2,408 matches
-
cultură este și corecție, și salvare, fiindcă te face să nu uiți cine ești. Cu acestea am numit încă un motiv pentru care scriu, chiar dacă, nu de mult, o bună prietenă m-a întrebat ce rost mai are încă „un op pe lângă atâtea mii și mii de texte minunate care au spus totul cu forță, cu grație, cu artă”. E adevărat că au spus, dar continuă să spună și prin mine, nu atât când le citesc, cât mai ales când eu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar găsi motive să parcurgă până la capăt opul de prefațat. Așadar, o argumentație cu atât mai necesară cu cât este vorba de critică, ba chiar de „critica criticii”, „material” cam arid și de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cultură este și corecție, și salvare, fiindcă te face să nu uiți cine ești. Cu acestea am numit încă un motiv pentru care scriu, chiar dacă, nu de mult, o bună prietenă m-a întrebat ce rost mai are încă „un op pe lângă atâtea mii și mii de texte minunate care au spus totul cu forță, cu grație, cu artă”. E adevărat că au spus, dar continuă să spună și prin mine, nu atât când le citesc, cât mai ales când eu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar găsi motive să parcurgă până la capăt opul de prefațat. Așadar, o argumentație cu atât mai necesară cu cât este vorba de critică, ba chiar de „critica criticii”, „material” cam arid și de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în Vestitorul Ortodoxiei. 12 Dan Pavel, "Întâmplări din dealul Mitropoliei", în Revista 22, trei numere consecutive începând din septembrie 1990; apud Iuliana Conovici, note în Ortodoxia în România Postcomunistă, vol. I, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009, p. 92. 13 François ThuaL, op cit., p. 12. 1 Sanda Larioenscu, "O sărbătoare a calendarului tradițional: Boboteaza", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990, p 4; 2 Peter Gross, "Mass-Media in Revolution and National Development. Romanian Laboratory", Ames, Iowa State University Press, 1996, apud Maxim Danciu, "Mass-media
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
13 mai 1897, Marian i-a oferit lui Gorovei toată colecția sa de cimilituri românești, în schimbul notițelor despre botanica populară alcătuite de acesta din urmă în colaborare cu Mihai Lupescu. „Așa cred - își încheia Simeon Fl. Marian epistola - că atât opul Dv. despre cimilituri, cât și al meu despre Botanică vor fi complete” (8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
des trois acteurs qui ont la légitimité à s'exprimer publiquement sur la politique et qui șont leș hommes politiques, leș journalistes et l'opinion publique au traverse des sondages". 17 Viorica Roșca, op. cît., p. 26. 18 Sorin Tudor, op cît., p. 17. 19 Hugues Cazenave, op. cît., p. 1377: "l'ensamble des moyens mobilisés par une entreprise pour vendre des produits á des consommateurs et réaliser ainsi des profits. Comme on le peut constater, cette définition utilise une terminologie
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
op. cit., p. 128. 33 "Message de bienvenue du président Martin Schulz ",http://www.socialistsand democrats.eu/gpes/index.jsp?request locale=FR 34 Richard Corbett, Francis Jacobs și Michael Shackleton, op. cit., p. 85. 35 Ibidem. 36 David Judge și David Earnshaw, op cit., pp. 128-129. 37 Puteți consulta documentele: "About the Alliance of Liberals and Democrats for Europe" și "Démocrates et Libéraux européens: passé et présent", disponibile la www.alde.eu 38 Richard Corbett, Francis Jacobs și Michael Shackleton, op. cit., pp. 89-90
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
proastele-i prestații civice la întoarcerea din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham la travaliul răspunsului explicativ, măcar că majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri de ieri și de azi", "Totem", "Texte de frontieră". E adevărat însă că, în "Eseuri de ieri și de azi", la Institutul European, Sorin Pârvu, colegul și sicofantul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
