1,358,563 matches
-
mult și mai profund. Verdi înțelege dar scriind Aida (Cairo, 1871), demonstrează că nu renunță la statutul său de compozitor italian sensibil, totuși- ca gândire muzicală și scriitură - la ce se petrece în jurul său. Din nou o creația de școală națională, cu statut de capodoperă - Boris Godunov de Mussorgski (1874, Sankt Petersburg). Și un an mai târziu minunata Carmen a lui Bizet (Paris, 1875). În 1876 la Scala din Milano se cântă La Gioconda de Ponchielli. În același an, la Bayreuth
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Descrieți/imaginați-vă cea mai plictisitoare oră de literatură din liceu. Pentru tinerii cititori Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University, În prezent este cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi una În care se insistă la nesfârșit pe simbolismul operei, puterea imaginarului, diferența dintre
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
ed. Alison Latham, 48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și stilistice ale coralului luteran sunt limba națională germană, rima metrică a versului, forma strofică muzicală și textuală și melodia simplă. Coralul a evoluat în decursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de la forma monodică până la o varietate componistică ce include coralul preludiu, coralul-motet, coralul-cantată și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
si unul dintre compozitorii de imnuri gospel (evanghelice) dintre cele două secole și alții. Un alt gen de imn, apărut la începutul secolului al XX-lea în cărțile de imnuri americane, și cunoscut sub numele de black national anthem (anthem național negru), a fost cultivat de James Johnson Weldon (ex: Lift every voice and sing, pus pe muzică de J. Rosamond Johnson in anul 1901). Mișcarea carismatică apărută după anul 1970 în Biserica Romano-Catolică și extinsă în Biserica Protestantă și Biserica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
modelul Vechiului Testament<footnote Despre importanța muzicii în cadrul închinării iudaice vezi în 1 Cronici cap.15; 25:5-7; 34:12-13 și alte trimiteri biblice). footnote>. În Scoția în bisericile reformate, de obicei prezbiteriene, cântatul psalmilor metrici a rămas o caracteristică națională profund înrădăcinată în liturghie și care reprezintă și azi o parte valoroasă a închinării Bisericii Protestante din Scoția. Atât în Scoția cât și în Islanda a fost adoptat stilul lining-out practicat de puritani. Psalmii erau cântați metric în manieră calvină
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
congregației de a se manifesta în tradiția culturală africană. În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare, etc. Odată consimțite de către congregație, aceste melodii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează și în acest an, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, ziua de naștere a marelui nostru poet Mihai Eminescu, o manifestare culturală specială desfășurată sub semnul prețuirii creației sale. Am adresat prietenilor noștri, tuturor iubitorilor creației eminesciene, invitația de a fi împreună cu noi în ziua de 12 ianuarie 2017, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
le dedicăm an de an lui Mihai Eminescu, ediție pe care în acest an am așezat-o sub semnul versului Când însuși glasul gândurilor tace. Manifestările se vor desfășura după următorul program: Ora 1000 - Parcul Municipal „Cetate” Deva: - Evocarea Poetului Național; - Moment artistic susținut de membrii formației Rock Filarmonica din Oradea: Florian Chelu, Alexandrina Chelu și Iuliana Chelu; - Versuri de Mihai Eminescu în rostirea actrițelor Isabela Hașa și Cristina Lazăr; - Depunere de flori la statuia poetului. Ora 1200 - Deva Mall, etajul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
în acest an pentru toți cei care vor veni la această întâlnire de suflet și de simțire artistică pusă sub semnul Luceafărului. Vor fi împreună cu noi toți cei care poartă în inimi dragostea pentru nemuritoarele versuri ale marelui nostru Poet Național. Ioan Sebastian Bara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
