei de 27 martie 848, s-a ținut o întrunire la Hotelul Petersburg din Iași, unde au venit vreo mie de oameni, „boierii cei mari aproape toți, Mitropolitul cu clerul său, negustorii de toate treptele și de toate națiile, boierii cei mici, profesori, avocați și doctori de deosebite științi ”. Mulți erau veniți din provincie. La această întrunire au asistat chiar „ministrul afacerilor din lăuntru”, Ștefan Catargiu, și aga (prefectul poliției), Pruncu. Despre întrunirea de la Hotelul Petersburg relata și Theodor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
cu ajutorul unor generoase concesii, la emanciparea pașnică a populațiilor dunărene”. Adunarea de la Hotelul Petersburg a avut loc chiar în momentul în care „prințul socotia că toată Moldova merge după plecările lui, când socotia că duhul lui s-a făcut duhul nației și, dacă ne putem exprima așa, că nația s-a identificat cu dânsul”. Toate cererile din Petiție „se sprijineau pe Regulamentul care a fost dat Moldovei la sosirea pe tron a lui Mihalache Sturdza”, dar pentru care, din nefericire, curtea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
populațiilor dunărene”. Adunarea de la Hotelul Petersburg a avut loc chiar în momentul în care „prințul socotia că toată Moldova merge după plecările lui, când socotia că duhul lui s-a făcut duhul nației și, dacă ne putem exprima așa, că nația s-a identificat cu dânsul”. Toate cererile din Petiție „se sprijineau pe Regulamentul care a fost dat Moldovei la sosirea pe tron a lui Mihalache Sturdza”, dar pentru care, din nefericire, curtea suzerană și cea protectoare „nu au dat nici o
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de muncă publice”. Mihail Sturdza motiva hotărârea de a-i duce „pe cei mai turbulenți dintre arestați” peste Dunăre. Aceștia aveau multe relații și era imprudent „să-i păstrăm în acest loc al comerțului. Unde sunt mulți străini de toate națiile și unde puteau fi ajutați”. De altfel, la Hotelul Petersburg participaseră și foarte mulți străini. Mai întâi, domnul Moldovei a cerut sprijinul consulatului rusesc, în vederea trecerii prizonierilor dincolo de Prut. Consulul rus a refuzat, pe motiv că trupele din Basarabia nu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
tot mai agitate. în mai 848, Vasile Alecsandri redacta broșura In numele Moldovei, a omenirii și a lui Dumnezeu, adresată „fraților români din toată România", în care erau formulate multe acuzații împotriva lui Mihail Sturdza, „dușmanul cel mai aprig al nației noastre” . La 2/24 mai, revoluționarii moldoveni emigrați elaborează, la Brașov, programul, în șase puncte, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care milita pentru împroprietărirea țăranilor fără răscumpărare și cuprindea dezideratul unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatâmat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Față de această Înălțătoare trăire și afirmație nu poți să te oprești din drum firesc și să deschizi pentru o clipă poarta trecutului, un trecut plin de glorie care ne-a dat viața și cinstirea pe care o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
ca țară↓ ca ZONĂ↓ am fost cotropiți. ba de romani↓ ba de turci↓ ba de huni↓ ba de gepizi↓ ba de: ara[bi↓ ba de A: [<R păi mă uit păn> <F bucurești și turcii ăștia ce di tot felu de nații ca-n +B: turci↓ ba de NEMți↓ ba de ruși↓ <R și acuma și de americani> +A: bucureștiul ăla>#↑ care toți sun ca: vermii ăia puși pă: plagă să tot tragă↓ [să tot (IVLRA: 29) B: deci de bunici. care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Congres al Spiritualității Românești din 1993 în poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub stăpâniri barbare Vă rog în așteptarea aceluiași destin, Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 24.II. Aniversarea “Unirii” - Anticariatul Prof. Grumazescu 02
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pe care guvernul croat le susține financiar în acea zonă! Este un fapt contrar tuturor uzanțelor și legilor, ca un individ sau o comunitate - în cazul nostru numeroasă - să fie declarată arbitrar, contra voinței sale, prin ucaz al guvernului, cărei nații aparține! Mai mult încă, la pagina 76 a unei publicații oficiale, „Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, în seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și în străinătate, citim fără să ne vină să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
puternic și este mai strălucitoare decât oriunde? Acest mod de argumentare este tipic iluminiștilor români și el se regăsește, în zeci de variante, la poeți și descoperirea Europei luminători profesioniști, la oficialități, în presă și literatură. Toți vor să lumineze nația românească: Negura să depărteze Ci dimult se-au răspândit p'acest continent slăvit. Era convingerea naiv exprimată, dar autentică și adâncă, a unui versificator obscur, G. Stihi. Ea este însă a epocii, a curentului iluminist întreg, plin de admirație pentru
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
are înaintare, constată și C. Bolliac în 1844, cu referiri directe la dezvoltarea virtuților morale. Este o idee forță care-și păstrează întreg prestigiul, mai ales la ideologii pașoptiști. Ziarul pruncul român, prin pana lui I. Catina, declară că: Orice nație care nu ia parte la muvimentul secolului, rămâne înapoiată. Acestui ideal european, definit în liniile sale generale și esențiale, îi corespunde o serie de reacțiuni nu mai puțin tipice întregului Iluminism românesc. peste tot același miraj, aceeași fascinație și forță