considerat politruc atunci, însă mereu om de treabă, deferent și cu simțul umorului. Trucul neocomuniștilor actuali: interpretează dezuniversitarea mea de-atunci drept efectul unui conflict intercolegial, ca pentru a camufla presiunea Organelor Subventrale ale Partidului Hunic, foarte clar zugrăvită în opul scriitorilor Măgureanu și Pelin. Cine se învinge pre sine e mai tare decât o cetate", zice textul fondator al creștinismului. Mi-am reprimat ispita de a-i bate. Nu și pe aceea de a-i spune, de a-i povesti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Sandu Mușina, Ion Mureșan, Aurel Dumitrașcu, Stoiciu. Dar... mă dădeam la ei ocazional, și din perspectivă înalt universitară, riguros teoreticiană, fiindcă vocația mi-o simțeam nelirică, neepică, nedramatică, iar critica literară, nobilă activitate (când e căutare a diferenței specifice a opului și/ sau auctorelui), nu îmi convenea deloc. Aveam scuza de a nu ști, atunci, că iaste critică literară de esență patafizică, de vreme ce se screme să se constituie în știință a particularului textual, umblând eu după general, universal, tipuri, procedee, reguli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu accepta ultimatumul sovietic și, împreună cu Finlandezii, le trăgea moscoveților o bătaie de pomină, continuarea fericită e lesne de închipuluit romancierului consolator, prompt în a urzi victorii contra Ungariei, reforme politice și economice adecuate & restul. Viu mi-i în minte opul Gomii titulat Altina, pululând de proiecte din soiul acesta: amenajarea Insulei Maria Brăilei, ca o fortăreață turistică, transformarea Chiliei într-o Veneție a Europei Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
39 R. Mosley, Your employer brand, presentation for Romania, 2007, slide 3. 40 S.J. Miles și W.G. Mangold, "A conceptualization of the employee branding process", Journal of Relationship Marketing, 3, 2004, pp. 65-87. 41 S. Barrow și R. Mosley, op cit., p. 111. 42 W. Ruch., Employer brand evolution: a guide to building loialty in your organization, http://www.versantsolutions, 2002, accesat în data de 16 decembrie 2007, p. 3. 43 S. Barrow și R. Mosley, op. cit., p. 9. 44
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mai găsește prin librării și la Fondul nostru bisericesc, editorul ei s-a epuizat. Simțindu-se lipsa acestei cărți...ne împlinim pe de o parte un act de pietate și de admirație față de antecesorii noștri dacă edităm din nou acest op, iar pe de altă parte publicația de față e menită să aducă un real serviciu studiilor noastre teologice și să umple un gol”. Mitropolitul Nectarie a adăugat și a întregit capitole precum: problema liturgicii, istoria și originea cultului, ființa și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Casa să fie a ei și Rim să plece unde știe! între ei nici un schimb nou de vorbe. Aceeași mocnire a răului. într-o după-amiază, când gemenii ieșeau de la Rim, Lina, cu trăsura gata la poartă, îi oprise cerând un op medical pe care știa bine că-1 au. • - Merg cu vai pe acasă, să mi-1 dați! Cei doi primise. înțelegerea lor piezișă nici nu se simțise. Citadela lor era bine organizată și prevedea surprinderile. Coborâse împreună și intrase în camera
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unei librării Ruxandra CESEREANU Îmi închipui, uneori, buchiniști glumeți, bătrâiori și pitorești pe malul Someșului: și îmi închipui nu cum ar fi Clujul dacă ar fi Paris, ci cum ar fi Clujul dacă ar avea gherete, tejghele și tarabe cu opuri vechi, afișe matusalemice și alte chestiuni livrești de odinioară, înșirate pe malul Someșului. Pentru că anticariatele nu mai sunt astăzi niște pivnițe ale lui Auerbach, nu mai au farmecul sfătos și exotic din vremea comunismului, când cartea era obiect ultraprețios de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
lui existau aparate de gimnastică. Angela descrise planul Înclinat pentru abdomene, cu legături pentru picioare, bara de oțel din ușă pentru ridicări. Și mobila de marmură rece, cu metal cromat, benzile de piele și șezlongurile ofițerești britanice, objets d’art op și pop, lumina indirectă și prevalența oglinzilor. Horricker era frumos. Sammler era de acord. Vesel, oarecum necopt Încă, Horricker era probabil lăsat de la natură cu intenția ștrengăriei. (La ce bun toți mușchii ăia? Sănătate? Nu banditism?) „Și cum se Îmbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sta mie în țoale de snob, graseiind pe la serate pretențioase! Back to work! Opera lui Lloyd Webber excelează, ca și altele scrise de acest compozitor plin de har, în arii fermecătoare. Mi-amintesc, din filmul Amadeus, disperarea lui Salieri că opurile sale căzuseră în uitare, în timp ce ale lui Mozart străluceau până și pe fețele ascultătorilor. Ce anume face ca un artist să aibă priză la public, imediat și peste veacuri, nu știu. Nu geniul, nici norocul, nici măcar pactul cu diavolul, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
