3,664 matches
-
Musai ai s-o bei!”... Toată săptămâna a muncit cât șapte. Abia când se aciua în cămăruța lui mai gusta, fără chef însă, câte o gură 154 de rachiu. Mai mult din obișnuință decât de poftă. Nu mai aștepta cu nerăbdare vremea când nu mai avea treabă, ca să tragă o dușcă zdravănă. Acum dorea să se odihnească, fiindcă ori i se părea lui ori chiar se simțea mai bine fără rachiu... Parcă nu mai era pornit împotriva tuturor. Altfel drămăluia treburile
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
urmă, desprinsă de-o pală de vânt, străină și singură, sfârșea și ea coborând. Poate-ar fi vrut ca să urce pe-o aripă de gând sau poate totuși urca... dar noi o vedeam coborând. Îndemn Eu te aștept cu-atâta nerăbdare - Dar cred că ție îți place acest joc, Vreau să te văd odată pe picioare, Iar tu adulmeci fumul fără foc. Clipele mele curg fără-ncetare, Iar ale tale n-au pornit din loc; Poate-ntâlnim în drum o-ncrucișare
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
culcușit precum o pisică și am început să citesc... Din când în când, mai scăpam gândurile din hățuri, dar mă străduiam să le aduc la ascultare. Încet-încet, soarele, care urcase în vârful cerului, mi se așezase drept inimă. Așteptam cu nerăbdare glas de clopot, care să vestească masa de prânz de la mănăstire. În scurtă vreme, ca prin vis, dangătul izbăvitor a ajuns până la mine. Cu desaga în spate, am pornit către vârful dealului, cu pas apăsat... Am intrat în chilie cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mine. Ele vroiau neapărat să mă vindece de singurătate, când eu nu le ceream decât să mă ajute s-o îndur. Îmi spuneau: "Nu știi ce vrei". Dar, în realitate, ele nu înțelegeau ce vroiam eu. Dacă atunci când ardeam de nerăbdare să mă întorc la masa mea de disecție, una dintre ele încerca să mă rețină, socotind nevoia mea de singurătate o ofensă și o dovadă că n-o iubeam de ajuns, deveneam irascibil și furibund. Îmi arătam colții, căci n-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de acest lucru încît nici nu i-am întrebat ce căutau atât de dimineață acasă la mine. Se pare că unul dintre ei mă întrebase ceva, ce eu nu auzisem, căci așteptau și se uitau la mine cu o anumită nerăbdare agresivă. Nu înțelegeam de ce, în loc să rânjească, așa cum făcuse celălalt îmblînzitor, aceștia erau încruntați și posomoriți. În cele din urmă m-am lămurit că mă întrebaseră despre îmblînzitorul care venea zilnic să mă sune și vroiau să afle de la mine cum
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
precipitat pe urmele ei. După câțiva pași am văzut nălucind printre arțari o mare pată gălbuie, arsă de soare. Probabil, asta văzuse și Eleonora. M-am agățat într-un mărăcine, dar n-aveam chef să întîrzii. M-am smuls, plătind nerăbdarea mea cu o zgârietură zdravănă. Când am ajuns la marginea pădurii, am zărit mai întîi, uluit, figura Eleonorei. Arăta ca o mască pe care se lățea un râs înfricoșător ce-i schimonosea trăsăturile. Am rămas cu ochii pironiți la această
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
noi. Tot Mihaela mă scoase din încurcătură. Într-o seară găsii un bilet din partea ei, cu două rînduri: "Așteaptă-mă mâine, la Șosea, în dreptul vilei Minovici, pe la 6." A doua zi eram cu o oră mai devreme la locul indicat. Nerăbdarea mă hărțuise atât de cumplit că n-am putut face altfel. În orice caz n-avea de ce să-mi pară rău: prelungeam întîlnirea cu o oră în plus. Mihaela arăta tot timpul o veselie și o exuberanță aproape neobișnuită. Parcă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
drept vorbind, trebuia s-o prevăd măcar ipotetic. Am lăsat în plata Domnului toate considerentele cu și fără rost și m-am repezit la cea mai apropiată stație de taxiuri. ― Strada Sapienței... Mașina gonea destul de iute, dar nu pe măsura nerăbdării mele. ― Mână, te rog, mai repede. Șoferul stopă în fața unei case cu mai multe etaje. Am urcat treptele câte trei și am ajuns în fața unei uși pe care sta lipită o carte de vizită: Alexandra Deleanu. Inima îmi bătea să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Alexa ca să aflu din gura ei unde trăsese Mihaela. Mijam reprimat îndemnul și bine ana făcut pentru că, după o jumătate de oră, m-am pomenit chiar cu Alexa. Pentru întîia dată ne priveam rece ca doi străini. Deși ardeam de nerăbdare să cunosc noul domiciliu al Mihaelei, am lăsat-o pe ea să vorbească mai întîi. Ca și când intuise ceea ce mă interesa, mi-a spus: ― Mihaela se află la mine acasă. (Hm, nu era chip să asculte de mine.) ― De ce ai primit
