17,360 matches
-
nu ne mai sunt suficiente. - Mâncăm la 2000 câte o pastramă cu mămăliguță? - Cum vrei tu. Eu nu prea mă dau în vânt după carnea de oaie. Poate pentru că lucrez printre ele. Nici nu le mai suport mirosul. Apropo de oi și animale. La plecarea de la munte trebuie să-mi pregătesc susținerea examenului de stat. Mai am două săptămâni. Ce zici de asta? Am la mine dosarul pregătit să-l depun la facultate, inclusiv lucrarea pentru examenul de stat. Când ajung
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al oamenilor: oamenii nu pot fi nicidecum tratați cu aceeași autoritate cu care sunt tratate animalele. Preotul nu poate folosi violența nici în acel mod în care o pot face judecătorii laici. Așadar este nevoi de convingere, nu
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
laici. Așadar este nevoi de convingere, nu de constrângere. Trebuie păstrat și echilibrul între acrivie și iconomie în funcție de situația și de starea sufletească a credinciosului respectiv cu toate predispozițiile ei. Și aici, autorul acestei însemnate lucrări, face comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
iubiți, a spus Domnul, păziți poruncile Mele” . În special, iubirea preotului spre cei care-i povățuiește trebuie să ajungă până la jertfa de sine, după pilda și cuvintele Domnului, care a spus că „păstorul cel bun își pune sufletul său pentru oi sale”. Un accent aparte dă Sfântul Vasile particularității părintești a păstorului: „Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” . Prin urmare, iubirea păstorului pentru cel păstorit este principiul pastoralei vasiliene, odată ce constituie elementul necesar al împlinirii misiunii păstorului
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Iisus Hristos, culcat în sicriul pe care singur și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
făcuse drept pat în care dormea noaptea. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane. În anul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Ilie Cleopa ne povestea: În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost școală de călugărie și teologie". A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane. În anul 1935, Constantin a fost chemat în armată, pe care a făcut
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
-o în orașul Botoșani. În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) și Antonie Olaru. În data de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul. După incendiu, Schitul Sihăstria
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
reveni Minodora în discuție cu o întrebare. - Da, acolo sunt interesat să ajung mai întâi, apoi voi trece și pe la brânzeturi să văd dacă găsesc ceva de pe la Sibiu. Fac o brânză mai bună decât cei de prin Ialomița sau Dâmbovița. Oile au o altă iarbă și există o tradiție diferită în prepararea brânzeturilor. - Da, uneori și eu prefer să cumpăr de la cei din Mărginimea Sibiului, chiar dacă este mai scumpă. Cel mai mult îmi place cașcavalul afumat, pus în coajă de brad
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
a citit și mi-a spus, cu glasul ei blând, că nu este bine să se gândească un copil la așa ceva și nici să nu mai pronunțe cuvântul „moarte” vreodată. În cimitir, primăvara, văzusem pentru prima oară în viața mea oi și miei zburdând printre morminte, păscând iarba. Găsind în drum excrementele lor, îmi amintesc că am scos din ghiozdan un caiet, am rupt o foaie și am strâns biluțele mici și negre și i le-am dus bucuroasă mamei, strigându
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
aceștia și îngâmfații de farisei, care abuzează de libertatea dată lor de Roma, complotează contra Cezarului și ne țin într-o frică continuă, acești mizerabili neliniștiți. Ei cunosc că lupul din pădure se-mbracă uneori în lână și piei de oaie. Eu te voi apăra față de ei. Palatul meu de justiție este deschis ție pentru scăpare ... Cu nepăsare, și clătinându-și capul, cu un har și un zâmbet dumnezeiesc Domnul Isus ripostă: „Când ziua aceea va fi sosit, nu va fi
DESPRE FARISEISMUL NOSTRU DE TOATE ZILELE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368293_a_369622]
-
Poezie > Pamflet > “FABULĂ” - “FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENȚIATĂ” Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păún Heinzel: “FABULĂ” “Ferma animalelor cu carte” sau ”Ograda licențiată” Într-o zi, oaia decretă, cu minte, Că fiecare animal este isteț, Și toți să-și facă, ca urmare, Câte o universitate în coteț. “Nu este între noi nicio deosebire, Toți suntem la fel de inteligenți și buni la fire, Nimeni să nu se lase mai
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
fire, Nimeni să nu se lase mai prejos, Să mai facă de acum munca de jos”. Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi, Înființă “Universitatea de Guițuri noi”, Și se gândi să facă și un doctorat Cu noua specializare „De râmat”. Oaia care a fost cea mai isteață, Inaugură specializarea “Mintea creață”, Și înscrisese ca studentă capra din verdeață, Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață. Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri, Făcură specializarea de “Veneția tufișuri”, Iar cele elegante ce își
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
