4,211 matches
-
aleși dezvăluia o mentalitate pozitivă privind rolul Adunării de stări în domeniul electiv. Uneori atitudinea candidaților la tron s-a manifestat în sens contrar. Nefiind dispus să accepte controlul sau colaborarea stărilor, Vasile Lupu refuza alegerea sa de către Sfatul de obște în 1633569. "Modelul polonez" de pacta conventa a contaminat și alte țări europene. Într-o perioadă contemporană domniei lui Vasile Lupu, când marii boieri din Rusia începeau să promoveze politica nobilimii poloneze impunând tutela la înscăunare, Boris Godunov accepta tronul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
decenii, conservat astfel și în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir (1710-1711). Cu ultimele Adunări de stări convocate de Constantin Mavrocordat (1746 și 1749) instituția se transformă, fără a dispărea însă din Țările Române 598. Deși considerat incomod de către principi, Sfatul de obște fanariot a continuat să funcționeze alături de Divan, care a preluat în mare parte atribuțiile judecătorești ale vechii Adunări de stări. În raporturile sale cu Adunarea stărilor, Domnia deține acum o poziție superioară. Rostul domnului în desemnarea membrilor Sfatului de obște
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obște fanariot a continuat să funcționeze alături de Divan, care a preluat în mare parte atribuțiile judecătorești ale vechii Adunări de stări. În raporturile sale cu Adunarea stărilor, Domnia deține acum o poziție superioară. Rostul domnului în desemnarea membrilor Sfatului de obște este decisiv, iar intenția de a-l transforma într-un organ supus, puțin ostil, este însoțită de pretenția ca stările să-i fie asociate și să confere suport legal hotărârilor politice. Nimic nu ar putea fi mai fals însă, decât
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
identificate trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI-lea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; sfatul de obște fanariot, în perioada 1750-1821 (a cărui activitate se prelungește până la 1830-1831). Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Terminologia folosită în documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor conform uzanțelor din cancelariile europene: congregatio seu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
documente este decisivă în sensul existenței și activității instituției Adunărilor de stări din Țara Românească și Moldova: sejm, parlamentum, congregatio, dieta (dieta do Buchareste 1595) sau Adunarea țării, Obșteasca adunare, Sobor, Mare sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor conform uzanțelor din cancelariile europene: congregatio seu parlamento 605. Versiunea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
substrat vechi, care presupune atât existența unui rudiment electiv, cât și al "dreptului de împotrivire". Dreptul de veto rostit, de pildă, în formula "Vrancea nu voiește", nu este regăsit în documentele cancelariilor domnești. Delegații acestor adunări erau aleși direct de obștea satului, cu mandat limitat, dar treptat se va observa și aici o restrângere în sensul reprezentării: "funcționarii" sătești (nimesnici) se vor substitui mandatarilor direct aleși. În procedura reprezentării și în cunoașterea structurii de stări, trebuie precizată sfera de cuprindere a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
limitat, dar treptat se va observa și aici o restrângere în sensul reprezentării: "funcționarii" sătești (nimesnici) se vor substitui mandatarilor direct aleși. În procedura reprezentării și în cunoașterea structurii de stări, trebuie precizată sfera de cuprindere a termenilor țară și obște, ca și distincția între țară și boieri, care apare deja în cronicile din secolul al XVII-lea610. Miron Barnovschi, de pildă, era ales domnitor de către "boieri și țară", iar când părăsea domnia la 1629, convoaca tot "boierii și țara". Distincția între
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de pe documente, în care apar ca semnatari și căpetenii ale slujitorilor. Sensul este mult mai cuprinzător și poate privi toți participanții la adunare. În același timp, aceste informații indică înlocuirea treptată a termenului "țară" din denumirea instituției, cu acela de "obște". Utilizarea echivalentă și alternativă a denumirilor este atestată documentar. Domnul este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privi toți participanții la adunare. În același timp, aceste informații indică înlocuirea treptată a termenului "țară" din denumirea instituției, cu acela de "obște". Utilizarea echivalentă și alternativă a denumirilor este atestată documentar. Domnul este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
treptată a termenului "țară" din denumirea instituției, cu acela de "obște". Utilizarea echivalentă și alternativă a denumirilor este atestată documentar. Domnul este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
termenului "țară" din denumirea instituției, cu acela de "obște". Utilizarea echivalentă și alternativă a denumirilor este atestată documentar. Domnul este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în spiritul vremii, aceeași realitate politică în planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și mirenesc", "cu sveatul și voia a tot săborul", ori "Sfat de obște"623. O relație documentară din 2 februarie 1637, de la Vasile Lupu624, menționează sfatul și judecata "cu tot Soborul": "Domnia mea, împreună cu tot săborul nostru, i-am judecat după legea zemstvei". La 18 iunie 1669, judecata lui Stroe Leurdeanu se desfășura
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
amintit și datând din 27 noiembrie 1641, indicând reprezentanții adunării de stări din Țara Românească, face distincția precisă între Sfatul domnesc și Soborul bisericesc, reunite în "Adunarea a toată țara"626. Uneori se menționa în continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noiembrie 1641, indicând reprezentanții adunării de stări din Țara Românească, face distincția precisă între Sfatul domnesc și Soborul bisericesc, reunite în "Adunarea a toată țara"626. Uneori se menționa în continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei formă se conturase în secolul precedent. Aspectul adunării relevă o tendință de restrângere a stărilor privilegiate, o structură de reprezentare care, la origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mic"640. Aceeași precizie a termenilor o regăsim în documentul din 15 octombrie 1481 ("boierii noștri" și "tot Sfatul nostru cel mai înalt")641, precum și cu prilejul alegerii lui Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]