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un cuvânt de adio. Am desfăcut plicul tremurând, apucat de toate frigurile. Citeam cu răsuflarea tăiată paginile una după alta, parcă aș fi vrut să le mistui cuprinsul dintr-o singură ochire. Cine ar fi putut să înțeleagă ceva în nerăbdarea mea care sărea dincolo de timp și în tremurul care învălmășea frazele amestecîndu-le alandala? Am reluat lectura după o pauză tot fără rezultat. Mihaela scria mare, nervos, unele cuvinte erau cu neputință de descifrat. Așternuse pe hârtie tot ce avea pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Găsindu-și o ascunzătoare, a așteptat până la lăsarea întunericului peste pământ, apoi s-a apucat a-și țese pânza fir cu fir. A așteptat, a doua zi, între două frunze uscate, să-i sară mâncarea în pânză. Liniștit, aștepta cu nerăbdare și deodată pânza s-a agitat; în ea sărise un greieraș. Acesta a încercat din răsputeri să înfășoare vietatea, iar în final a reușit. În altă zi, un copil dorise să-i strice pânza și așa a și făcut; seara
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
abia înălțate, par să nu aibă însă aceeași îndrăzneală ca cele vechi. Unele, de un gri închis, încă stângace, par să privească mirate spre cer: poate pentru că nu au o poveste încă! Apoi vom lua bicicletele care te așteaptă cu nerăbdare și vom putea merge peste tot, chiar și până la acel lac de aur de la marginea satului unde vom putea pescui în tihnă; apoi, la Vascani, vom vizita pădurile cu animăluțe de smarald care se joacă printre copacii care încearcă
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
zi l-am trimis la izvor; Însă la cât e de mititel, N-aș putea să cred în el! Ungureanu Mihaela Școala Gimnazială Dumbrăvița Pe stradă e gâlceavă mare; Se vede-un moș cărând un brad Și mulți copii, cu nerăbdare, Privind cum darurile cad. Ochii lor plini de lumină, Privind la sacul plin, În șoapte ei suspină La surprizele ce vin! Ilășoaia Liviu - Mihai Școala Gimnazială Dumbrăvița ÎN LUNA MARTIE, GHIOCEI PENTRU MAMA! Mama Mamă dragă, te iubesc! Și eu
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
condiția înscrierii în Partidul Liberal. Și cum eu voiam să fac doar politica școlii a trebuit să lucrez ca suplinitor de persoană la Bulgărica, în județul Cahul. A venit vacanța mare. Am plecat la Fârțănești apoi la Nicorești. Așteptam cu nerăbdare un ordin ministerial de numire cu titlu provizoriu în învățământ, adică stagiar. Ordinul a venit și iată-mă numit cu titlu provizoriu în comuna Dermendere, satul Marineanca, județul Ismail. * De la Bolgrad, pe drum de care, prin lanuri de porumb, după
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
să fim grosolani fără să mai bată la ochi, să ne justificăm într-un mod nobil și să ne servim de asta. Spre deosebire de "bestia necivilizată", "bestia civilizată" își poate motiva crimele. Totodată, civilizația a făcut din noi niște maniaci ai nerăbdării. Vrem să câștigăm timp, de parcă ne-am asigura astfel o halcă mai mare de eternitate. Exagerez, desigur. Probabil, fiindcă, în timp ce mă uit la pietrele de pe marginea golfului, aproape negre din pricina durității soarelui, simt că vara se duce. Când va începe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu mai rămâne nici un semn în urma ta. Dispari de parcă n-ai existat. Gata! Devin macabre. Și nu e cazul Pe vasul nostru e ca în "Șeherezada". Adevărata viață e, se pare, viața de noapte. Dan Cristea, Justin Panța ard de nerăbdare să-i dea lui Ulici posibilitatea de a le lua banii la poker. Perseverare diabolicum! N-au învățat nimic din noaptea precedentă. "Seducătorii! și-au împrospătat energiile o dată cu venirea serii. După cum se bârfește, își dau toată silința să-și consolideze
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mâine seară vom continua minunata povestire.” Copilașii trecură pe rând în brațele bunicii, care-i strânse cu drag la piept și-i binecuvântă, dorindu-le „Somn ușor și vise frumoase!” „O să visăm tot ce ne-ai citit, și așteptăm cu nerăbdare continuarea. Noapte bună bunicuțo, și-ți mulțumim!” spuseră nepoțeii. Să-i lăsăm să doarmă și să viseze, iar mâine seară, vom merge cu ei mai departe pe firul povestirii, să vedem ce-a mai urmat. Noapte bună, copii! Noaptea Sfântă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
