2,751 matches
-
îndreptățită cu celelalte și nu tolerată cum se spunea atunci, nu se putu obține. În dieta Transilvaniei la 1790, din 417 deputați, unul singur era român (episcopul Ioan Bob), restul fiind maghiari 90 la sută, și sași 10 la sută. Nobilimea avea preponderență absolută - 85 la sută, ea singură deținea puterea politică, iar revedicările privind drepturi egale emanau dela nobilimea mică și mijlocie, urmărind să obțină aceleași privilegii cu cei aflați pe treptele superioare. Românii, în frunte cu episcopii lor, făcuseră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 417 deputați, unul singur era român (episcopul Ioan Bob), restul fiind maghiari 90 la sută, și sași 10 la sută. Nobilimea avea preponderență absolută - 85 la sută, ea singură deținea puterea politică, iar revedicările privind drepturi egale emanau dela nobilimea mică și mijlocie, urmărind să obțină aceleași privilegii cu cei aflați pe treptele superioare. Românii, în frunte cu episcopii lor, făcuseră totuși un demers solemn la curte prezentându-și cererile sub forma unei petiții numite Supplex libellus Valachorum (martie 1791
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să i se redea toate drepturile cuvile și politice. 2. Să aibă locul între celelalte națiuni, pe care la avut înainte de 1437, când s-a constituit acea Unio trium nationum a nobililor unguri, a sașilor și a secuilor. 3. Clerul, nobilimea și țărănimea română să se bucure de aceleași drepturi și avantaje ca și cele trei națiuni. 4. Numirile în funcțiuni publice și în dietă să fie proporționale cu numărul locuitorilor de fiecare naționalitate. 5. În toponimie, paralel cu numirile ungurești
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe temeiul libertății egale. Sa mai cerut atunci acolo, o viață omenească pentru mulțimile oprimate, drepturi naționale pentru întregul popor român și unirea poltică într-un singur stat a întregii națiuni române. George Barițiu a mai replicat atunci la lozinca nobilimii maghiare «uniune sau moarte» cu o alta plină de semnificație: «soarta națiunii române se va hotărî în București sau în Iași, iar nu la Cluj, nici în Blaj, nici în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de țărani
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mîinile pe armă -, dar arăta omul cu altfel de preocupări și care nu avusese încă prilejul să se ocupe de chestiunile minore. Am fost invitat apoi să particip la recepția care a avut loc, în seara aceleiași zile, la clubul nobilimii, unde am schimbat cu el cîteva cuvinte în legătură cu evenimentul istoric pe care-l trăia Basarabia în aceea zi. Astfel l-am cunoscut pe Ion Inculeț, cu care am colaborat ani de zile după aceea și am devenit prieteni. 15 După ce
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
urmărind desfășurarea evenimentelor, care în acea perioadă erau încă nesigure, o altă parte, însă, dornici de slujbe și ranguri în noua administrație, au procedat la depunerea jurământului către țarul Rusiei. Prin acest jurământ boierii primeau drepturile și toate avantajele acordate nobilimii ruse. Textul jurământului, dar mai ales urmările acestuia, au contribuit pentru o lungă perioadă la modificarea destinului întregii generații viitoare. Textul jurământului, reprodus verbal, suna astfel: “Eu cel gios iscălit, mă făgăduiu și mă jur întru totul atât Puternicului Dumnezeu
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
momente din perioada lui Alexandru al II-lea, deranjau sentimentele locuitorilor din Boemia, de esență foarte democratică în orașe și la sate (unde țăranii nu priveau cu ochi buni pe marii proprietari considerați niște intruși care au furat pămînturile vechii nobilimi autohtone grație împăratului Maximilian și a succesorilor săi). În sud, de la Carintia pînă la țărmurile Adriaticii, în Bosnia și Herțegovina, slovenii și sîrbii, încercați de dorința de evadare și de un simț nedeslușit de solidaritate ce depășea frontierele, urmau să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
servicii publice. Iar această continuă împrospătare, foarte căutată ca încoronare a unei vieți active, constituie un element fericit, opus oricărui spirit de castă și oricărei reacții de clasă, asigurînd armonia între vechile hrisoave și noile înscrisuri. Singura citadelă a vechii nobilimi medievale ce se arăta observatorului era "salonul albastru" din Palatul Regal, cel mai apropiat de ușa pe unde apăreau maiestățile lor și unde cîteva familii de viță veche aveau privilegiul de a sta la sărbătorile și recepțiile oficiale, fiind primii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
