4,287 matches
-
acestea au numere, nu titluri). Fiecare capitol cuprinde subcapitole, delimitate cu câte un asterisc. Începe cu prefață (are și note explicative) și se termină cu un indice de nume foarte bogat și de cel mai Înalt interes documentar pentru istoricii onești. Prefața și notele explicative (inserate la subsolul unor pagini) sunt semnate de Marius Cristian, care este și Îngrijitorul ediției. Prefața Începe cu un adevăr deosebit de dureros: „Calomniați sistematic și denigrați Încă din momentul Înființării Legiunii Arhanghelului Mihail, purtătorii cămășilor verzi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucru- rilor pentru a ajunge la miezul nevăzutului. *** Întotdeauna i-am disprețuit pe drogați ca pe niște ființe lipsite de imaginație, incapabile să-și inducă singure, prin metode oneste, stări de percepție a structurii nevăzute a lumii. Când l-am transformat pe Janet În Janet, am descoperit că puteam să transform orice - prin poezie. Dar la scurt timp după aceea, Poezia s-a dovedit a fi un cal nărĂvaș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
însă e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucrurilor pentru a ajunge la miezul nevăzutului. Întotdeauna i-am disprețuit pe drogați ca pe niște ființe lipsite de imaginație, incapabile să-și inducă singure, prin metode oneste, stări de percepție a structurii nevăzute a lumii. Când l-am transformat pe Janet în Janet, am descoperit că puteam să transform orice - prin poezie. Dar la scurt timp după aceea, Poezia s-a dovedit a fi un cal nărăvaș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
său ar fi trecut, apoi, În urmașii acelor oameni. În Ingrid; și cîteva dintre femeile pe care le cunoscuse ar fi gustat, fără să știe, din el, născînd fii și fiice care i-ar fi semănat. Neștiutul lor Înaintaș fusese onest. Nu furase, nu omorîse, Își respectase bunica, o adorase, le predase studenților etica. Fusese bun cu animalele. Zburdalnic În tinerețe, dar și unii dintre sfinți - se știa - fuseseră, În junețe, ajunși de păcat. Nu-și Împărțise viața cu nimeni: Nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
decît această așteptare mortiferă, imn instinctiv dedicat iubirii necondiționate. Da, Guță, cîinele este de fapt inventatorul așteptării așa-zis „beckettiene”. numai că nimeni, nimeni nu a fost capabil pînă acum să observe acest lucru și să-i atribuie în mod onest cîinelui meritul de a fi purtătorul acestui simbol : așteptarea gravă, tragică, metafizică. ah, sunt turbat de revoltă cînd văd ce monument literar i s-a ridicat lui Beckett pentru că ar fi inventat „motivul așteptării”, în timp ce cîinelui nu i s-a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sonete dedicate chiar... cărții (Către cartea lui Don Quijote de la Mancha). în sfîrșit, după această veritabilă ceremonie începe narațiunea propriu-zisă cu primul capitol, precedat însă și de un șapou. De altfel Cervantes plasează în fruntea fiecărui capitol cîte un rezumat chipurile onest, deși nu lipsit de anumite intenții ghidușe și manipulatoare. exemple : Capitolul I. Care povestește despre firea și felul de viață al vestitului hidalgo don Quijote de la Mancha. Capitolul LVII. în care-i vorba de felul în care s-a despărțit
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
scop îmbunarea și calmarea zeilor pentru bunăstarea imperiului și, în mod special, a împăratului. Provocarea pe care trebuie să o înfrunte persoanele consacrate, care doresc să-l urmeze pe Cristos și evanghelia sa, este aceea de a trăi în mod onest, fără a cădea în forme de integralism, adică aceea de a fi bărbați și femei ai credinței, nu doar bărbați și femei ai pioșeniei. Ceea ce înseamnă că nu trebuie să tolerăm deloc cucernicia teatrală a persoanelor «meditative», ci trebuie să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
suferim... uneori în mod rușinos. Și, cu toate acestea, dacă stăm bine și ne gândim, Biserica, după atâtea suferințe îndurate și provocate, nu numai că a supraviețuit revoluției copernicane, ci a supraviețuit și revoluției franceze și, dacă e să fim onești, probabil că între timp am devenit chiar mai buni. Ni se părea imposibil să trăim învârtindu-ne în jurul soarelui, asemenea atâtor planete, așa după cum, de asemenea, ni se părea nepotrivit să nu mai avem regi și regine investiți de cerul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