urmă cu două mii de ani, când Sa născut Pruncul Iisus, așteaptă să vină seara, ca din nou, în fața căminului, bunicuța să-și continue minunata povestire. Aceasta, înainte de a începe, le spuse: „Dragii bunicii, sunt nespus de bucuroasă vâzându-vă cu câtă nerăbdare așteptați să vă povestesc mai departe ce s-a mai întâmplat la Nașterea lui Iisus și cât de mult vă impresionează totul. Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dăruit asemenea nepoței, căci în loc să vă pierdeți vremea la televizor sau
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
clopoțeilor, de la căluții ce duc în zbor săniile ușoare, parcă și ele vestesc Marea și Sfânta Sărbătoare a creștinătății, Nașterea Domnului. Bunica și nepoțeii s-au așezat din nou în fața căminului, în care focul arde vioi. Cei mici așteptă cu nerăbdare să asculte ultima parte a povestirii despre Nașterea Domnului. “Dragii bunicii, ceea ce vă voi povesti în seara aceasta este deosebit de dureros. Dar să incepem:” “Noaptea în vis, Îngerul Gavriil i sa arătat bătrânului Iosif, căruia i-a spus să ia
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
rog dar a mă scoate din această neliniște și a-mi răspunde numaidecât în urma primirei scrisorii de față. Pe la finea lui august sau începutul lui septemvrie gândesc că mi-oi isprăvi esamenele și m-oi întoarce-n țară. Aștept cu nerăbdare capătul vieții mele de student, care desigur că pentru mine numai plăcută n-a fost. Pe Șerban îl văd rar, căci șede foarte departe de mine. Dacă vorbesc cu el despre afacerile lui, el nu mă clarifică niciodată într-atîta ca să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a-mi zice "nu merge nicăieri", apoi, scumpul meu, tocmai asta-i cauza pentru care m[i]-i așa de urât încît îmi vine să plec în lume. Toată ziua și toată noaptea singură, // sunt pradă gândurilor mele. Aștept cu nerăbdare primăvara, să mă duc, să mă duc și să mă tot duc! Scumpul meu "Emin, te rog trimete mai curând la "Convorbiri literare" cea din urmă a ta poezie, ca să o pot și eu ceti. Ți-aș mai scrie multe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în grijă, cu poruncă strașnică să-ți spun fără înconjur... Mă uit la țigancă cum își rotunjește ochii sub bolta înaltă a frunții. Nu știu cum, dar ochii ei mă cheamă parcă și, fără să vreau, mă așez pe iarbă, așteptând cu nerăbdare și curiozitate să-și urmeze vorbele. Ea însă tace...Tace și mă privește iscoditor, încercând parcă să afle ce gândesc cu adevărat. Simt că în fața ochilor ei nu am nici o apărare. Privirea și voința ei au pătruns adânc în sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dintre voi ce caută acest popă? Apoi, măria ta, am cam oblicit eu ce caută popa Ioil - că așa îl cheamă - a vorbit logofătul cu oarecare fereală. Ce caută popa, logofete? Ce ai oblicit? a întrebat vodă dând semne de nerăbdare. Vrea să ajungă în fața măriei tale și a divanului. Spune că el...Nici nu știu cum să grăiesc, măria ta, pentru că mie mi se pare puțin cam... anapoda vrerea lui. Ei! Ce dorință are popa? Măria ta, el spune că a găsit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul Rim, nemișcat pe fotoliu! do la birou, nu spuse nimic, surise numai gardianei, cu intenția de a fi grațios și, firește, mai slut când surâdea. Rim aștepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare. Nu era frig în miez de septembrie - poate chiar se făcuse un foc prematur în soba de porțelan nouă și majestoasă - nu-1 durea pentru moment nimic, dar lua precauțiuni. Era un biet bolnav
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se trăgea la o parte, ca unul care se spală pe mâini. Mister Whip atunci, ca revanșă, îi lua apărarea. Așa cum era situația, Lică se simțea mulțumit să trăiască între cai și grăjdari; se gândea, negreșit, la Ada, cu oarecare nerăbdare, dar dovedea că a început să fie și răbdător. In așteptare făcuse unele demersuri pentru un raglan cald în rate la croitorul lui mister Whip, deci un raglan cu croială englezească . . . . . . Maxențiu părăsise patul, circula prin cele trei camere, deocamdată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]