forțele armate ale Rusiei Sovietice. Au fost repatriate de Hitler, după 1935. 184 "Almanahul de Gotha" a fost anuarul oficial al caselor domnitoare și princiare și al statelor. A dispărut în 1944, devenind un instrument de actualizare genealogică al vechii nobilimi din Europa. 185 Terorist ucrainean. 186 Dezvoltarea economică a Rusiei, între 1895 și 1914, a fost la fel de rapidă ca a Canadei, creșterea PIB depășind în unii ani cifra de 10%. Pentru a finanța această industrializare, Tezaurul rusesc emisese obligații la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sfârșitul cuvântului, în special la numele proprii, se transformă și se pronunță ș. Formele Balsichio, Balschuko s-ar datora aceleiași situații, ele fiind diminutivele în greacă și română pentru Balș26. Pentru a întări și mai mult ideea apartenenței la marea nobilime moldoveană, baronul bucovinean argumentează în a sa istorie a familiei Balș că de-a lungul timpului aceasta s-a înrudit cu reprezentanți ai familiilor domnitoare din Moldova și Țara Românească, precum: Brâncoveanu (voievodul Constantin Brâncoveanu primise la 30 ianuarie 1695
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al II-lea, punând mai presus de toate statul și rațiunea de stat, a dat expresie tuturor ideilor reformatoare și a încercat reglementarea, prin acte de autoritate, a situației bisericii, clerului și a religiei, proclamând toleranța și libertatea presei, impunerea nobilimii, ușurarea situației țărănimii etc. Bunăstarea și fericirea poporului urmau a se realiza în cadrul statului și prin stat, el fiind promotorul și garanția siguranței și a bunăstării individului. De aceea monarhul, în calitatea sa de prim servitor al statului, exercitând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe care au fost zugrăvite opt tablouri alegorice, reprezentând, în mod simbolic, acele binefaceri pe care noua stăpânire își propunea să le introducă în această provincie în domeniul educației, agriculturii, creșterii animalelor, industriei, comerțului, gospodăriei țărănești, distracției și al prosperității nobilimii 83. Actul solemn al jurământului de credință către Casa de Austria a fost rostit de boierul Ilie Herescul, în fața comisiei prezidate de generalul Spleny și episcopul ortodox de Rădăuți, Dosoftei Herescul. Reprezentanții stărilor privilegiate, prezenți la ceremonia oficială, au repetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
internă a Bucovinei, urmau a fi întreținute din banii provincialilor 96. Această măsură a lui Enzenberg și, mai ales, cea referitoare la impunerea unei livrări de fân pentru caii armatei imperiale, care putea fi răscumpărată în bani, au determinat protestul nobilimii mijlocii din Bucovina. Printr-o deputăție trimisă la Lemberg, mazilii din ocolul Cernăuți, Suceava și Câmpulung interveneau pe lângă Comandamentul General al Galiției împotriva măsurilor Administrației militare a Bucovinei 97. Doleanța lor principală era aceea de a participa, prin reprezentanții aleși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din rândul lor, care să participe la deliberările Administrației districtuale privitoare la afacerile provinciale, ar putea avea atât un rezultat bun, cât și unul negativ. Exista temerea formulată de generalul Enzenberg, și împărtășită de Consiliul din Viena, că acordarea pentru nobilime a unui drept de vot deliberativ în sesiunile Administrației Bucovinei ar fi creat un fel de stat în stat, în care aceștia, urmărindu-și propriile interese particulare, s-ar fi putut opune măsurilor de organizare a noii provincii. Pe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în anumite împrejurări, în care, prin această influență, se putea obține executarea, fără împotrivire, de către supuși, a ordinelor imperiale. Ca atare, Consiliul Aulic de Război nu încuviința măsurile luate de Enzenberg și ordona Comandamentului Galiției să-i trimită pe deputații nobilimii, aflați la Lemberg, înapoi în Bucovina, cu explicația că cererea lor a fost reținută de Curtea din Viena și va fi luată în discuție la viitoarea organizare a districtului 100. Prin această promisiune se urmărea menținerea unei legături favorabile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
elaborarea unor vocabulare juridice era un proces început ceva mai înainte. Măsurile organizatorice cerute de încorporarea Bucovinei în Galiția au impus autorităților vieneze înființarea unor posturi, ce necesitau cunoașterea limbii române, pe lângă Tribunalul provincial din Lemberg. Dat fiind faptul că nobilimii poloneze i-au fost recunoscute toate privilegiile feudale anterioare intrării în Imperiul habsburgic, prin tratatul din 1772, care consfințea anexarea de Austria a Galiției, din același an a fost înființată o instanță de judecată pentru nobili, în Lemberg, cu titlul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Nobilium". În timpul domniei lui Iosif al II-lea, această instituție s-a transformat în Tribunal provincial și Curte de Apel (Appelationsgericht und Landrecht)251. Potrivit patentei din 1784, sub jurisdicția acestei instanțe se aflau stările nobiliare ale Galiției, orașele libere, nobilimea străină, mănăstirile și capitlurile, proprietarii funciari nenobili, precum și toți supușii Porții otomane aflați în Galiția 252. Autoritățile din Viena, având în vedere extinderea autorității juridice a acestei instanțe asupra Bucovinei, au decis în anul 1787 ca pe lângă Tribunalul provincial din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