convins că vor mai urma și alte cărți de autor, deoarece dumnealui mai are multe de spus, închei cu următorul catren: Scriitorul C. Văleanu Nu se va-ndrepta spre vale Ci spre deal, căci pân` la anu` C-un alt op ne-o sta în cale! PENSIONARIADA La începutul acestui an, eu și nevastă-mea am ieșit la pensie de drept și nu anticipat. Ne-am început drumul lung sau scurt al pensiei chiar de ziua noastră onomastică Sf. Vasile, pentru că
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
LITERARĂ" nr. 24-25, 21 iunie-4 iulie 1995 Misterul adevăratei identități [...] Adesea, a comenta plauzibil o carte înseamnă a te plasa corect față de miza pe care o conține: estetică, etică, filozofică, religioasă etc. Adică a-i capta intenția, mai ales atunci când opul final nu vrea să confirme niște legi consacrate ale genului. Eu cred că realizarea este întotdeauna pe potriva intenției. Pentru că intenția (relevabilă în text) este direct proporțională "mulajului" mental concretizat de opera imprimată (afară de cazul când proiectul rămâne nedefinitivat, o simplă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Livia Iacob Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Grafician : George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format 11,00 x 18,00 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 OP 1 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro P.C. JERSILD Eu, gândacul 2 1 3 ANA LUDUȘAN Zinzin 6 7
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aceasta ar fi legată de locul minor pe care-l ocupă-n carte Valentin Silvestru: cu toate greșelile sale (sunt printre cei care au avut ocazia să le cunoască bine, În nouă ani de conviețuire redacțională & festivalieră) merita, În acest op, mai mult de ...trei rînduri. Să nu uităm că a rămas ca longevivul criticii teatrale naționale (peste cinci decenii de activitate neîntreruptă) și ca principalul formator de opinie În perioada 1965-1989; plus important realizator de evenimente - festivaluri, colocvii etc. Să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
al fiecărui volum, luxos tipărite la „Monitorul Oficial“, cărți pe care bibliotecarele erau datoare să le ofere tuturor celor care veneau la Bibliotecă. De două ori pe lună, Biblioteca trebuia să organizeze lecturi publice din Mucenicul zilelor, sau din alte opuri ale ciclului, în cadrul programului subvenționat de Goncea, Să-mi cunoașteți scriitorul. Cei care citeau public zece pagini, la întâmplare din oricare volum, primeau 250 de dolari, iar comentatorii 125 dolari. Ședința publică de lecturi era de obicei duminica, de la opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la bătaie și vocația teoretizantă, autoarea volumului oferă în special cititorilor parteneri în actul didactic un auxiliar foarte prețios în analiza și interpretarea operei literare caragialești. Cu meticulozitate, paciență și o dăruire ieșite din comun, Aurora Ștefan cartografiază, în acest op, un teritoriu pe care numai ignoranții îl pot cataloga, cum din păcate se mai întâmplă uneori, drept o Cenușăreasă a literaturii române: acela al dramaturgiei. Firește că genialul autor al textelor investigate nu îi poate stimula decât o lectură îndrăgostită
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
După care principiu însă se construiesc 35 {EminescuOpXV 36} aceste forme, care-i sensul teleologiei lor, care-i sensul teo[lo]giei în mișcarea și secrețiunile materie? De altă parte vedem cumcă stat și societate sunt departe de a fi opuri a mult lăudatei minți omenești...; ele sunt fapte a naturei. Astfel vedem că statele omenești [sunt] în felul statelor de albine, că generațiile tinere au soarta roiurilor ș. a., pe de alta vedem în state tendența de a se osifica în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]