2,506 matches
-
viața noastră sacerdotală, luminile de fervoare, care să ne îngăduie să formulăm acest act de credință vie, sinceră și explicită: „În Ostia Sfântă, pe care o am în fața mea, se află Cuvântul lui Dumnezeu, Creatorul universului, [în fața Căruia] cel mai neînsemnat dintre atomi și cel mai strălucitor dintre sori așteaptă supuși gesturile voinței Sale? Hei bine, această indiferență, prea des întâlnită în practică, această răceală ireverențioasă față de Misterul euharistic, care într-un preot ar părea de neconceput, aduce totdeauna cu sine
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Care ar fi motivul acestui plebiscit mondial de venerație în jurul memoriei Sfântului Pontif? Fidelitatea sa față de sărăcie. Lumea a aflat cu stupoare despre un Papă, care, stând pe tronul pontifical, l-a lăsat pe fratele său unic în cel mai neînsemnat serviciu de primitor de corespondențe poștale de la periferia orașului Mantova; în testamentul său, își încredința surorile milostivirii succesorului său, neavând ce să le ofere personal. Minuni de-ale sfinților! 119. Iubirea Porunca iubirii, punct culminant al Evangheliei, s-a bucurat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională” și că “transmiterea părții de nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia”. Nordul Bucovinei (5.220 de km pătrați cu o populație de 596.000
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
sfaturile înțelepte ale bătrânilor: "să nu lăsăm timpul să treacă fără să producă roade și fără de vreun folos". Așa cum spune și proverbul: "Ulciorul trebuie umplut cât timp plouă". Costișenii țin mult la satul lor, deși mic și pentru mulți, poate neînsemnat. Pentru ei, dragostea pentru locul de baștină e o adevărată virtute. Iubesc pământul, huma cea sărăcăcioasă, iubesc coasta și valea, râul și lunca. Se simt legați cu zeci de ițe de tot ce-i înconjoară. Nu întâmplător, atâția oameni de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
timp și că timpul nu trebuie irosit, că zăbava înseamnă pierdere și amânarea pericol. Tata îmi spunea mereu că: "ulciorul trebuie umplut cât timp plouă", nu mai târziu. De asemenea, am știut că adevăratul preț al oricărui lucru, oricât de neînsemnat ar părea, este munca și chinul până la epuizare. Nimic n-am obținut fără trudă, fără perseverență. Când mi-am propus să realizez ceva, m-am străduit să merg totdeauna înainte, până la capăt. Toate succesele mele în viață le datoresc faptului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-ar fi trecut prin minte să sporovăiască. Acesta călărea alături și se străduia să-și amintească cuvinte, gesturi, Întâmplări pe care le cunoștea și care În aparență nu aveau nici o legătură Între ele. Dintr-odată, din toate aceste fapte neînsemnate se Înfiripa un uriaș joc de șah, pe care cei doi prinți Îl jucau cu destinul, cu moartea. Ceata ajunse la podul umblător de pe Rin, nu departe de Breisach. Plutașul se Înfățișă În grabă, Închinându-se du celui, și-i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dar intențiile mele de a picta (acuarele, apoi ulei, ședințe en plein air), cele de a sculpta (m-am apropiat de configurația unui urs din lemn, însă prea multe crestături de briceag adunasem pe degete pentru un lucru atât de neînsemnat!), de a modela măști în tehnică papier-mâché (formă din argilă, lipituri din mii și mii de fărâme de ziar, sugative, caiete de elev ,,casate" sau pur și simplu...sacrificate pentru lucruri mai... importante; nu e așa că arta cere jertfe?) deci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la ora 9 la 12. Școlile primare și secundare țin cursuri până la ora 16 cu un mic dejun la ora 13, format din lapte, adus de școală, În contul copiilor, și sandvișuri aduse de elevi. Copiii depun acasă o muncă neînsemnată. Ei trebuie să Învețe În școală. La universitate e invers. Biblioteca și studiul acasă joacă rolul important, pe baza cărților și capitolelor recomandate de profesori. Mi-am ales câțiva profesori cărora le urmăresc metoda de expunere, lucrările de seminar, publicațiile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Poate niciodată nu m-am abandonat cu atâta devoțiune și, cu greu mi-am oprit un nod în gât: a fost o clipă extrem de scurtă, dar... parcă infinită... La picioarele Mamei, abandonat, m-am simțit atât de mic, atât de neînsemnat, dar învăluit în același sari cu al Zeiței am fost purtat în planurile înalte ale conștiinței fără îndoială. Clipe scurte, dar intense. Întors