Popa, Mihai Duțescu, Mihai Ene etc. În deschiderea manifestărilor, prof. univ. dr. Daniela Tarniță, președinta Comisiei de cultură, învățământ și educație din cadrul Consiliului Județean Dolj, a salutat prezența invitaților și a subliniat importanța Revistei „Scrisul Românesc“ în cultura olteană și națională și contribuția profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată și meritorie, un adevărat exemplu pentru generația tânără. Doamna Daniela Tarniță a făcut referiri importante și la tema pusă în dezbatere venind cu exemple concrete din presa scrisă și vorbită
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
celor din TV, privind respectarea normelor limbii române, vorbirea corectă a acesteia, idee care n-a lipsit din niciuna din comunicările susținute. Aspectul acesta a fost subliniat și în interviurile ce au fost prezentate la diferite televiziuni între care postul național TV, Digi 24 sau la Radio România Actualități, Studioul de Radio Oltenia etc. A doua manifestare prilejuită de 85 de ani de la întemeierea Revistei „Scrisul Românesc“ și peste un deceniu de serie nouă a reunit zeci de colaboratori ai publicației
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
activitate didactică, literară și științifică, Florea Firan, autor a peste 40 de cărți și câteva sute de articole de istorie și critică literară, întemeietor de instituții de cultură precum Teatrul Liric din Craiova sau manifestări cultural-științifice de anvergură precum Festivalul Național de Folclor „Maria Tănase“, Zilele Macedonski, prin aducerea în actualitate a personalității autorului Nopților și Rondelurilor, teoretician al simbolismului și promotor al poeziei moderne românești prin Cenaclul și Revista „Literatorul“ etc. În semn de prețuire lui Florea Firan i-a
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
de trufie luciferică” (după cum ar afirma criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic, director al revistei LAMURA, editată la Craiova) -, Doina Cernica și Maria Toacă, membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă reiau, parcă la nesfârșit, ca într-o litanie de foc (murmurată cu spaima neînțelegerii, a răstălmăcirii ei!...) laitmotivele inseparabile ale identității culturale, ale apărării specificului național, mai ales în Bucovina de Nord, dar - de ce nu? - și în Bucovina de Sud. Ca pe un Iisus intrând în Ierusalim, în Ziua Sfântă a Floriilor -, Doina Cernica și Maria Toacă poartă, cu neînfricare, samarul năvalnic al repetabilei călătorii întru
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
bucovineni, sosiți cu o coroană mare de brad din Carpații Arboroasei. Doar o modestă placă funerară îi străjuiește mormântul în cimitirul Bellu din București.”); - despre pictorul George Lowendal, răstimp de 19 ani, din 1926 până în 1935, director artistic la Teatrul Național din Cernăuți - metropola care ,,l-a fascinat prin concentrația de suflet și esența spiritului, în care s-a păstrat tradiția străveche a atâtor popoare” (,,se bucura de simpatia tuturor, fiind cunoscut de multă lume, când ieșea pe stradă, era înconjurat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
așa cum a vrut Dumnezeu să ne cunoască”. Maria Toacă revine asupra spiritului de jertfă, original și profund, întruchipat în lucrările de artă plastică din expoziția atipică a artistei Dany Madlen Zărnescu, vernisată la Cernăuți, după ce acestea fuseseră găzduite la Teatrul Național din București, la Palatul Domnesc Mogoșoaia și la galeria Muzeului de Istorie din Suceava: Rafinamentul colajelor în negru, pe alocuri cu puțin roșu și albastru vine chiar de la origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Popovici s-a oferit să-l joace un actor foarte vestit - vedeta Hollywood-ului Dustin Hofman”. Sute de publicații din lume au multiplicat un interviu cu acest actor renumit, care a declarat fără nici un pic de șovăire: ,, Am un pronunțat sentiment național evreiesc. Eu sunt evreu român”. În memoriile sale, publicate sub titlul cu peremptorii lumini/ rezonanțe creștine: Spovedanii, Traian Popovici reliefează că acțiunile îi erau insuflate nu doar de principiile etice, ci și ,,de firava încredere că, în acea infernală clocotire
