646,935 matches
-
nimeni că în timpul îndelungatei și mizerabilei lui vieți omorîse și mîncase personal, în cel mai mare secret (s.n.) șaizeci de călugări și cîțiva copilași laici, vreo șase în total, nu mai mult (s.n.), cu alte cuvinte un număr neînsemnat în comparație cu numărul de fețe bisericești devorate.” L-a citit oare Lebedev pe Swift? Se pare că da! Ca să nu mai vorbesc de eterna Nastasia Filippovna Barașkova! Pe unde și cu ce se mai pudrează dînsa? Cui îi mai face “scene”? Pentru că n-
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
Mihai Sorin Radulescu Revista “Manuscriptum” a dedicat numărul său 1-2/ 1998, scriitorilor diplomați, între care se numără și Lucian Blaga. Pentru a contura cariera sa de la Ministerul Afacerilor Străine, începută în 1926, documentele publicate aici se dovedesc foarte relevante. La acestea aș vrea să adaug, în cele ce
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
n-a murit“. Asupra celei elogiate, comentariul are un impact catalizator, este pus deoparte, recitit cu martor, utilizat ca referință, cum atestă o însemnare din Jurnal. Efectul determinant a intervenit prompt, întrucât poeta s-a decis să revină în următorul număr din „Azi“ cu un bogat ciclu (absorbit, aproape intact, în structura Țării fetelor). Misterul ridicatei productivități lirice, declanșate aparent spontan în 1932, își află dezlegare în caietele manuscris, doldora de încercări într-un stadiu avansat de finalizare. Erau atât de
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
existent întocmai la poetul rus. Pe fondul insatisfacțiilor mocnite, al inaderențelor, ia proporții de calvar reținerea de sine. Apar semnele exasperării: „Nu pot striga. Mi-e gura plină“ (Singură - mai întîi în „Azi“, 2/1933). Nu mai departe decât în numărul anterior al revistei, poezia Foame (remarcată și reprodusă de „Viața literară“ (nr.141/1-20 febr.1933, ca probă de „real temperament“) distila revolte vag amortizate interogativ: „Cât o să rumeg înlănțuirea cleioasă ca un mugur nedespicat ?“ De aici, radicalizarea atitudinilor: „numai
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
și galaxii de biți de hârtie o conductă gigantică drenând materia pură sub capul Statuii Libertății canale de aburi și isteria străzilor congestionate ambulanțe nu mai ajung la destinații urgența e peste tot timpul e mașina de bani furnici financiare numere alocate și dislocate programatori ai entropiei orașul lucrurilor visate găsite-pierdute atlase geografice în deșerturi de căldură umană sufocant camerele de hotel copii după marii maeștri pe Fifth avenue muzee galerii licitații un van Gogh 50 de milioane de dolari 60
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
Asachi, care, în 1868, după ce a încheiat un act notarial la Lemberg, împreună cu nepoții scriitorului (Titus și Wanda), a cumpărat, cu 400 de galbeni lada cu manuscrisele bunicului lor, scriitorul Ion Budai-Deleanu. Așa se explică și tipărirea Țiganiadei, în câteva numere din “Buciumul român”, la Iași, între 1876-1877. Mai spune ceva în plus amănuntul că Asachi era cavaler de Malta, iar Budai-Deleanu, împreună cu frații Balș și alți intelectuali poloni aflați la Lemberg (Lwow-ul polonez din Galiția), făceau și ei parte dintr-
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
ea dragostea o ferește de „orbirea” ce se răspândise molipsitoare printre atâția români. Maryse Nenișor ar fi trecut de dragul lui Sebastian și peste faptul că era căsătorită, cum de altfel ar fi făcut și doamna Zissu. Dacă ne gândim la numărul de femei care nu au ținut cont de origine, căsnicie sau de alte relații „paralele” (v. Leni Caler) putem crede fie că Mihail Sebastian avea o personalitate ieșită din comun, „magnetică”, fie că multe dintre femeile acelor ani aveau un
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
Dacă ar fi adevărat că pe chipurile oamenilor lasă urme toate gândurile, sentimentele și faptele lor, chipurile multor evrei din acei ani ar fi exprimat atâta groază, atâta oroare, atâta suferință cât puțini dintre noi ar îndura să vadă. Iar numărul acestora nu s-ar reduce la cei care au văzut cu ochii lor ce însemnau lagărele de muncă sau, mai rău, cele de exterminare, ci ar include și oameni ca Sebastian, torturați psihic în casele lor. De această tortură s-
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