la locul meu, în mod involuntar mi-am șters cu mâna colțurile ochilor... Trupul meu primise și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din Cernăuți, Dionisie Voronca, Leonida Bodnărescu. Conducătorul politic al ziarului Timpul era dr. Fl. Lupu. Ca organ al partidului împăcat cu guvernul, cu baronul Bourgilnon - care propusese românilor pacea pe temeiul unor avantaje mărunte, de ocupare a unor posturi școlare neînsemnate și satisfacții platonice în ce privește în folosirea tricolorului românii renunță la violența de presă. Ziarul, deși nu se deosebea prea mult de programul pe care îl avusese Patria, n-a fost suficient acceptat, ziarele din Ardeal și din România făcându-i
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muncitorilor? Beneficiile colhozurilor? Toate sunt minciuni ticluite frumos pentru urechile celor din străinătate, Căminele de copii sunt grajduri goale în care mai stă gunoiul de vite... Plata muncitorilor întârzie cu săptămânile, ca pe urmă să le dea abia o rată neînsemnată, cu care nu pot să-și procure cele necesare vieții... Colhozurile, imense întreprinderi de exploatare a țărănimii de către stat... Iar pentru cei ce nu aderă la colhoz, glonțul e prea scump... Ei sunt sortiți să piară, undeva, în stepă, unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zece ani distanță, a eseului spencerian denotă interesul stîrnit în epocă de acea lucrare; și ne explică, nouă, acum, prigoana la care a fost supus criticul în anii cincizeci din partea apărătorilor ideologiei marxiste din România sovietizată. Pentru acea perioadă, un neînsemnat emigrant, susținător al artei cu tendință, era un mai important critic și dătător de direcție decît conservatorul și "reacționarul" Titu Maiorescu. Fapt pe care noi acum sîntem datori a-l arăta întru aflarea adevărului. Pentru că, folosind cuvintele lui Maiorescu: "De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
satisfacție că îndrumarea de către partid există și că a dat rezultate bune și, în anumite cazuri, de-a dreptul admirabile. Și va continua: "Ea s-a îmbunătățit continuu, lichidînd greșelile, exagerările, slăbiciunile. Drumul străbătut de Titus Popovici de la niște schițe neînsemnate la Străinul, de Marin Preda de la nuvela Calul la Moromeții, de Petru Dumitriu de la Euridice la Cronica de familie și Pasărea furtunii, ca și faptul că Mihail Sadoveanu a scris Mitrea Cocor și Nicoară Potcoavă, că Zaharia Stancu a scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vizat practic, prin măsuri de control, fiecare cetățean. În timp și-au schimbat forma, fără a-și pierde fondul represiv, de control strict al vieților tuturor cetățenilor. Normal, și ei, la rîndul lor, erau verificați și controlați de la cel mai neînsemnat informator, pînă la comandantul suprem. Terorismul de stat prin brutalitatea acțiunilor Securității a provocat, cum remarcă Marius Oprea, un reflex de lungă durată, o "banalizare" a răului, întreținută și mereu actualizată de aparatul represiv. Națiunea a redeprins modul de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la 1930, 57,5% români, un procent relativ mic de maghiari — 7%, puțini germani — 2%, În schimb destul de mulți ucraineni — 11,9%, și Încă și mai mulți evrei (stabiliți Într-o perioadă mai recentă) — 20,6%. Altă trăsătură distinctivă: numărul neînsemnat de ortodocși, greco-catolicii (români și ucraineni) reprezentând 65% din populație. Era o regiune pronunțat rurală (cu numai 17% populație urbană), cu un număr redus de știutori de carte (38%). Datele menționate privesc strict Maramureșul istoric; În prezent, sub acest nume
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
intensitatea lor, gradul de actualizare se explică prin stările prezente. Dacă pentru români genul acesta de mitologie este esențial, faptul se datorează, În bună măsură, unor complexe și frustrări. Cele două țări române din epocă, țara Românească și Moldova, erau relativ neînsemnate pe harta Europei, supuse Imperiului Otoman și cu drepturile deseori Încălcate de statele mai puternice. Pentru românii din Transilvania, situația era mult mai gravă: un popor de țărani, dominați de aristocrația maghiară. Cum să nu apară seducătoare revanșa prin istorie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Socialismul“ triumfase În România pe deplin, la orașe și la sate! Cu alte cuvinte, proprietatea privată Își Încheiase existența. Au rămas parcele necolectivizate la deal și la munte, ca și unele mici