9,057 matches
-
cu făcălețul, Întindea foi de aluat subțiri ca hârtia. Foile ieșeau una după alta din linia ei de asamblare. Umpleau bucătăria. Erau peste tot prin sufragerie, unde pusese cearșafuri peste mobilă. Desdemona se plimba Încoace și Încolo pe linie, adăugând nuci, unt, miere, spanac, brânză, punând alte straturi de aluat, apoi iarăși unt, Înainte să bage Întreg amestecul În cuptor. La Rouge muncitorii se prăbușeau de căldură și oboseală, În timp ce pe strada Hurlbut bunica mea lucra două schimburi. Se scula dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
împiedică de durere și cade grămadă pe mozaicul de jos. Cu un țipăt, Livia se repede asupra-i. Încearcă să-l tragă în sus, dar, corpolentă cum e, nu reușește. Bătrânul, deși piele și os, atârnă cât un sac de nuci. — Genunchiul ăsta bolnav nu mă mai ține, șuieră el greoi. — Să-l chem pe Parthenicus? Gâfâie și ea cu gura întredeschisă. — Nu, te rog, o imploră cu voce scăzută Augustus. Clatină cu amărăciune din cap. — Mi-e rușine să mă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
niciodată de pe masă. Asinius Gallus surâde măgulit și abia după ce-l vede pe Libo cât de cât îndestulat se servește și el de pe celălalt platou. O livadă în miniatură. Mere, pere, prune, gutui, moșmoane care se consumă numai fleșcăite, castane, nuci și ciorchini de struguri, aranjate într-o piramidă artistică. Apucă o pară de Falern și soarbe cu poftă. Bea de fapt - într-atât de abundentă îi e zeama. Plescăie mulțumit. Parcă ar fi lapte. Se șterge cu dosul palmei peste
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
par să facă trecerea de la realitatea comemorativă la alegoria imperiului. — Aici! strigă dintr-odată autoritar Tiberius. Arată cu mâna o femeie sculptată. Velleius Paterculus cerce tează avid mama cu cei doi copii alături și poala plină de rodii, struguri și nuci. În fața ei, o vacă și o oaie. În stânga, o altă figură feminină, zburând pe o lebădă. Se uită în sus și în jos. Cerul deasupra și marea dedesubt. Rostește cu vocea sugrumată de emoție: — Pământul pe post de mamă. Flancat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
creadă că Brad e un bucătar excelent, că face toate astea pentru ea, numai că Brad a mai făcut asta, de multe ori. Ce gătește? A început cu brânza de capră, așezată perfect pe o felie rotundă de pâine de nuci, care a fost ușor prăjită, încălzită în cuptor, și stropită cu ulei de nucă și o urmă de suc de lămâie, și a fost așezată pe o varietate de salată. La felul principal face piept de pui marinat în rozmarin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, și nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adîncă, Lumina stinsului amor Ne urmărește încă. {EminescuOpI 235} DE CE NU-MI VII Vezi, rândunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii - De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu, De sânul tău, de sânul tău! Ți-aduci aminte
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Elena Marin Alexe Cad ultime frunze din nucul bătrân, Bolnave și triste că nu mai rămân. Se-agită în zbor, dar mâini nevăzute, Aștern, pe pământ, cărări neștiute. Când fluieră vântul balada de dor, Le udă și lacrima plânsă de nor... Doar satul, tăcut, prin zarea pustie, Adună
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
copii cu inimă bună. E bine că iubiți și că îngrijiți plantele și pomii. Și acum, copilăriți-vă cât vă poftește inima!” Ce să mai facă, ce să mai facă? ... N-au găsit nimic. Pentru că, dacă Sorin zicea să ia nuci și să le scoată miezul cu briceagul, Sorina îi răspundea imediat că or să-și murdărească mâinile, iar ea va fi, din toamnă, școlăriță. Cum o să apară așa în fața învățătoarei? Iar când Sorina spunea să facă amândoi o vizită pădurii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică? Așa-i ca n-ai să mai încurci zilele pe care le porți în traistă? a întrebat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mesajul textului. Notați-l. 4. Folosiți cât mai multe însușiri despre albină și expresiile: cununi de aur, veșmânt catifelat, parfum răscolitor, șoaptă de vânt, într-un scurt