4,294 matches
-
de dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era mică, tehnica și uneltele agricole rudimentare, izlazul și fânețele erau întinse, iar o mare parte din pădure și izlaz erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în vecii vecilor, Amin!”. În scrisorile adresate marilor puteri ale vremii (epistole traduse în germană și italiană), ilustrul voievod consemna: „cu ajutorul lui Dumnezeu cel Atotputernic am învins!”. După luptă, dădea poruncă întregii sale oști să postească 4-9 zile, mâncând de obște numai pâine și poame uscate o dată pe zi, ca semn de smerenie și supunere lui Dumnezeu. El însuși, Ștefan, era pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul. Oficiind slujbe de mulțumire lui Dumnezeu, pomenind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îl voi cita, pentru că nu are nici o relevanță în context și bietul poet nu are vină pentru titlul sub care a fost pus. Altceva vreau să spun. De altfel poetul cu pricina e și distins traducător, e simpatizat de toată obștea, a luat premii ale USR, vreo patru, tot atâtea altele importante, pe merit desigur, n-a avut toată viața condică sau șef, și-a cultivat talentul, a călătorit, are bursă, tot de merit și tot desigur. A ajuns la o
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui I.L. Caragiale: „Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de presă al Primăriei Bârlad; tehnoredactarea și tiparul offset la S.C. Odeon SRL Vaslui; format 29x42 cm., în patru pagini. În editorialul „În slujba obștii”, Gabriel Doru Craus, primarul municipiului Bârlad, explica rostul gazetei: „prin intermediul ei dorim să realizăm un contact permanent cu locuitorii municipiului, o informare corectă, reciprocă și oportună, legată de actul înfăptuirii administrației publice locale"... De aceea se desfăcea gratuit, iar redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista a publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor populare”, „Sfaturi pentru conducătorii băncilor - cum se păstrează și se lucrează în registrele băncii” etc.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nostru primar". * În foaie s-a scris și despre vizita lui Spiru Haret la Băsești, despre mersul la Vutcani, la 28 mai 1933, a eseistului Mihai Ralea, despre cercetările sociologice ale profesorului D.Gusti la Dodești și Băsești, despre „Casa obștei" și „Podul mare", despre „piatra de fundație a băii comunale", despre „Cartea de aur" a Căminului cultural din Dodești păstrată de învățătorul Nicu Ionescu, preluată de alt învățător Toma Codrescu, rămasă necompletată după anul 1942. „ Studenți la sate Glasul nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și A. Mândru”... Nicolae Iorga umbla prin orașe și sate cu trăsu ra lui „moș Costache”, fratele mamei sale Zulnia Iorga, spune Dan 325 Smântânescu. Un temeinic popas a făcut și la Bârlad, unde a copiat importante acte din Casa Obștii, pe care le va publica în volumul V din „Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (1904) sub titlul „Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu soiul concret, ci arborele În general, „copacul vieții”. După reprezentările vechilor slavi, În copaci se află Închisă o forță universală pe care o numim astăzi forța vitală. Arborii-stejari erau venerați, la umbra lor străbunii noștri hotărau asupra tuturor problemelor obștii, Înfăptuiau judecata și Îndeplineau ritualurile, crezând cu sfințenie că tot ce se petrece sub stejar este prezis și insuflat de sus, de la Divinitate. Totuși, astăzi, nu se știe de ce, puțini sunt aceia care cer ajutor stejarului. Probabil că mulți dintre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
30-40); lui Moise i-a poruncit să fie eliminat un om care a fost descoperit în timp ce aduna lemne în ziua sfântă a Sabatului: Atunci a zis Domnul către Moise: „Omul acesta să moară; să fie ucis cu pietre de către toată obștea fiilor lui Israel, afară din tabără“ (Num 15, 35); a impus pedeapsa cu moartea evreului care trecea la idolatrie (Deut 13, 8-9) și profetului care nu vorbea în numele lui Dumnezeu, spunând că profetul care va îndrăzni să grăiască în numele meu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pune la dispoziția comitetului crea t suma de 5000 lei pe care o ridică treptat la 40000 lei, bani mulți, foarte mulți pentru vremea aceea. Cu ei se va ridica la Bârlad „Căminul cultural” al viitoarei Biblioteci. Presată de cerințele obștii, Primăria se vede pusă în situația să și probeze ș i ea filantropia: oferă „Parcul comunal” din strada Principală a târgului ca loc pentru clădirea bibliotecii. În toamna anului 1909 sediul Bibliotecii publice din Bârlad se va inaugura, iar realizarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă moaștele știu eu mai cărui sfânt adus de aiurea, de către popii acestei țări, nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea chimirului propriu. Și uite așa e Bucureștiul zilei de azi, pe de o parte credincioșii, stând răbdători în frig cu ochii la cer și lumânări în mâini, pe de alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
literaturi creștine catolice. Odată cu capitolul al VII-lea, se trece la zidirea metodei învățământului religios. Evlavia, treaptă din concepția de catehizare a Sfântului Chiril al Ierusalimului, se află și aici. Se recomandă învățăturile: despre învierea morților, despre judecata cea de obște, despre virtuți și despre har. Aceasta „în funcție de posibilitatea de cuprindere și de puterile catehumenului, și ținând seama de timpul său disponibil”. Începând cu capitolul al VIII-lea se face pregătirea pentru a se justifica o concepție de catehizare specific augustiniană