puterea noastră. Nu putem nega că apelul la sfințenie este pentru toți, însă vom spune că realizarea acestuia aparține escatologiei și că, între timp, cea mai mare parte, printre care și noi, nu poate spera să depășească limitele unei mediocrități oneste. Ceea ce trebuie să evităm cu orice preț este amărăciunea sau resentimentul, care ne-ar descuraja și ne-ar conduce spre abandon. Am visat și am greșit, trebuie să o recunoaștem cu umilință; nu trebuie să mai privim la piscurile care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
un elev de școală militară, indus în eroare de ținuta ei, se luă după ea și o urmări până acasă. Aurica năvăli în curte în culmea agitației și spuse Aglaei: - Maman, maman, vine un ofițer. Ofițerul însă, intimidat de ținuta onestă a casei și de lipsa de atracții sigure, după câteva plimbări prin fața imobilului, dispăru. În acea seară, Aurica nu veni la masă și se închise în G. Călinescu odaia ei. Aurica avea despre bărbați o concepție mistică, în care și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iei lucrurile în tragic! - O, nu, deloc, crede-mă. Nu prea sunt cuminte, cred că-țidai seama, sunt "o fată faină", cum zice Stănică, dar să nu-ți închipui cine știe ce despre mine. Sunt poate mai nevinovată ca atâtea fete așa-zise oneste. Desigur, Stănică ți-o fi spus comedii. - O, nu, nimic altceva decât că ești "o fata faină"! - Sunt, într-un anume înțeles. De ce aș fi ipocrită și aș juca comedie? Am un individ bătrân care mă întreține, un general, om
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de supărare, s-a îmbolnăvit și a murit, și s-a măritat cu ofițerul meu, iar eu, eu, ești medicinist, deci pot să-ți spun, eu am făcut un avort. De atunci sunt "o fată faină", greu de căpătat, aproape onestă, dar totuși mai mult sau mai puțin venală. Și totuși, curioasă moștenire, de la părinți se vede, aș vrea să mă mărit. L-aș lua pe general, dar e prea bătrân. Nu vreau să rămân așa de curând văduvă. Felix rămase
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Nu trebuie să te întîlnești cu generalul meu. Felix ședea totuși încurcat, și Georgetei i se păru că ghicește motivul luptei lui interioare. - Te aleg ca pe un fel de logodnic simbolic. Vreau să cunosc și eu tulburările unei fete oneste. Să nu-mi faci nici un fel de cadou, că mă supăr. În schimb, uite, îți dau eu un ac de cravată, ca să nu mă uiți! Nu te teme! Proprietarul lui a murit. Trebuie să știi că sunt relativ, o! relativ
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-mi faci nici un fel de cadou, că mă supăr. În schimb, uite, îți dau eu un ac de cravată, ca să nu mă uiți! Nu te teme! Proprietarul lui a murit. Trebuie să știi că sunt relativ, o! relativ, așa de onestă, încît poți fi într-adevăr mândru de cucerirea ta, și-ți dau voie să ți-o trâmbițezi la lume, fiindcă generalul meu nu crede nimic. Nu fi prost, adăugă ea, sărutând încă o dată pe Felix, pe fața căruia plutea o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ascult. Spune-i pretendentului că eu nu mă mărit, iar soacrei că sunt o... Felix îi făcu un gest de reproș din ochi. Găsea că face abuz de cinism. Stănică zise: - Așa îmi consum eu sufletul, din bunătate. Intențiile melesunt oneste, dar poți greși și face răul, căpătîndu-ți dușmani. Stănică se plimbă de câteva ori prin casă, ridică capacele la câteva cutii-bibelouri, privi pe fereastră, apoi, negăsind nimic de spus, zise bună ziua și plecă. În ușă se întoarse însă brusc: - Dă-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acesta era insuportabil, cu atât mai mult, cu cât, în ochii fetei, Felix credea că zărește o sclipire de ironie. Râdea oare Georgeta în sine de naivitatea lui Felix, care o privea ca pe o sfântă, sau, dimpotrivă, era mai onestă decât își închipuia, și atunci ea observa cu maliție orientările lui în lumea femeilor? Felix simțea, mai mult decât nevoia fiziologică și psihologică de a avea femei și de a le iubi, necesitatea de a discuta despre femei, de a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
timp. Felix își căpătase în sfârșit majoratul (atunci văzuse că Aglae făcea parte din tutelă), și acum își putea ridica singur veniturile capitalizate la o bancă și realizate de un avocat care ciupea cam mult ca onorariu, fiind cel puțin onest în linii generale și de o solicitudine încercată. Fusese trist, ca de-o izgonire, dar bătrânul se grăbise să-i arate convingerea că va sta mai departe G. Călinescu la el, "tot cu atît". Otilia nu se amestecase numai de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ironic Stănică, ca Georgeta n-ai să fiiniciodată. G. Călinescu - Și de ce, mă rog? întrebă atinsă Aurica. Stănică rectifică observația, făcând cu ochiul lui Pascalopol: - Pentru că trebuie să fii și pentru asta născută, să ai natural.Tu ești din familie onestă, cinstea e zugrăvită pe fața ta. Tu nu poți să fii decât o bună soție. - Așa e! recunoscu Aurica, aruncând o carte și începîndîn același timp să plângă, tremurând din toți mușchii feței. - Pentru numele lui Dumnezeu, o sfătui Pascalopol