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la colțul ochilor, autoarea evocării N-a plecat cu totul niciodată..., din Amar de Cernăuți. ...Doina Cernica a presărat - ca pe o feerică glazură diamantină, de-a lungul întregii sale părți din acest volum: Dulce de Suceava - secvențele despre Poetul Național: Cu Eminescu, dar fără noi..., ,,Scriitorul citește”: Eminescu și Bucovina, Festivalul Literar ,,Mihai Eminescu” 2010, O carte despre Eminescu și Cernăuți, Eminescu sărbătorit de românii din Nord în Nordul vieții sale, Eminescu la Putna. În schimb, Maria Toacă și le-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
școala românească de acolo”; ,,Clasa ucraineană a fost deschisă la dorința insistentă a câtorva părinți”; Care sunt dedesubturile prelucrării respectivelor persoane, cine și cum îi convinge pe români să renunțe la limba maternă? Mi se pare că rădăcinile acestui dezastru național pornesc de mai departe. Acum a apărut o generație de tineri părinți crescută pe loc gol, fără nici un simț al valorilor naționale sau religioase (...) Pe la începutul anilor ’90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și cum îi convinge pe români să renunțe la limba maternă? Mi se pare că rădăcinile acestui dezastru național pornesc de mai departe. Acum a apărut o generație de tineri părinți crescută pe loc gol, fără nici un simț al valorilor naționale sau religioase (...) Pe la începutul anilor ’90, când grupuri de români, încă sinceri patrioți, umblau prin satele ucrainizate (s.n.) pentru a-și convinge conaționalii să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
film documentar despre Boianul românesc din Canada. La Liceul ,,Gheorghe Asachi” din Herța, poetul Gellu Dorian, din Botoșani, însoțit de un grup masiv de literați din Patria istorică, a prezentat colecția unicat de 19 volume de poezie ale laureaților Premiului Național ,,Mihai Eminescu”, tipărite, fiecare, în tiraj de 500 de exemplare. ,,La Herța - relatează Maria Toacă -, alături de alte donații de carte, cărora nu li s-a făcut publicitate, precum cea din partea Doinei Cernica, din Suceava, Leo Butnaru, din Chișinău, a scriitorilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
România, căci ,,Eminescu-i România/ Tăinuită în cuvânt”, după cum scria Adrian Păunescu, versurile prinzând aripi de cântec răscolitor”; ,, La noi, Eminescu e mai presus de sintagma Poetul nepereche, El purtând simbolul unicei salvări și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători ori demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ingrați, păstrători ori demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate”. De 15 ianuarie 2014, la Cernăuți, Poetul nostru Național Mihai Eminescu a fost omagiat de Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic (proaspăt laureat al Premiului ,,Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților săi: ,,cunoașterea corectă a vieții și a operei eminesciene
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
companii, oferirea unui mijloc modern și mai rapid de plată pentru clienți și, nu în ultimul rând, protejarea naturii. Există însă o institutie în România care printează, lunar, aproape 1 milion de facturi în format fizic. Este vorba de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) care, anual, printează peste 11 milioane de acte administrative fiscale (somații de plată, notificări de depunere, declarații fiscale, decizii de calcul accesorii și înștiințări de stingere a creanțelor etc.), ceea ce înseamnă o medie lunară de 934
Pădurile țării, distruse de inadaptarea instituțiilor publice la mijloacele moderne de comunicare [Corola-blog/BlogPost/93815_a_95107]
-
printă, la aceeași imprimerie din Râmnicu Vâlcea, 3,6 milioane de documente, de aproape patru ori mai puține. Printarea se realizează la unitatea de Imprimare Rapidă Vâlcea, înființată în anul 2009 prin Ordinul nr. 1319/2009 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca serviciu specializat în tipărirea centralizată a actelor administrativ-fiscale emise de organele fiscale competențe, precum și în pregătirea și predarea corespondentei la oficiul poștal, în vederea expedierii acestora către contribuabilii persoane fizice și juridice. „În acest sens, Unitatea de
Pădurile țării, distruse de inadaptarea instituțiilor publice la mijloacele moderne de comunicare [Corola-blog/BlogPost/93815_a_95107]