2,833 matches
-
Parcă-i la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales meserii ușoare... șoferi... Făceam orice din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu nurorile că, până nu faci foc, nu iese fum. - Unde-l găsesc pe Creangă? - La Iași. Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales meserii ușoare... șoferi... Făceam orice din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu nurorile că, până nu faci foc, nu iese fum. - Unde-l găsesc pe Creangă? - La Iași. Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea la 85 de ani. Oleacî
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vor fi părut de aur, ceilalți de argint. Dar rîndurile următoare din Memoriile lui Constantin Beldie demonstrează că realitatea întrece basmul și că e de prisos să încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé prinsăn șold și în pantofii ei de argint, jucînd - cu toți dracii ei de țigancă”. Sînt convins că în pliurile altor memorii, încă necercetate, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anii '880 [Hobsbawm, p.248; Ozouf, 1999A, p.69,71], care reprezintă un nou progres pentru femei și o nouă perioadă de renovare în raporturile bărbat-femeie, datorate legislației republicane și, în parte, educației republicane. Femeia nouă devine protagonista scriitorilor "progresiști": Nora și Rebeca West ale lui Henrik Ibsen, eroinele sau, mai curând, anti-eroinele lui Bernard Shaw. Alături de Eva tradițională apare o ființă nouă și necunoscută. Totodată, Eva nouă are și semne liniștitoare de continuitate. "Noul model "burghez" n-o mai prezintă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
naștere unei ironii amare. Situația nu progresează, piesa nu are (că și alte piese ale dramaturgului) acțiune, deznodământul coincide cu situația inițială, suntem în prezența unei "felii de viață". Acest final deosebește varianta franceză de piesă cu un conținut asemănător Nora de Henric Ibsen, care a revoluționat spiritele. Deznodământul este comic, reinstaurând adulterul tradițional. Semnificativ este faptul că pentru prima dată în universul artistic femeia pariziana este calificată că tip distinct. Dramaturgia a dat și alte tipuri ale femeii franceze moderne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
două paragrafe din eseul său Gânduri despre roman, anume: § Romanul, gen tărăgănat și § Romanul, gen stufos. — Cum, se miră Vasile Elisav, în fața erudiției tinerei Carmen Carpen, l-ai citit și pe Ortega y Gasset?! — Cine mai sunt și ăștia, zise Nora. — |știa doi e numai unul singur, ca, uneori, noi două, zise Carmen. Apoi, către Vasile Elisav: da, în traducere; în rest, sunt sigură, iubite dom profesor, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ați dublat semnul întrebării prin unul al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Carmen. Apoi, către Vasile Elisav: da, în traducere; în rest, sunt sigură, iubite dom profesor, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ați dublat semnul întrebării prin unul al exclamării, al mirării, al unei mirări admirative. — O singură remarcă, dragă Nora, care aduce a ușor reproș: dacă vorbim la fel tus-trei (căci nu doar tu, dar și colega ta vorbiți ca mine), fi-vom acuzați de cititor (de cititorul „de pe stradă“, poate; de cel în ipostază de critic, categoric) că personajele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
de cititor (de cititorul „de pe stradă“, poate; de cel în ipostază de critic, categoric) că personajele acestei cărți, adică noi, nu se diferențiază mai deloc la nivel... — Verbal, am priceput, îl întrerupse, nu fără o urmă de blazare în ton, Nora Aron. — Cât despre autorul însuși, continuă Carmen Carpen, cam care-i este propriul regim idiolectal?! — Sunt sigură, iubită Carmen, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ai dublat semnul întrebării prin unul al mirării, al unei mirări dojenitoare... După cum tot atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