să existe multe începuturi ambițioase (mereu „noi generații”), și prea puțin o continuitate în cultură. Începând cu cronicarii (a căror educație se desăvârșea în Polonia) și cu Dimitrie Cantemir, și terminând cu tinerii intelectuali ai zilelor noastre vedem că un număr impresionant de români talentați și instruiți s-au realizat profesional în afara țării. Metaforic vorbind, imaginea intelectualului român în continue „peregrinări” amintește întrucâtva de celebra imagine a „evreului rătăcitor” (așa cum l-a văzut de pildă Gustave Doré, în 1856). Parcă am
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
comentat pe temeiul câtorva din poemele sale. Nu-l micșorăm pe nici unul procedând astfel; chiar scriind despre autori după ce am reparcurs toată opera poetică a fiecăruia, tipul de prezentare căruia îi rămân fidel îmi impune să examinez mai îndelung un număr redus de poezii, în speranța că voi spune esențialul despre poetul întreg. Din abundenta producție lirică a lui Ioan Alexandru (1941-2000) - ce-mi era familiară până la declanșarea lungii serii de Imne din care marele poet de până atunci se retrăsese
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
în Brașov, Duminecă în 12 și Luni în 13 a.c., a debutat cu trei reprezentațiuni în Cluj, înregistrând un formidabil succes. Biletele pentru reprezentațiunile din Brașov se pot procura din vreme la cancelariile teatrului și seara la casă.” În același număr, ziarul oferea și câteva date preliminarii publicului spectator, sub titlul Teatru japonez în Brașov, aducând o serie de elemente noi, necesare pentru o mai bună urmărire și înțelegere a spectacolelor. Iată ce scria ziarul în acest sens: „Mâine și poimâine
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
Potra, Dumitru Mircea fac parte un scurt timp din redacție, Ion Vlad ține cronica dramatică, apoi pe cea literară, alte multe nume apar în revistă, constant. Sugerăm, nu inventariem, aici. Acum, se împlinesc deci 50 de ani de la apariția primului număr, scos la început de aprilie. Sentimentul a fost negreșit, acum o jumătate de veac, primăvăratec-iaugural, de redeșteptare a speranței că scrisul, dacă nu biruie vremurile, se poate strecura în inimi să le îmbărbăteze prin frumusețea lui care nu ține cont
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
un certificat de nemalignitate poeziei și programului practicat la revista clujeană. În Poezia sub comunism. Lărgirea ariei tematic. Rolul revistei “Steaua”, remarcă: “politica redacțională promovată de nucleul conducerii (A. E. Baconsky, Aurel Rău, Victor Felea) care a izbutit printr-un număr relativ mic de concesiii și printr-un joc de oglinzi înșelător să pună în circuit o literatură cu puține și neglijabile resturi partinice.” Cu aceste “victorii de etapă”, obținute în condiții de război ideologic, cu tactice învăluiri ale potentaților, retrageri
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
taranca, preda tot matematică. Erau o pereche!! Cînd i-am invitat prima dată la mine, Gîl (așa-i spuneau toți), după cîteva pahare de țuică, a început să jongleze cu niste ceșcuțe puse deoparte, străvezii și gingașe, pentru servit cafeaua. Numărul i-a reușit! După ce am trecut la vin, a dorit să-l repete! Anișoara s-a uitat fioros la dînsul! Bineînțeles că a spart o ceșcuța! Eu, ca să nu-l fac să se simtă prost, am luat o altă ceșcuța
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]
-
Gheran menționează sursa scrisorilor, câteva din arhive particulare, majoritatea însă din arhive publice (B.A.R., M.L.R., B.N. etc.). Împreună cu cele adresate familiei, publicate în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și exacte. Ori de câte ori e nevoie de precizări sau clarificări suplimentare, se fac trimiteri la diverse volume anterioare ale
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
tinerei actrițe, Rodica Lazăr, de la Teatrul Bulandra, ambii originari din Onești. Tot ca dezbatere și nu ca simplă expunere, s-a derulat întâlnirea în „universul călinescian” din Galeriile Fundației, pe tema Repere publicistice. Nu s-a mai ținut seama de numărul publicațiilor propuse în program, ci - prin Nicolae Breban, Aura Christi, Carmen Mihalache, Al. Dobrescu, Viorel Savin și Cornelia Ștefănescu s-a accentuat formula și rolul revistelor literare, condiția materială necesară apariției lor, legea sponsorizării, legea cărții, la 14 ani de la
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
fost la comisia de repartizare și am optat - întrebat fiind ce prefer - pentru postul de preparator la facultate (catedra de ist. lit. române). * Nombrilismul en vogue al unor grafomani de cursă lungă, care-și recitesc și adnotează jurnalele după un număr oarecare de ani, apoi își recitesc și adnotează adnotările după alt număr de ani, apoi... tot așa, ca dervișii învîrtitori, pînă la istovirea mosorului, ar fi putut îmbrăca în banalități concentrice și nuditatea însemnărilor de mai sus: „într-un timp