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală. La Ion Budai Deleanu referința la toate neamurile politice a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români integrarea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români integrarea europeană deschide o adevărată perspectivă spre universalitate. Textul lui petru Maior datează din 1815. Această conștiință prooccidentală se definește
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români integrarea europeană deschide o adevărată perspectivă spre universalitate. Textul lui petru Maior datează din 1815. Această conștiință prooccidentală se definește prin câteva aspecte tipice, dintre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români integrarea europeană deschide o adevărată perspectivă spre universalitate. Textul lui petru Maior datează din 1815. Această conștiință prooccidentală se definește prin câteva aspecte tipice, dintre care cele mai evidente sunt participarea și solidarizarea istorico-politică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cele mai evidente sunt participarea și solidarizarea istorico-politică. Istoria poporului român constituie un capitol al istoriei europene. țările românești sunt în mod indiscutabil țări europene. Mai mult: prin contribuția istorică a poporului român (apărătoare și pieptul creștinătății asupra preaputincioșilor otomani), nația aceasta nu o dată au pus adevărate merituri pentru toată Europa. Experiența istorică a strălucitelor ghinte ale Europei este deci valabilă, după petru Maior, și pentru poporul român, confruntat cu dificultăți identice. Această conștiință istorică este bine consolidată. Ideea identității lingvistice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
întreprinderilor culturale ale epocii: presă, tipar, editură, cultură și literatură, învățământ. În toate aceste domenii, modelul european se dovedește dominant și determinant. pentru T. Racoce, care voia să scoată un ziar românesc, la Lvov (Lemberg), în 1817, românii formează o nație de mai multe milioane: Care demult acum simțește bunătățile politiciei și dorește a fi părtașă culturii aceloralalte neamuri Europii. Gh. Asachi înțelege să acționeze în Moldova, în același sens și din aceeași perspectivă. În primul număr al Albinei românești, el
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Dreptul la o identitate națională și europeană și deci la existență a poporului român trece deci în primul rând prin cultură. poziția răstoarnă în sens iluminist-progresist întreaga concepție naționalistă. Căci, după cum observă Ion Budai-Deleanu, în 1818, neamul românesc este o nație de frunte dintru mai multe milioane alcătuită, care nu dorește alta, numa ca prin o mai mare cultură să se poată apropia de celelalte neamuri politicite a Europei. O astfel de concepție constituie prin ea însăși un act de revoluționare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
neamuri. Asemenea lui Gh. șincai gândeau și mulți iluminiști ardeleni, care trec neîntârziat la fapte. Când, în 1808, se proiectează Societatea pentru cultivarea limbii române, ea are în vedere, printre obiectivele sale, și realizarea acestui mare exemplu: Azi între toate națiile Europei stăpânește dorința spre lumină, și timpurile acestea par a fi începutul unei epoce însemnate, când multe popoare ținute până acum în robie și întuneric își îndreaptă privirile spre o nouă libertate și o nouă civilizație. Un spirit de emulație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
culturii, mă simt cu totul răpit spre acest scop înalt. Acordul în jurul acestei idei este unanim și cuvântul de ordine, în formularea lui Vasile Gergely de Csokotis, nu poate fi decât următorul: Să nu ne lăsăm mai înapoi decât toate națiile Europei și să îmbogățim cât mai neîntârziat limba. În materie de școli, tipărituri, cultură întâlnim același imperativ și aceeași motivare superioară: repetarea gestului infailibil de luminare al popoarelor europene: Așa au făcut și alte neamuri scria C. Diaconovici-Loga în 1821
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
literaturii române sunt efectiv dominate (pentru a nu spune obsedate) de prestigiul său european, latent, potențial. Chiar dacă realizările rămîn încă minore, prin cărțile noa ce se tipăresc, în scurtă vreme limba noastră se apropie cu literatura de surorile ei și nația română s-așază cu drept cuvânt între națiile Europei. Tonul devine moderat, realist și el își găsește cea mai potrivită expresie într-o formulă ca aceasta ce aparține tot lui Kogălniceanu: O literatură de care să ne putem făli și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spune obsedate) de prestigiul său european, latent, potențial. Chiar dacă realizările rămîn încă minore, prin cărțile noa ce se tipăresc, în scurtă vreme limba noastră se apropie cu literatura de surorile ei și nația română s-așază cu drept cuvânt între națiile Europei. Tonul devine moderat, realist și el își găsește cea mai potrivită expresie într-o formulă ca aceasta ce aparține tot lui Kogălniceanu: O literatură de care să ne putem făli și înaintea străinilor. Venind în întâmpinarea acestui program, Gh.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
relatare de călătorie făcută în 1858, în Occident, plină de reflexii incipient junimiste. Liberalii, după el, copiază, maimuțează instituțiile țărilor civilizate și ni le impun. De mentalitate conservatoare, Dăscălescu refuză ideea că ne am civilizat și că ei sunt regeneratorii nației; dar nu pot să nu mai repet că civilizația e numai în forme și pe hârtie (s.n.). Lucrurile sunt deci limpezi și ne oprim aici, deși citatele ar putea continua. S-ar zice totuși că, în preajma lui 1868, Titu Maiorescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]