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
noi știam de la oameni, din sat de la noi, din Dăneștii Vasluiului. Le mulțumim iarăși acum tuturora. Tiberiu Brăescu ,,Vremea Nouă” 20 oct.1981 Post-scriptum la o sărbătoare Rîndurile de față izvorăsc din respectul față de o inițiativă a celor care conduc obștea unei vechi așezări moldave, Dăneștii Vasluiului, unde mai multe generații de fii ai satului, s-au întîlnit în locul unde au făcut primii pași, unde au deprins primele buchii ale abecedarului deschis în fața lor de mîna calmă și caldă a primului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
duhovnicească, de îmbelșugate în cuvânt, în imne de laudă și lecturi sfinte”. Sfântul Niceta îi îndrumă pe cei care manifestă nepăsare față de slujba privegherilor să reflecteze la lipsa de temei a argumentărilor lor și să se încadreze în rugăciunea de obște, participând cu toții la viața spirituală a comunității. Celor leneși și somnoroși le adrezează cuvinte mustrătoare (Proverbe 6, 6, 9-11). Celor bătrâni le dă sfatul să îndemne pe cei tineri și sănătoși să participe la privegheri, iar celor infirmi le
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întreaga lume creștină de care aminteam. Despre familia sa duhovnicească aflăm chiar și dintr-un text scris de el însuși la bătrânețe când spune: ,,Din copilărie m-am aflat printre călugări și, după ce m-am rupt de atâția ani de obștea și pilda vieții lor, cu greu aș putea să-mi mai amintesc acum câte am încercat să săvârșesc, sub imboldul îndemnurilor zilnice, sau al pildelor lor, câte lucruri am învățat sau văzut cu ochii mei”. Chiar dacă unele texte susțin ideea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
decât răspunzând poruncii episcopale”. În Prefața la volumul ,,Convorbiri duhovnicești“ Sfântul Ioan Cassian precizează: ,,Dator să îndeplinesc făgăduința făcută preafericitului părinte Castor în prefața volumului pe care, cu ajutorul Domnului, le-am alcătuit în douăsprezece cărți, despre așezămintele mănăstirilor de obște și leacurile pentru vindecarea principalelor opt vicii, m-am achitat de cum am putut, în măsura în care mi-a îngăduit acest lucru modestul meu talent scriitoricesc“. În cele ce urmează vom face câteva considerații referitoare la principalele trei lucrări teologice
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este supus, timp de 10 zile, la tot felul de umilințe și jigniri chiar la poarta mănăstirii, după care este deposedat de toate bunurile în așa fel încât să fie coborât până la nivelul de sărăcie al lui Hristos și al obștii fraților. Dacă în perioada de încercare, novicele dovedea stăruință în supunere, abia atunci era acceptat și îmbrăcat în haina călugărească. În caz contrar, el era alungat restituindu-i-se bunurile luate. Pentru o bună îndrumare pe calea călugăriei, novicele era
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
inimă e greu de înlăturat pentru că devine rădăcina tuturor relelor (cap. 1 - 2). Toate virtuțile sunt împiedicate de acest păcat care e socotit ca un fel de lepră duhovnicească a sufletului și care poate fi biruit doar prin viața de obște. Cartea a VIII-a, care însumează 22 de capitole, se ocupă cu analizarea și combaterea duhului mâniei. Cassian spune că această patimă ne orbește și ne împiedică să fim înțelepți, drepți, cinstiți, potoliți, feriți de păcate și de primejdii de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ascetice și mistice”. El și-a câștigat pentru totdeauna întâietatea duhovnicească în Apus, având în vedere faptul că învățătura lui a fost încorporată în Regula benedictină. Capitolul 42 al acesteia cere ca în mănăstiri să se citească la masă, pentru obște, din Convorbirile duhovnicești sau din Viețile Părinților egipteni, iar în cap. 73 al aceleiași Reguli se recomandă împlinirea vidului duhovnicesc cu meditații asupra Scripturii, Părinților, Conferințelor duhovnicești și Așezămintelor mănăstirești ale Sfântului Cassian. 7. Sfânta Scriptură și rugăciunea în viziunea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înainte ci năzuind către ele. Învățătura lui a câștigat pentru totdeauna întâietatea duhovnicească în Apus prin includerea ei în Regula benedictină. Capitolul al XLII-lea al acestei Reguli cere ca unul dintre frați să citească în timpul mesei, în folosul obștii, din Convorbirile duhovnicești ale Sfântului Cassian, din Viețile Părinților (egipteni) ori din alte cărți folositoare sufletului. De asemenea, în capitolul al LXXIII-lea se găsește recomandarea ca meditațiile duhovnicești să se facă asupra Sfintei Scripturi, Părinților, asupra Regulii Sfântului Vasile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau Așezămintelor mănăstirești ale Sfântului Ioan Cassian. Odată cu Regula benedictină, se constată o influență continuă a operelor Sfântului Cassian asupra monahilor. Împlinind, continuând, desăvârșind și actualizând permanent. Regula de viață monahală apuseană, Sfântul Ioan Cassian devine precursorul vieții monahale de obște în Occident. La continuitatea și prezența operei sale au contribuit și mistici, dintre care majoritatea erau mari teologi medievali. Aceștia au făcut din opera Sfântului Cassian lectura lor zilnică preferată. Nicolae Chițescu îi enumeră pe Alquin, Petru Damian, Dominic, Toma
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]