iubită Carmen, că, la sfârșitul frazei acesteia din urmă, ai dublat semnul întrebării prin unul al mirării, al unei mirări dojenitoare... După cum tot atât de sigură sunt, dom profesor, că, în sintagma cititorul de pe stradă, pe de pe stradă l-ați ghilimetat. Și Nora, ridicându-și cam la nivelul umerilor mâinile întinse, bătu aerul de două ori la rând cu indexul și mediul alipite. Gestul părea comic ca mișcarea urechilor iepurilor filmelor de animație, alias cartoons. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
bun sfârșit, o dată începută o carte. Structura vine la pachet cu substanța. Îmi face bine să mă prefac că nu știu ce fac atunci când scriu. Să nu mă bag în seamă. Să scriu, dacă-i de scris. Am numit cândva asta, împreună cu Nora Iuga și cu Octavian Soviany, cvasiliteratură. Ceea ce însemna și că genurile literare se amestecă într-o veselie. Sunt o struțo-cămilă. Și mă simt grozav în pielea asta, fiindcă e a mea. Dar nu încurajez pe nimeni să facă la fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
o problemă e dacă trăim fără dragoste. » Trei filme (cum vrei tu, de bine sau de rău): de bine: Mulholland Drive (David Lynch), Lost in Translation (Sofia Coppola), In the Mood for Love (Wong Kar-Wai). » Trei femei & trei bărbați: mama, Nora Iuga, Elena Ruse; tata, Romeo Ruse și încă cineva, nu spui cine, persoană importantă. » Trei pisici: Ursulina Păpușescu, Griguță, Pisulina. » Trei locuri: casa noastră cu grădină de la Sibiu, popasul Pustnicul, Blutgasse (o străduță din Viena). » Trei lucruri pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
gală a Oscarurilor, anunță Agenția France Presse. There Will Be Blood (Va curge sânge ), titlul unuia dintre filmele favorite, e valabil pentru aproape toate peliculele nominalizate în acest an, care spun povești despre crime, răzbunări și iubiri imposibile, comentează AFP. Nora Iuga și Ernest Wichner la Sibiu Scriitori germani și români vor citi la Sibiu, într-un program de lecturi publice care începe săptămâna viitoare. Vineri, pe 29 februarie, de la ora 18.30, la Librăria-Cafenea Erasmus, din cadrul Centrului Cultural Friedrich Teutsch
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
la Sibiu Scriitori germani și români vor citi la Sibiu, într-un program de lecturi publice care începe săptămâna viitoare. Vineri, pe 29 februarie, de la ora 18.30, la Librăria-Cafenea Erasmus, din cadrul Centrului Cultural Friedrich Teutsch, vor susține lecturi scriitorii Nora Iuga și Ernest Wichner, moderator fiind Stefan Sienerth. Mircea Cărtărescu este, de asemenea, invitat să susțină o lectură în cadrul programului de la Sibiu, pe 11 aprilie. Organizatori sunt Institutul pentru Cultură Germană din Sud-Estul Europei, de la München, Centrul Cultural German Sibiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Sau invers. Spre deosebire de Milcov (pe care oricum l-am putea sorbi dintr-o sorbire), Milcovelul aproape că, în mod normal, nici nu există. Dar să nu anticipez. Eram la Mera, satul copilăriei lui Bris (prietenul meu care a fost la „Noră pentru mama“). Ploua. Stăteam împreună pe prispă, uitându-ne în ploaie. Și vine taică-su să ne cheme să privim Milcovul. N-am înțeles exact în ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
apărut revista Junimii, botezată de Iacob Negruzzi cu numele „Convorbiri literare”, pe care a și dădăcit-o cât timp a apărut la Iași. De ce am pomenit de „Convorbiri literare”? Păi n-ai debutat și dumneata acolo cu „Soacra cu trei nurori”, după care au urmat toate cele câte le-ai izvodit? D’ apoi o și iubeai pe măsură... Toate bune și frumoase. Învățător de vază la Școala primară de la Trei Ierarhi erai, feciorul Costică începuse școala, casă aveai la Golia... numai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
să ajungi acolo. El ți-a spus să scrii ceva din cele ce îi tot povesteai... Și cum te știu ambițios, dar nu vanitos, ai pus mâna pe condei și cât ai bate din palme iaca și „Soacra cu trei nurori” gata. Chiar în luna septembrie a leatului 1875, într-o sâmbătă seara, după cum ne spune Iacob Negruzzi - pentru că la el se ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu, roșii la față și cu ochii cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați trecut pe la „Borta Rece”, cum mai era numită atunci vestita crâșmă, ați intrat în sala plină, dogoriți de zâmbetele curioase ale junimiștilor. Fețe subțiri, ce mai? Dar când le-ai citit „Soacra cu trei nurori”, aceleași fețe și-au schimbat atitudinea. Da’ mai bine să-l lăsăm pe Iacob Negruzzi să continue povestirea: „Creangă venea regulat la mine odată pe săptămână la întrunirile societății Junimea. Când aducea cu sine vreuna din poveștile sale ori vreun
