2,620 matches
-
foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv, dar nu lipsit de pitoresc și pe alocuri de note
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
fiind sființită de episcopul Ioan al II-lea al Ierusalimului (386- 417) în anul 394 e.n. Câțiva ani mai târziu, episcopul Ioan al II-lea a lărgit Biserica Sfântului Sion (Haghia Sion) transformând-o într-o bazilică rectangulară cu cinci naosuri (nave), de asemenea alături de Biserica Apostolilor. Aceste biserici apar înfățișate pe mozaicurile din biserica Sf. Pudentiana din Roma și de la Madaba. În 415 biserica Sf. Sion a adăpostit pentru câțiva ani rămășițele pământești ale Sfântului Ștefan Mai târziu marea bazilică
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
începutul secolului al XX-lea, se știa că este „foarte veche”, a fost construită în jurul anului 1700, în mijlocul unei păduri de pe Dealul Bisericii, în partea de miazănoapte a satului. Lăcașul, ridicat pe o fundație de piatră, este împărțit în pronaos, naos și absida altarului de formă pentagonală decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
decroșată. Turnul înălțat deasupra pronaosului este o prismă cu secțiune plană pătrată, prevăzut cu un foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
morale etc. Proiectul bisericii poate fi văzut în lucrarea "„Die Griechisch-Orientalische Pfarrkirche in Bossancze”" a arhitectului Karl Romstorfer. Biserica are o lungime de 41,32 m și o lățime de 12 m. Ea este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării în eventualitatea prezenței sale. Catapeteasma bisericii a fost realizată din lemn de tisă la Viena, în anul 1905. Ferestrele mari
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării în eventualitatea prezenței sale. Catapeteasma bisericii a fost realizată din lemn de tisă la Viena, în anul 1905. Ferestrele mari ale bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură de culoare albastră. Construcția este în formă de navă, cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperișul este în patru ape.
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]
-
se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
etaj din lemn. Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
lungime, 5,30 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind "simplificat" cu finisaje noi.
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
două sicrie mari și îngropate în cimitir, precum și două gropi comune cu câte 10 schelete, care proveneau probabil din timpul epidemiei de holeră din 1770. Reparațiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
7 contraforturi cu înălțimea de 5 m. Conform istoricului de artă Vasile Drăguț, biserica este ""o replică a Putnei, la proporții mai mici, dar de o notabilă frumusețe"". . Interiorul frumos boltit al bisericii este format din 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face prin două uși de aceleași dimensiuni (una pe latura de sud și alte pe latura de nord, actualmente nefolosita). Pridvorul este luminat prin două ferestre mari pe latura de vest. Pridvorul este despărțit
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
este despărțit de pronaos printr-un perete masiv de piatră, străpuns de ușă de stejar care datează de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
de la zidire. Pronaosul are în părțile laterale două nișe semicirculare, boltite, fiind împodobite cu arcuri paralele sculptate în piatră. Pronaosul este separat de naos nu printr-un perete, ci prin două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
două coloane masive de piatră ce formează trei arce boltite. Naosul se află cu o treaptă mai jos decât pronaosul și este lărgit cu două abside laterale străpunse de câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
și are o învelitoare din tablă zincată. Intrarea în biserică se face prin două uși: una situată în peretele sudic al pridvorului și alta situată în peretele nordic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul, situat în partea de sud-vest a edificiului, are o formă dreptunghiulară și este închis. În peretele sudic se află o ușă de intrare mărginită de o parte și de alta de două ferestre dreptunghiulare. De asemenea, în
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
desprinde din învelitoarea care acoperă pronaosul. Din pridvor se realizează accesul în pronaos. Acesta are o formă dreptunghiulară și nu se încheie înspre vest cu contraabsidă. În peretele vestic și în cel nordic se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală. Această încăpere are două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
și Aurora Andrușcă (1929-2012), locuiesc într-o casă modestă aflată la circa 50 de metri de această biserică. Biserica "Sf. Treime" este construită din piatră de carieră. Ea are formă de cruce și este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. are un mini-muzeu ce păstrează fondul personal al familiei Scriban și anume: Deși încăperea în care sunt depozitate aceste obiecte nu are statut de muzeu, ea este securizată și beneficiază de ventilație
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
de ani pe la începutul secolului al XIX-lea, a dăruit un prețios manuscris miscelaneu, cuprinzând între altele: "Sandipa Filozoful" și "Războiul Troadei", prelungind astfel activitatea culturală a acestei vechi ctitorii domnești. Biserica Sfântul Ilie are plan triconc, cu turlă deasupra naosului, fiind asemănătoare din acest punct de vedere cu bisericile Pătrăuți și Voroneț. Clădirea are dimensiuni modeste (18 m lungime). În exterior, zidurile sunt sprijinite de cinci contraforți din piatră de talie, câte două care încadrează absidele laterale și un picior
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]