text. Alegeți un titlu potrivit. Hanul cu rândunici Ion Pillat Colo-n umbra nucului Stă din vremea turcului, Leagănul urzicilor, Hanul rândunicilor. Han vestit la drum de țară, han cu streașina afară, Vechi de când e lumea — spun Cărăușii cu chervanul cari pe vremi își lăsau banul Pe-o bardacă de vin bun. Stai de-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de inteligență medii“, obișnuia Dwight să spună, „În loc să fie considerate fluențe diferite localizate În anumite regiuni ale creierului“. Acum era asistentul unui alt coleg, om de știință, Într-un proiect care cerceta felul În care veverițele sunt capabile să Îngroape nuci În o sută de locuri diferite, fără vreun tipar vizibil În afara unui cerc aproximativ, iar apoi, după mai multe luni, sunt capabile să le găsească. Ce strategii folosesc veverițele pentru a-și Îngropa și apoi a găsi nucile? Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pregătit de mine. Înainte de data plecării, sunase la diferite agenții de turism din Birmania și China pentru a se asigura că toate aranjamentele erau Încă valabile. Era atât de obsedat să se asigure că totul e În ordine Încât mânca nuci caju Încontinuu pentru a mai domoli angoasa care-l rodea. Mai târziu a trecut la fistic și semințe de floarea-soarelui, deoarece faptul că trebuia să le curețe de coajă Încetinea consumul. Cu toate acestea, se Îngrășase cu câteva kilograme, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
omul acela și au văzut-o pe mama lui care era cam neagră dar nu era urâtă, și mama lui le-a pregătit ceva bun de mâncare pentru drum, că mai aveau mult de mers. Au luat cu ei provizii nuci de cocos și banane. Și au întâlnit o furtună în drumul lor și au învins-o. Și apoi s-a făcut frig și le părea rău că nu și-au luat și haine sau niște frunze măcar. Și după mult-mult
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
să tragă zăvorul ruginit, acesta îi rezistă; totuși, el opri, cu mișcare a mâinii, măsurată, dar autoritară, gestul lui Simplicius, care, prompt, se repezise să-l ajute. O clipă mai târziu, trase zăvorul, iar ușa, alcătuită din scânduri bătrâne de nuc, lovite în câteva locuri, dar întărite cu cuie mari de fier, se deschise, scârțâind din balamale. Călugării se găsiră în fața mulțimii ce se adunase în curte. Zeci de bărbați și femei, cu mulți copii și câțiva bătrâni, sprijiniți de rude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Gazda mea avea o grădină ca toate grădinile. Nu era mare, avea mulți copaci. Mie mi se părea, prin ea, parcă aș fi străbătut o livadă nemărginită. Fiecare copac era cineva, avea fizionomia lui specială, rostul lui, mai ales doi nuci mari, în care îmi făcusem niște case suspendate. Dar ocupațiile mele plăcute au fost mingea și zmeul. Eram pasionat pentru oină, pentru care aveam și talent. Iar zmeie, făceam toată ziua și de toate felurile, pe care le suiam afară de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de scorțișoară și-un zâmbet prietenesc prin cununa de ceapă roșie fazanul abia mai clipește prezentu-i deja amintire priveghi în ceasul al șaselea poetului Kobayaschi Issa aripile întinse ale cocorilor nu tulbură orizontul. gândurile sărăciei la rădăcina lăcomiei, nu scutură nucii. venind din a toamnei copilărie, sub o stea rătăcitoare, se naște poetul. aidoma unei cadâne, fântâna privirea-și ascunde sub vălul de sălcii. galeată nu-i: printre fluierăturile mierle-i uitată. miresme de pepene galben adumbresc sălașele somnului. deja ninge
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ninsorile erau stranii contraste de alb-negru aerul greu de explozii și funingină copiii de mineri n-aveau bomboane salon numai Porthos câinele secretarului de partid dar Doamne cât de bogați eram în colecții de stanioluri și colinde în pițărăi și nuci poleite cu bronz pentru sobe și în mere țitroane cum nu mai găsești decât în povești cineva bate în ușă semnul secret știut doar de noi alerg să deschid în fața mea doar amintirea tăcută și albă Colind din vârful muntelui
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