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
pentru postul de preparator la facultate (catedra de ist. lit. române). * Nombrilismul en vogue al unor grafomani de cursă lungă, care-și recitesc și adnotează jurnalele după un număr oarecare de ani, apoi își recitesc și adnotează adnotările după alt număr de ani, apoi... tot așa, ca dervișii învîrtitori, pînă la istovirea mosorului, ar fi putut îmbrăca în banalități concentrice și nuditatea însemnărilor de mai sus: „într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureștilor, trecătorii puteau vedea...”. Dar, nefiind
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de acest tip. Un exemplu ar fi chiar stenograma unei convorbiri dintre G. Călinescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej, publicată chiar în paginile României literare (nr. 11/2003). Din nou, vorba lui Kurt Vonnegut, așa merg lucrurile. George Ardeleanu P.S.: În același număr din revista Apostrof, este publicată și o scrisoare din 1984 a lui N. Steinhardt, adresată președintelui de atunci al Uniunii Scriitorilor, în care acesta din urmă era informat despre cea de-a doua confiscare (din mai 1984) a Jurnalului fericirii
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
-ntrebai / erai pudică te duceam cu vorba / îmi plăcea întunericul tău / mă bălăceam în el”), la discursul amoros (“unde ești sam iubitule / s-auzea de sub pat / și-au început să iasă pe rând / fostele mele femei / treizeci și șapte la număr”), ori la pasiunea adolescentină pentru o femeie idealizată, asimilată capodoperei artistice: “și mă îndrăgosteam de mona lisa / aveam o carne castă timpurie / ca un pământ virgin / mâncam agrișe / apostolii veneau cu flori de măr în mână / mă ajutau să trec
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
discursive, dând un ușor aer ermetic poemelor propuse “traducerii”. O stare de tensiune abia comprimată, care e și a simțurilor aprinse, pare canalizată spre alambicuri verbale chemate parcă să le atenueze, cu apeluri la mici insolențe jucate (“Dragul meu semen numărul 1, / azi nu te primesc în pat / pentru că plouă / și vreau să-mi spăl adresa / și sângele / azvârlit în obraz”) ori la grafii ușor prețioase, ce decorativizează încordarea organică (“sunt prea mulți tauri fără drepturi pe lume / și infantele stau
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
sau, cel puțn, încetinirea acestui proces, nu doar că se iluzionează inutil, dar grăbesc, în fapt, instaurarea temeinică a roadelor globalizării. Demografic vorbind, ritmul revoluțonar al schimbărilor sociale și mentale era cumva previzibil, dacă ne gîndim că, la scară planetară, numărul indivizilor s-a dublat în numai 40 de ani. În plus, eșecul istoric demonstrat al ideologiilor, pîrghii nefaste pentru ascensiunea la putere a unor fanatici și/ sau criminali, a condus la o sărăcire de conțnut a mai tuturor idealurilor, valorilor
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
lucru care nu m-a preocupat niciodată în mod conștient, dar faptul că el se manifestă ascuns și are consecințe neplăcute arată că importanța sa nu este neglijabilă, și anume acela că puterea mea de receptare se oprește în fața unui număr mai mare de două pălării. Cînd alături de pălăria doamnei Bengescu, a doamnei Serghi și a doamnei Postelnicu s-a așezat și aceea a doamnei Pârvulescu, nu mi s-a părut nimic schimbat, pentru că întreaga mea capacitate de disociere era evident
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literați începînd cu Pascal și Lewis Carroll-Charles Dodgson și ajungînd la Dan Barbilian-Ion Barbu și la profesorul Moisil, maestru al paradoxului, figură mitică dragă autorului și-a dedicat un articol chiar în numărul trecut al României literare n.red.ț. Cartea lui Solomon Marcus pare a fi fost terminată de curînd și conține nenumărate referiri la actualitate. Așa se explică cum unul dintre jocurile colective pe care le comentează autorul nici nu este
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi. În Bucureștiul interbelic existau 50 de cinematografe (deși cinematografia se afla la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult mai eficient decît astăzi. În plus, existau librării străine ( Hachette, de exemplu) care difuzau cărți tipărite în principalele țări europene. Constată amar, Ioana Pârvulescu: „Suprapunînd harta culturală a Bucureștiului
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]