înființat o “Facultate De bălegar”, Și toate au devenit profesor universitar. Ajunse astfel orice animal cu carte, Căci toată ograda are acum facultate Și te întrebi de trebuie să-nvețe cineva ceva, Dacă aproape toți sunt specialiști... de tinichea! Morala Oaia-ntr-o zi se-mbolnăvi Și constată că nu găsi, Cineva să o poată trata Deși toți aveau patalama. Referință Bibliografică: “FABULĂ” - “Ferma animalelor cu carte” sau ”Ograda licențiată” / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
caraghios. Nodul plasei se desfăcu și porcușorul se rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept în copacul de care fusese atârnat. Veverița sări în spatele lui. Porniră amândoi către marginea pădurii, în căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și nu mică îi fu mirarea porcușorului să audă cu fantasticele lui urechi muzicale cântecul cel minunat care îl ademenise prin pădure, venind de pe buzele băiatului. Marinică rămase cu turma ciobănașului vreme de trei zile în care învăță cu
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
vânzării bulgări de sare în grajd. Dimineața, animalele se năpustiseră asupra apei și băuseră în neștire. La cântar, greutatea animalelor vândute o întrecuse ușor pe cea din evidența lui Preda. În altă zi, dăduse peste un cioban care își adusese oile pe pășunea fermei. Îl alungase, cu toate că bărbatul îi promisese o cantitate apreciabilă de aur în schimbul dreptului de pășunat o săptămână. A doua zi, secretarul de partid îl sunase cu indicații clare să lase turma la pășunea fermei, pentru că turma reprezenta
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
știi străin prin lume Și cuprins de strâmptorare. Sânt pribeag pe căi pierdute Și în zările străine Mă cunoaște doar un înger Ce Tu l-ai trimis la mine. El îmi luminează calea Ca să văd pe unde-oi merge De-oi trecea prin valea morții Și din Cartea Ta mi-oi șterge. Rușinați să fie-aceea Care umblă a mă pierde Și cu vorbe de ocară Răbufnesc din minți deșerte. Și-nălțați de bucurie Cei ce Te iubesc mereu Și strigă fără
PSALMUL 70 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368410_a_369739]
-
Iubirea lor fără de margini, să le dea roade : copilași ! Social și Creștinește, va reveni aici în toamnă Sub numele soțului și c-un nou prefix : de doamnă ! Sigur, va veni cu poze ; iar în luna Brumărel Cu o pastramă de oaie și-un must acid, în păhărel ! Ex.Șefei mele de Catedră Prof.Ing.Angelica-Marinela Enache, care s-a transferat la C.N.Ec.Slatina. Timpul rămas de la navetă (Slatina până la Școală) Plus orele suplimentare, le va cheltui la...Sală ! (La atâtea aparate
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
Cernavodă, pentru Părintele Stăniloae, Părintele Iustin Pârvu și Părintele Arsenie Papacioc, pentru Răscoala din 1907, pentru Junimea și Badea Cârțan, pentru Cheile Turzii și Pasul Tihuța, pentru Irina și Benone, pentru foșnetul stejarilor seculari și Cenaclul Flacăra, pentru mieii, măgarii, oile, vacile, caprele, porcii, boii și caii de pe pajiști și de prin grajduri, pentru hramurile, botezurile, nunțile și maslurile ortodoxe, pentru Mica Țiganiadă, Cel mai iubit dintre pământeni, Jurnalul Fericirii, O scrisoare pierdută, Pentru suferința profundă și sărăcia acestui neam mereu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pentru ochii umezi și povstirile bunicii mele, pentru țarina moțească, bătuta moldovenească și Perinița, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Țichindeal și Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
românești, pentru Cișmigiu, Gică Petrescu, Foișorul de Foc, Mariana Nicolescu și Valea Dâmboviței, pentru năvălirile goților, hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor, pentru Moș Ene și Moș Martin, pentru pelerinajele de S’ântă Mărie Mare, pentru Ciuleandra, Ciobănaș cu trei sute de oi, Sanie cu zurgălăi și Morărița, pentru Eforie și Năvodari, pentru letopisețe și cronici, pentru Târgu-Jiu, Târgu-Mureș și Târgu’ de fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului AM AȘTEPTAT ZORILE Am așteptat zorile; iată, un idiot stă neclintit pe troiță cine știe de când... își ia fluierul și cântă, apoi îngână elegiac, aiurind despre veacul ce-l așteaptă, lăsând oile în turme, fără câini de pază. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: AM AȘTEPTAT ZORILE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AM AŞTEPTAT ZORILE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368530_a_369859]
-
Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră se află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat și de femeie. Costumul bărbătesc este alcătuit din: calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră se află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat și de femeie. Costumul bărbătesc este alcătuit din: calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și bărbat. Îmbrăcămintea femeii se compune din: batic alb, cămașă albă cu mâneci crețe jos, sarafan mai scurt și șorț de culoare bleumarin, făcut din pânză, nu din postav. Bărbatul poartă căciulă neagră, cămașă albă, vestă lungă din blană de oaie, pantaloni negri din postav lungi, drepți, opinci. O adevărată minunăție o constituie o masă mică, rotundă, pe care este sculptată o adevărată concepție despre Univers, ce ne face să credem că este mai degrabă opera unui filosof decât a unui
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]