din ’92 îi cumpăram ananas și cam trei ani mă căram și cu Coca din West). Să nu mai spun de băuturi, de jusuri, de cristalele sub care se exhibau înghețate și torturi. Încă de când am văzut pâinea aceea cu nuci, alune, mac, susan, ca spuma și ca smoala, gâtul mi s-a strangulat. Am băut o seară întreagă apă minerală. Nu am putut să înghit nimic. Mi-era frică să casc gura ca să nu iasă afară plânsul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vitralii givrate ale ușii, ca singură deschidere în afară. Proprietarul și soția lui intrau în casă prin ușa bucătăriei, eu având rezervată pe aceasta din hol cu boltă ornamentală în afară. Cele trei trepte și ușa greoaie din lemn de nuc, cu sculpturi încadrând în două dreptunghiuri paralele imaginare ciorchini de struguri, dădeau clădirii o gravitate ce nu mai corespundea gustului de acum, iar după răsucirea cheii pe dinăuntru ți se năștea sentimentul de siguranță pe care-l dă un adăpost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nu”: pentru Ajunul Crăciunului sunteți invitatul nostru de pe acum. - Cu plăcere, răspunsei, și doamna Pavel izbucni într-o incredibilă bună dispoziție. Soțul o să se bucure nespus, știți cât ținem la dumneavoastră! Apoi plecă râzând, prin ușa grea de lemn de nuc, coborî cele trei trepte și intră în magazia din curte să ia un braț de lemne, în timp ce Rex dormita în cușca lui odihnitoare, aflată alături, cu labele dinainte atârnându-i peste pragul de lemn vopsit în alb. 13. Intrasem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
zâmbesc dar mă simții tulburat. Ea se ridică din fotoliu, îmi întinse mâna: „Asta e viața, domnule judecător: o lungă tăcere asupra substanței”. Apoi plecă, iar eu încheiai în urma ei ușa cu grile înflorate în fier forjat și sculpturi în nuc de la intrare. Pașii ei mărunți se îndreptau spre fundul curții, în partea de clădire a doamnei și domnului Pavel. 22. Când mă întorsei în cameră, Keti se ivi lângă mine în bluza și fusta ei de elevă din primăvara anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
toamnă, de anul nou, privea pe gânduri fără să vadă și fără căldură în suflet la mișcarea din ulița îngustă. Toate fețele erau vesele; straiele murdare dispăruseră; copiii vioi, cu pălării adevărate în cap, făceau zarvă și se jucau cu nuci în tocurile scobite la marginea șanțurilor; daruri de turtă dulce treceau de la prietin la prietin. O tinereță bucuroasă izvora, furnica în toate părțile pe uliți. Până acum flăcăuașii aceștia palizi lânceziseră în odăi umede și murdare, plecați asupra acului, bătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ei. Numai că noaptea, ea era stăpâna. — Într-o dimineață, continuă maică-mea cu o voce gâtuită, în ciuda anilor care trecuseră de atunci, veni să bată la ușa noastră Sara cea Bălțată. Cu buzele sulemenite cu suc de rădăcină de nuc, cu ochii încercuiți cu kohol, cu unghiile vopsite cu hena, împopoțonată din cap până la vârful condurilor cu mătăsuri vechi și mototolite de toate culorile, îmbibate de prafuri frumos mirositoare. Avea obiceiul să treacă să mă vadă - Domnul să aibă milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
avea să se desfete a doua zi cu ce rămăsese, masa era cu adevărat un ospăț demn de un rege. Felul principal de mâncare era maruziya: carne de oaie pregătită cu puțină miere, coriandru, amidon, migdale, pere, cât și cu nuci verzi, care erau chiar de sezon. Mai erau: tafaya verde, carne de ied amestecată cu un buchet de coriandru proaspăt, și tafaya albă pregătită cu coriandru uscat. Să mai amintesc de pui, de porumbei, de ciocârlii, în sosul lor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de fiecare dată cu nerăbdare să ajungă la mujabbanât, turtele acelea calde cu brânză albă pudrate cu scorțișoară și muiate în miere, la prăjiturile din pastă de migdale sau de curmale, la plăcintele umplute cu semințe de pin și cu nuci și parfumate cu apă de trandafiri. La ospăț, musafirii n-au băut decât sirop de migdale, se jura maică-mea cu evlavie. Se ferea să adauge că, dacă nu se turnase picătură de vin, era doar pentru a se respecta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]