ateliere sau magazine. Ponderea lor a fost Însă neînsemnată. Socialismul triumfase Într-adevăr pe deplin la orașe și sate. Mai rămânea ca românii să achite și nota de plată; au tot achitat-o până În 1989 și, ținând seama de consecințe, continuă să o achite și astăzi, și o vor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oamenilor. Puteai să te hrănești și să te Îmbraci ceva mai bine, și chiar să vezi la cinematograf filme americane (evident, selectate cu grijă). Problema lui Ceaușescu a fost originea lui teribil de modestă. Se născuse În Scornicești, un sat neînsemnat din vestul Munteniei, și anume Într-o casă aflată chiar la marginea satului. A fost un marginal dintr-o familie de marginali. Activitatea lui proletară — indispensabilă, simbolic, unui lider comunist — s-a limitat la aceea de ucenic Într-un atelier
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
antioccidentale). Am văzut cum această atitudine s-a schimbat radical după 2000. Pentru P.U.N.R., justificarea Însăși a existenței sale a fost rezistența față de pretențiile maghiarilor din Transilvania. Dar acest partid practic a dispărut, Înregistrând un scor cu totul neînsemnat la alegerile din noiembrie 2000. Naționalismul extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de „zigurat“ și Înălțându-l până la 84 de metri (fiindcă, evident, trebuia să fie nu numai foarte lung și foarte lat, ci și foarte Înalt). Pariu câștigat: doar Pentagonul este mai mare; Buckingham sau chiar Versailles, puse alături, ar părea neînsemnate. Din fața palatului, pornește un bulevard, nu mai puțin impresionant, lung de trei kilometri și jumătate și, după câte se spune, cu o jumătate de metru mai larg decât Champs-Elysées. Ca aspect, nu e până la urmă chiar atât de original; nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1975”> Dragă Eugen, Am așteptat cam o lună un răspuns la scrisoarea mea. Întrucât nu am primit nimic, sunt neliniștit . I. Tăcerea ta, care ai răspuns totdeauna la timp, mă Îngrijorează. Deci te Întreb din nou: Ce faci? II. Problema neînsemnată cu tabloul lui Matei Millo mă preocupă pentru că noi i-am spus D-nei Millo că este deja la Folticeni; iar ea mi-a spus că În primăvara aceasta vine pe acolo și desigur va vizita și muzeul. Ce-i spuneți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de văzut. Apoi cazul Dănuț Nemțeanu . Am remarcat, că În unele locuri stilul care În general este atrăgător, cu magisme de fluviu, plastic, În alte locuri mi se pare prea telegrafic (O putem discuta, pe unele pagini). Retușuri cu totul neînsemnate, ar readuce În unitate, cele câteva treceri zic eu, brusce, de la o ideie la alta. Aș dori ca la Cluj să aduceți un exemplar din carte și neapărat frumoasa poezie recitată În seara aceea . Vă aștept cu toată emoția la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ba c-aș fi nebun, ba colonel de securitate!... (E, acum de altfel, momentul desfacerii dosarelor de securitate și, spre stupefacția multora, nu Breban, ci, din păcate, alți scriitori „merituoși și venerabili” au mai călcat cu stângul, oferindu-și probabil neînsemnatele lor „servicii” securității statului. Din frică, din anumite interese, cine știe?! Dosarul meu încă nu l-am consultat până la această oră, din teamă, o recunosc, de a nu găsi acolo, strecurate printre bogatele file, și nume ale unor oameni care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trăire-tip ce revine mereu, esențială, deci de neocolit și fatală unui caracter, și, doar prin aceasta „el” devine „caracter”, are dreptul de a avea un destin. Și „pasiunea goetheană” apare, în acest fel, cu certitudine, deoarece, dacă tu, ins neînsemnat, amestecat printre milioane, îți descoperi o „trăire-tip” a ta, numai a ta, de-o „specificitate fantastică, unică”, atunci nu se poate să nu „ți-o iubești”, să dezvolți o adevărată „pasiune” pentru ea, ea ce devine astfel, ineluctabil, „munca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se luptă între ei pentru fiecare centimetru din perimetrul sacru. El nu este (sau încă nu) un oraș-muzeu, un Luna Park sau un Jesus Resort. Desigur, e un bun obiect de studiat, dar nu și un loc al delectării. Orășel neînsemnat, la origini, copleșit apoi de eternitate, el a îmbrăcat o toaletă costisitoare în latura vestică acolo unde banii americani abundă dar, pentru moment, nu poate încă rivaliza cu Veneția, Palmira sau Baalbek, și nu se întrevede nici o epocă roz la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]