2,766 matches
-
mă simt și mai rău dacă nu știu decît dacă știu tot ce se Întîmplă. Ajunseră deja la primărie, și se opriră la baza scărilor să-și ia la revedere. Treptele erau flancate de doi lei de piatră cu figuri neliniștite, acoperiți de un strat de cenușă, ca o blană. Julia Întinse mîna, Îl bătu ușor pe unul dintre ei și rîse. — SÎnt foarte tentată să sar pe spatele lui. Ce crezi c-ar spune domnișoara Chisholm? Cred c-ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Helen cu o voce rigidă. — Ne vedem mai tîrziu. Vii direct acasă? Vino repede! Bineînțeles. — Bravo, fetițo... La revedere, domnișoară Giniver. — La revedere Kay. Kay puse telefonul În furcă și stătu nemișcată. O văzu pe Kay sculîndu-se, terminîndu-și țigara, bîntuind neliniștită prin casă, tușind Încă o dată, probabil. Poate că se așeza la fereastră cu mîinile În buzunar. Poate că fluiera sau murmura cîntece vechi din muzicaluri, Daisy, Daisy sau cîntece de genul ăsta. Poate că așternea o bucată de hîrtie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-l Împiedice să se ridice... Dar țîșni brusc. Se repezi În toaletă și vomită În gol. În spațiul acela Îngust, orice sunet părea oribil. Trase de lanț pentru a Încerca să le ascundă. CÎnd se Întoarse la chiuvetă, Caroline părea neliniștită. — Cred c-ar trebui să-mi dai voie să te duc la asistentă, Viv. — Nu pot să mă duc la asistentă pentru o mahmureală. — Ar trebui să faci ceva. Arăți groaznic. — O să-mi revin, zise Viv, Într-o clipă. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
era Îmbrăcată În negru, cu o pălărie cu voaletă, de parcă ar fi fost la Înmormîntare. Fața tatălui era roșie-cărămizie. Duncan nu putea auzi ce-și spuneau. Dar, de unde stătea, putea vede mîinile lui Fraser pe masă, cu degetele bășicate mișcîndu-se neliniștite. Tata a fost mutat la alt atelier, la Warner, Duncan, zise Viv. El Îi Întoarse privirea, clipind, iar ea atinse brațul tatălui. — Îi spuneam lui Duncan, tată, c-ai fost mutat În alt atelier. — Așa e, spuse el aprobator. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-i așa? Nu m-a afectat În trecut. La asta te gîndești? Sau crezi că nu-i treaba mea? Dar a fost, Într-un fel. Și dacă Kay a fost atît de deschisă și cinstită cu mine... Fiind atît de neliniștită, uita că niciodată nu fusese deschisă În această privință. Dacă ea a fost cinstită și deschisă, atunci n-ar trebui și noi să fim deschise și cinstite? Dacă eu nu i-am dat importanță, atunci de ce să-i dăm acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
devenit un expert deosebit de plicticos În chestiuni olfactive și de dispersie a urinei. —Scuză-mă, Kate, dar Îți dai seama câte „insulte“ poate suporta În medie un scutec? —Mulțumesc, dar asta puteam afla și de acasă. Asistenta mea mă privește neliniștită: Nu o să țină, nu? —Ce, planul? Nu, scutecul. Bineînțeles că nu. Cât de sigură ești, Kate? Dacă Bunce Înregistrează un succes, nu o să pot suporta. — Păi, tata l-a proiectat, deci e menit să fie o catastrofă. Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
în interesul lui Julie, am luat asupra mea sarcina de a explora cealaltă parte a petrecerii. Cu cât mă apropiam, cu atât mai arătos părea Jude Law, dacă așa ceva-i cu putință. Dumnezeule, oare ce să-i zic? mă-ntrebam neliniștită în timp ce mă apropiam de el. În mod normal, nu intru în vorbă cu una-cu două din senin cu necunoscuți. Mă scuzați, nu vreau să vă întrerup, am murmurat timid când am ajuns la masa lui. Dar prietena mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de-abia se mai ținea în locaș. Speriată, m-am uitat mai îndeaproape. În lumina slabă din hol am văzut că broasca fusese smulsă. Era zgâriată și, pe una din fețe, se vedeau urme de zimți. Cineva îmi spărsese locuința. Neliniștită, mi-am băgat capul pe ușă. Totul fusese răsturnat cu fundul în sus. M-am retras repede pe hol. Poate că cineva încă se ascundea înăuntru. Nu puteam risca să intru. Am închis ușa. Pe când coboram în fugă scările, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ia o veșnicie să ierte chiar și un lucru mărunt, ca atunci când Julie mi-a furat șnurul Cosabella preferat. Iâh, acum va trebui să-i spun de cutiuța de medicamente. — Nu mai fi îngrijorată! mi-a spus, văzându-mi expresia neliniștită. Ce s-a-ntâmplat? Ei bine, mai e ceva. Cutiuța asta aurită ar putea distruge armistițiul, mi-am zis nefericită. — Hai că n-o să mor, mă încurajă, uitându-se