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
comunicare autentică și pe trăiri interpersonale pline de respect reciproc față de diferențele interpersonale. Acest lucru comportă o deschidere continuă și o acceptare reciprocă ce se realizează prin contactul cu ceilalți și prin participarea la lumea lor, prin comportamente sincere și oneste. Atunci când se acceptă și se respectă diversitatea celuilalt, se creează un raport de încredere și de recunoaștere reciprocă care face posibilă fraternitatea fondată pe a da și a primi în mod reciproc. Acest lucru îi permite individului să iasă din
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
asupra unor psalmi, ce aduc perfect cu niște bluzuri și, după ce s-au dezmorțit, nu mai încetează a se minuna: "Doamne! Oare cum nu-l trăznește Dumnezeu, drăguțul, pe putredul de lingușitor?!..." Pentru că, dacă e să fim cât de cât onești, de trăznit, nu-l trăznește.) Iar, după ce se chiombesc, la maximum, 10-12 strofe, cu reverul mai lung, pe care le azvârle pehlivanul, ca din fund, pe hârtie, tot îngerii își răspund: "Poezia!! Poezia e cea mai necuprinsă minune de pe lume
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înfățișa nici măcar aia, Dorina, să-i bramburească nițel creioanele, să-și pițigăie glasul și să-i ascundă gustarea. O să-i arate el ei, odată, dacă o să vrea, ce-i aia gustare. N-o s-o poată duce. Simți totuși o bucurie onestă când ușa se întredeschise și intră, într-o dungă, eunuca clădirii, aia cu sânii atât de pitici, de mă-sa ar fi trebuit să-i înghesuie sub fiecare cupă de sutien câte șapte. Nu era fată rea. Dactilografele niciodată nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe sufletele caste. Poate oare virtutea să-nvingă viciul... învinsu-l-a vrodată? Cînd? Pe teatru, pe scenă cu virtutea {EminescuOpVII 193} nu în viața practică, unde-ți trebuie mișelie ca să nu mori de foame, și părerea, numai părerea omului onest ca să mori fericit și neplâns de cei ce rămân în urmă... mai ales dacă lași avere. O! am văzut scene unde mama ascunde testamentul tatălui în sânul ei, de frica fiilor ei, ce, aproape cu cadavrul nenmormîntat încă, caută cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei clasic. De aceea se extinde într-atît rețeaua de instituții și de corpuri administrative în care omul este avansat în funcție de competența sa de a-și priva semenii de libertate. III Prefer noțiunea de despotism occidental pentru că mi se pare mai onestă decît cele de sistem totalitar, cult al personalității sau regim autoritar. Dar la o privire ceva mai atentă sesizăm ușor limitele analogiei 45 cu despotismul oriental, precum și ceea ce îl separă de acesta din urmă. Pe de o parte, în loc să se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ocupa de problemele securității în relațiile Est-Vest Am putut astfel vedea mari oameni politici ai vremii în postura de diplomați, negociatori reputați la lucru, limitele științei atunci când aceasta se încumetă să intre pe tărâmul diplomației, dar și potențialitățile unui dialog onest și purtat cu bună credință între cunoaștere și acțiunea diplomatică. 2. Preliminarii (1): Destindere și Securitate Începutul carierei mele diplomatice este legat de pregătirea și desfășurarea primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), care marca debutul unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diplomații români erau priviți și apreciați de partenerii lor, atât din Est, cât și din Vest și din Lumea a 3-a, în raporturile bilaterale, precum și în reuniunile multilaterale. Politica externă a țării pe care aceștia o serveau era deschisă, onestă și lipsită de orice duplicitate, constructivă, preocupată de marile probleme care confruntau comunitatea internațională, inițiind adesea măsuri menite să contribuie la rezolvarea acestor probleme sau alăturându-se inițiativelor similare ale altora. Chiar atunci când pozițiile României erau diferite de cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]