competența instanței de drept de la Stanislau 16. Împăratul Leopold al II-lea, prin rezoluția din 7 iulie 1790, recunoscând necesitatea păstrării individualității Bucovinei, hotăra ca, formal, aceasta să nu mai facă parte integrantă din provincia Galiția. Totodată, se decidea ca nobilimea bucovineană să nu mai fie considerată aidoma stărilor galițiene. Din motive financiare, dictate de situația politică, economică și militară internă și internațională, nu era aprobată înființarea unei administrații provinciale costisitoare, Bucovina continuând să rămână, sub raport politic și juridic, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
teren, drept sesie parohială, cu scutire de boieresc și alte contribuții. Suprafața sesiilor parohiale urma să fie delimitată la fața locului de comisarii districtuali 184. Această hotărâre a fost și ea una din cauzele nemulțumirilor manifestate față de Vasile Balș de nobilimea funciară provincială, ce ar fi dorit ca suprafața sesiei să fie stabilită după bunul plac al proprietarilor, fără ca țăranii de pe moșie să fie datori a presta preotului două zile de clacă pe an185. Căpitanul Bucovinei veghea și asupra bunei administrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
alipirea la Galiția, în anul 1786. Unele modificări în această structură instituțională au apărut după hotărârea din anul 1790 a împăratului Leopold al II-lea, de despărțire formală a Bucovinei de Galiția. Cancelaria aulică din Viena, având în vedere dorința nobilimii din Bucovina de a avea un Forum nobilium și o Carte funduară (Landtafel), cu sediul în provincie, comunica acum celui mai înalt for juridic din imperiu, Oberste Justizstelle că, în funcție de hotărârea dată de împărat, nobilii bucovineni vor continua să aparțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în mic, absolutismul luminat promovat în trecut de Iosif al II-lea. Modul său de a conduce provincia a dat naștere unor puternice nemulțumiri și reclamații, mai ales din partea reprezentanților stării nobiliare, care acuzau faptul că șeful Administrației Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în spirit arbitrar și despotic, aidoma domnilor fanarioți din Moldova 216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării condiției țăranului și intransigența sa împotriva sporirii numărului de zile de clacă datorate de podani stăpânilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a conduce provincia a dat naștere unor puternice nemulțumiri și reclamații, mai ales din partea reprezentanților stării nobiliare, care acuzau faptul că șeful Administrației Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în spirit arbitrar și despotic, aidoma domnilor fanarioți din Moldova 216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării condiției țăranului și intransigența sa împotriva sporirii numărului de zile de clacă datorate de podani stăpânilor de pământ 217. În condițiile în care căpitanul Bucovinei, animat de aceleași idei iluministe din tinerețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și de mari suferințe și dezamăgiri, a marcat profund evoluția primelor patru decenii ale stăpânirii habsburgice în acest colț de țară. În același timp, prin trecerea în neființă a șambelanului Balș, lua sfârșit una din cele mai spectaculoase inserții a nobilimii moldovene, în cadrul mai larg al nobilității austriece, nu fără a lăsa însă ecouri destul de puternice în cadrul familiei Balș, fapt ce poate explica, într-o oarecare măsură, atitudinea filo-austriacă manifestată de unii membri ai săi, la jumătatea secolului XIX. ANEXE Anexa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prin protecție ilicită, mituire și alte asemenea, din care motiv membrii acestei clase nu câștigă decât titlul ultimei funcțiuni a țării și intenția este numai de a feri oamenii de contribuție. Astfel de indivizi sunt deci excluși de la toate avantajele nobilimii ca și din societățile acestora, iar moștenitorii lor colaterali trebuie să achite contribuția corespunzătoare, iar fiii numai dacă nu ocupă aceeași funcție ca și tatăl lor, după decesul acestuia. Din această categorie se recrutează adeseori negustori, mazili și servitori ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost supus. Imperiul rus este guvernat în mod autocratic de către țarul Nicolae II. [...] În fața regimului autocrat, opoziția este divizată: reformiștii grupați în jurul Partidului Constituțional Democrat, doresc să instaureze un regim constituțional. Ei reprezintă în Dumă (adunarea reprezentativă) interesele industriașilor și nobilimea occidentalizată. opoziția clandestină regrupează grupuscule revoluționare: Socialiștii Revoluționari (SR) vor să instaureze un socialism bazat pe economia rurală; Partidul Socialist-Democrat (SD), mai fidel marxismului și mai popular în rândurile muncitorilor, s-a scindat în 1903 în două tendințe: menșevicii susțin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]