adânc în ochii mei. Pentru o fracțiune de secundă, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu aceiași ochi acuzatori și aceeași prezumție de vinovăție. Eram realmente un călător nevinovat, nu făceam niciun fel de contrabandă, exceptînd visul cu ochii deschiși de a-mi trece pe șest fratele peste granița spaniolă, și totuși mă simțeam la fel de neliniștit ca un deținut care Își Încalcă termenii eliberării condiționate și știam cum va fi răspuns Frank la acuzațiile fictive care conduseseră la arestarea lui În Clubul Nautico din Estrella de Mar. Eram convins de nevinovăția lui și presupuneam că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu mîna ei Înmănușată. — Domnule Prentice? Doar nu plecați atît de curînd? Încă nu s-a Întîmplat nimic. — Ba cred că s-a Întîmplat deja totul, i-am replicat. Nu vă faceți griji, o să stau pînă la final. Păreți foarte neliniștit, spuse Blanche Îndreptîndu-mi cravata. Înțeleg că ți se cască un mormînt la picioare, dar nu Încăpeți acolo, chit că ea era așa un vlăstar micuț. De fapt, aproape că le-ar fi ajuns un sicriu de copil. Aș fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
înăuntrul ființei mele. Iar în afară, ca pe o piele întoarsă pe dos, am etalate sufletul, inima și mintea. însăși car nea mea sângerândă e pe dinafară și tot ce mă atinge atinge și carnea mea sângerândă, cu inima mea neliniștită și sufletul meu neclar, și mintea mea scormonitoare. Nu pot vedea bine în afa ră pentru că ochii mei văd înăuntru, iar când privesc dinăuntru în afară văd doar prin zăbrelele făcute din inimă, și suflet, și minte. în aceste zece
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să se convingă. Peste o oră, Clara îl sunase acasă. Am omis să-ți spun ceva, rostise, cu o voce de gheață. Făcuse o pauză lungă. Atât de lungă încât Bobo crezuse că s-a întrerupt legătura și o întrebase neliniștit dacă mai e la celă lalt capăt al firului. — Mă mut în vacanța asta, îl anunțase ea, dintr-o răsuflare. Plec de tot. Ai mei se despart și m-au lăsat să aleg cu cine mă mut. Am ales. O să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sens invers, către interior, deschizând-o. Prin larma care, din strada potopită de lume, irumpe cu spor de decibeli, puștii de la Școala de reeducare iscodesc într-o parte și în cealaltă, apoi își strecoară, dincolo de portiță, trupurile lor pricăjite și neliniștite, ca de dihor. O zbughesc în hainele lor, făcute standard din doc cafeniu, iar Mircea închide portița în urmă-i și se oprește pe pardoseala din piatră cubică a căii largi, identică străzilor din Cernăuți, din Viena sau din Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
enervarea-i necontrolată, ca o dovadă a accesului dumneavoastră la sensul acestei recente Teorii, vă rog să-mi răspundeți la o întrebare! Menționez că, dealtfel, întrebarea aceasta o port în mine de pe când eram adolescent... Directorul de colegiu se frăsui neliniștit, mișcându-și fundul în fotoliul de piele: Care ar putea fi întrebarea?... Fiindcă eu îmi pun problema cu privire la cât de oportun ar fi... Înțelegeți, să comitem o ingerință în domeniul virgin al ăăă?... Ba, categoric că mi-ar fi necesară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
hipistă găsi momentul să se exprime necenzurat, printr-un hohot sonor. Emet! murmură Profesorul unul din cuvintele lui favorite. Vânătorule O'Piatră, oare când ne vom mai întâlni noi doi pe aceeași axă a Lumii noastre? Ieși din living cu neliniștita lui lulea agitându-i-se între dinți. Ieși dezolat și mânios, mai mânios decât atunci când, la un restaurant de cinci stele din Brooklin, în ciorba servită de către un chelner în vestonul lui alb și scrobit, ar fi găsit înotând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nu vorbesc aici de calitate ci, dacă tot am pornit de la o statistică, de cantitate. Fiindcă, mă Întreb: există oare producții care să-mi excite apetitul pecuniar comparabile cu cele din industria pornografică? Pot sta producțiile Hustler alături de Tânăr și neliniștit? E greu de Înțeles felul În care, fiindu-ne atât de la Îndemână expunerea organelor și fluidelor, ne rușinăm totuși să vorbim deschis despre lichidități. Există doar o firavă literatură care se ocupă de reveriile noastre financiare, o literatură conținută mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