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pot scrie sute de pagini frumoase; viața lor s-a împlinit și s-a sfârșit sau nu în perimetrul social al acestei localități. Sunt familii înrudite, adevărate încrengături de rudenie de frați, surori, mătuși, nepoți, fini, nași, cuscri, gineri sau nurori. Familia Sahlean, cu un primar de câteva zile, familia Tanu, care se poate lăuda și ea cu un primar, familia Pânzar Vasile, mare epitrop bisericesc, familia Caraciuc, răspândită în mai bine de jumătate din Frasin, familia Cosmațchi, familia Cucu, familia
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
generală, m-am ridicat și ministrul mi-a aprobat să vorbesc. Am raportat scurt, dar cu îndrăzneala...revoluționară caracteristică vârstei, că nu înțeleg pentru care motive orice muncitor rămas în străinătate este trimis fără probleme în judecată, în vreme ce fiul tovarășului...nora tovarășului...fac excepție. Da, rămâneau în străinătate și rude ale VIP-urilor de atunci. Probabil că aș fi fost desființat pe loc dacă nu invocam una din „strălucitele indicații”, potrivit căreia nici o persoană care a comis o infracțiune să nu
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
pasăre cu castane, o prăjitură și lapte rece. Warren ne oferă - știe el de ce - și apă rece. Mă conduce să-i vizitez crescătoria de păsări. Venit anex. De altfel, familia Warren, în afară de bătrâni, e compusă și din fiu și din noră, plus doi copii, făcând menaj comun. E singura familie care-și permite luxul de a ține o femeie de serviciu permanentă. În afară de ținerea găinilor pentru ouă, ține și crește pui de iarnă, ramură foarte pretențioasă. Încăperile sunt simple fără pretenții
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lume adusă de un festival de succes, un cineast, un roman tradus, un recital de poezie, un premiu literar. Atunci ce explicație să dai faptului că premiul lui Petru Cimpoieșu în Cehia, cel al lui Mungiu în Franța, cel al Norei Iuga în Germania, participarea lui Sir David Colins la festivalul George Enescu nu constituie evenimente pentru cei mai mulți dintre știriștii noștri, decât grava lor lipsă de cultură generală? Octombrie 2007 Dezolantă lipsă de onoare Tragedia provocată în Italia de un cetățean
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
1-8 mai a avut loc proiectul The Missing Arm of Venus, organizat de Institutul Cultural Român din New York. Proiectul a constat în două lecturi publice susținute la New York, pe perioada Festivalului PEN World Voices, de nouă poeți români: Nina Cassian, Nora Iuga, Saviana Stănescu, Elena Vlădăreanu, V. Leac, Dan Sociu, Eugen Suman, Răzvan Țupa și Constantin Vică. Traducătorul textelor (și uneori interpretul lor în limba engleză) a fost Adam J. Sorkin. Lecturile au fost susținute printr-un set de cartoline cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
face poezia românească pentru SUA, ci ce a făcut America poeților români. Un șoc cultural, o naturalizare, o nouă perspectivă asupra literaturii? Sau toate trei deodată? Not Reality. Actuality Constantin Vică Elena Vlădăreanu aleargă cu noi prin aeroportul din Roma, Nora Iuga zboară pentru prima dată, V. Leac e pur și simplu pe panică - din avion lipsesc piese! -, Răzvan Țupa descoperă ca de obicei POEZIE peste tot, Eugen Suman e așteptat în Bronx, Dan Sociu are întotdeauna ceva de spus, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
într-un spectacol programat să țină cât trebuie, adică o oră și jumătate. Digitali cum ne știm, s-a tras totul în cameră și descărcat pe YouTube. La a doua lectură, din 5 mai, spectacolul a aparținut Ninei Cassian și Norei Iuga; bănuielile noastre merg spre ele că ar fi dezlegat enigma brațului lipsă al zeiței. Alți bănuiți sunt Alex Harding și saxofonul său, care au intervenit și au dat ritm & stare pe tot momentul lecturii. Mai mundani, noi am încercat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]