iar dacă se va întâmpla ceva, nu vom avea regrete că am folosit timpul nostru altfel decât pentru noi. Să nu regretăm nimic, Marius! Să nu regretăm nimic, Smaranda! Pecetluiesc legământul solemn cu un sărut lung. După momentele încordate și neliniștite, privesc acum încrezători către clipele fericite ale zilei de mâine, cuprinși de bucuria sentimentului teribil, propriu tinereții, care considera dorințele ca și îndeplinite. Propun să bem ceva! Așa un eveniment trebuie sărbătorit. Bem șampania aici, la tine în dormitor? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care-l privește fericită, râzând cu poftă. La rândul ei, ea îi povestește despre îndeletnicirile ei zilnice ca soră voluntară de Cruce Roșie, descriindu-i momente comice, banale, sau situații tensionate cu final fericit. Brusc, fără nici un motiv aparent, devine neliniștită. Absentă la discuție, răspunde monosilabic și când zâmbește, o face cu efort vizibil. Scrutează des oglinda retrovizoare, parcă preocupată de ceva. Se uită și el, dar în afara traficului obișnuit nu observă nimic care să-i atragă atenția. Ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
transformat de Krzystof, un polonez ajuns pe acolo cine știe cum, într-o speluncă cu pretenții de cârciumă, cunoscută după numele "La mantaua ruptă". Pe măsură ce înaintează remarcă liniștea neobișnuită acolo unde ar fi trebuit să audă zumzetul specific unei adunături de cheflii. Neliniștit, armează automatul înainte să împingă cu vârful bocancului ușa de tablă. Privește în jur precaut. Înăuntru nu este întuneric, nici lumină. Miroase a picioare nespălate, alcool fermentat și tutun de proastă calitate. Tencuiala, în mare parte căzută, a pereților, dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
primit o scrisoare de la soție. Se așează lângă locotenent fără să spună nimic iar tăcerea lui gravă previne pe Marius de frământarea celuilalt. Pune deoparte arma și cârpa plină de ulei. Și? Vești rele? Păi...ezită un moment, apoi continuă neliniștit. Nu, dar nici bune. Îmi scrie că la Constanța, rușii au făcut liste cu românii de etnie germană. Au trecut și pe la noi acasă iar acum Ileana, nevastă-mea, stă cu frica în sân pentru socri. Se bănuiește o razie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
căprui, reci și imobili ca însăși moartea, ai unui neamț căzut lângă el. E fără cască, cu picături de sânge în părul castaniu. Din colțul gurii un firicel roșu se desenează pe albul pielii, către barbă. De la distanță, un strigăt neliniștit taie văzduhul din ce în ce mai distinct și mai aproape, crestându-i timpanele cu forță. Al cui este? Simțurile zguduite încep să funcționeze și recunoaște glasul lui Nicky. Marius! Marius! Simte cum o mână viguroasă îl ridică de la pământ. Mai mult pe sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o estetizare a persoanei, de un narcisism scăldat în dezangajarea de fond, amorală. }intind ambii o "eliberare" care să dea măsura potenței lor creatoare, acceptau pînă una-alta un suficient de spectaculos joc oportunist. "Mai mult decît prin scrisul său neliniștit și prin personalitatea sa inconformistă, Baconsky și-a indispus epoca, prin revista pe care a condus-o: Steaua. Încă de la primele numere apărute sub șefia lui, Steaua se prezintă ca o publicație incomodă, tipărind nume compromise și studii despre chestiuni
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
dansatorii (Cezara Blioju și Răzvan Stoian), înfășurați în fâșii late de plastic au executat mișcări contorsionate, atrași unul spre celălalt din direcții opuse, ca de o forță gravitațională implacabilă. Gestualitatea lor a luat, la un moment dat, înfățișarea unor păsări neliniștite, rănite în zbor. Interferările fluctuante de aripi, și-au revărsat neliniștea asupra clarinetului-bas care, la fel ca în lucrarea lui Ștefan Niculescu, se transformase într-un ecran opac, interzicând și totodată facilitând comunicarea dintre cei doi existând în universuri paralele
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
povesteau tot felul de lucruri, că abia a răsărit luna, că la nici trei metri sub el trece un izvor, că trebuie să respire de trei ori și pe urmă să se învârtă încetinel" (p. 59). Toate aceste suflete curioase, neliniștite, "țin în viață lumea". Un roman consistent și palpitant, căruia nu vreau să-i deconspir finalul (destul să spun că e impredictibil și... la înălțime); o apariție cu totul insolită în peisajul literar actual.
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]