9,942 matches
-
resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora. DISTORSIUNEA SERIALĂ - fragment din jurnalul unei aplicații de dinamică de grup din cadrul programului de studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii Coordonatorul cere șase voluntari. Cinci dintre ei părăsesc sala. Cel rămas înăuntru ascultă de două ori un text citit clar și răspicat de coordonator. Iată textul: „Familia Popescu are doi copii. Băiatul acum și-a dat examenul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relativ simplu? Care sunt cauzele acestui fenomen? Ce implicații are asupra unei organizații? Capitolul care urmează își propune să prezinte posibile răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele pe care le-am putea formula în legătură cu problematica complexă a comunicării organizaționale. 11. 1. Conceptul de comunicare 11. 1.1 Definiția comunicării Comunicarea provine din latinescul „communis” (ceea ce înseamnă comun), „communicatio” (adică a transmite altcuiva / altora). Când comunicăm dorim să avem ceva în comun cu celălalt, vrem să-i împărtășim o informație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
decât cele verbale. Eficiența lor poate fi surprinsă în special în comunicarea atitudinilor și sentimentelor. 11. 2. Abordarea comunicării din diferite perspective Având în vedere că într-o organizație comunicarea se realizează interpersonal, intrași intergrupal, intrași extraorganizațional, psihologia muncii și organizațională poate fi interesată de abordarea comunicării din mai multe perspective: a psihologiei personalității, a psihologiei grupurilor mici și a teoriei organizaționale. 11. 2.1 Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității Psihologia personalității consideră comunicarea ca fiind o metodă de bază în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
perspective Având în vedere că într-o organizație comunicarea se realizează interpersonal, intrași intergrupal, intrași extraorganizațional, psihologia muncii și organizațională poate fi interesată de abordarea comunicării din mai multe perspective: a psihologiei personalității, a psihologiei grupurilor mici și a teoriei organizaționale. 11. 2.1 Comunicarea din perspectiva psihologiei personalității Psihologia personalității consideră comunicarea ca fiind o metodă de bază în influențarea comportamentului, interacționând cu o serie de procese și fenomene psihice cum ar fi percepția, motivația, limbajul, învățarea etc. Pentru o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personalității Psihologia personalității consideră comunicarea ca fiind o metodă de bază în influențarea comportamentului, interacționând cu o serie de procese și fenomene psihice cum ar fi percepția, motivația, limbajul, învățarea etc. Pentru o mai bună înțelegere a psihologiei muncii și organizaționale sunt importante studiile legate de: motivație - informația / informarea ca trebuință, rolul curiozității în demararea și susținerea procesului de comunicare, de percepție selectivă și subiectivitate în percepție, de înțelegere a mesajelor verbale, integrarea noilor informații în structurile deja existente, de relația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
perspectiva psihologiei grupurilor mici Pentru psihologia socială comunicarea este un fenomen social de bază, în strânsă legătură cu interacțiunea socială, deoarece comunicarea creează și modifică relațiile. Psihologia grupurilor mici studiază o serie de probleme care își găsesc aplicabilitate în cadrul comunicării organizaționale. Astfel de teme sunt: comunicarea ca mijloc de persuasiune, modelul comunicării eficiente în grupurile mici, relația comunicare - negociere, comunicare - soluționare de conflicte, rolul comunicării în conturarea normelor de grup, comunicarea ca mijloc de coordonare a activității în grup, dificultăți în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de conflicte, rolul comunicării în conturarea normelor de grup, comunicarea ca mijloc de coordonare a activității în grup, dificultăți în comunicarea de grup, comunicare verbală și nonverbală în grup, comunicare intrași intergrup etc. 11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale Teoriile organizaționale consideră comunicarea un element esențial. Încă la sfârșitul anilor ’30, Barnard (1938) a situat comunicarea în centrul teoriei lui organizaționale, considerând comunicarea acea forță care menține funcționarea organizației și care leagă obiectivele organizației cu cele ale angajaților. Funcționarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rolul comunicării în conturarea normelor de grup, comunicarea ca mijloc de coordonare a activității în grup, dificultăți în comunicarea de grup, comunicare verbală și nonverbală în grup, comunicare intrași intergrup etc. 11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale Teoriile organizaționale consideră comunicarea un element esențial. Încă la sfârșitul anilor ’30, Barnard (1938) a situat comunicarea în centrul teoriei lui organizaționale, considerând comunicarea acea forță care menține funcționarea organizației și care leagă obiectivele organizației cu cele ale angajaților. Funcționarea organizației depinde
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
grup, comunicare verbală și nonverbală în grup, comunicare intrași intergrup etc. 11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale Teoriile organizaționale consideră comunicarea un element esențial. Încă la sfârșitul anilor ’30, Barnard (1938) a situat comunicarea în centrul teoriei lui organizaționale, considerând comunicarea acea forță care menține funcționarea organizației și care leagă obiectivele organizației cu cele ale angajaților. Funcționarea organizației depinde foarte mult de calitatea, organizarea și eficiența transmiterii informațiilor. Din această perspectivă, psihologia muncii și organizațională poate valorifica cercetările legate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în centrul teoriei lui organizaționale, considerând comunicarea acea forță care menține funcționarea organizației și care leagă obiectivele organizației cu cele ale angajaților. Funcționarea organizației depinde foarte mult de calitatea, organizarea și eficiența transmiterii informațiilor. Din această perspectivă, psihologia muncii și organizațională poate valorifica cercetările legate de comunicare, cum ar fi: rolul sistemului informațional în viața organizației, caracteristicile feedbackului eficient, relația sistem de comunicare - structura organizației, barierele comunicării organizaționale, impactul tehnologiei informaticii asupra organizației în general și asupra comunicării organizaționale în special
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de calitatea, organizarea și eficiența transmiterii informațiilor. Din această perspectivă, psihologia muncii și organizațională poate valorifica cercetările legate de comunicare, cum ar fi: rolul sistemului informațional în viața organizației, caracteristicile feedbackului eficient, relația sistem de comunicare - structura organizației, barierele comunicării organizaționale, impactul tehnologiei informaticii asupra organizației în general și asupra comunicării organizaționale în special etc. 11. 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării În esență comunicarea înseamnă mult mai mult decât un schimb de informații, date și interpretarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
muncii și organizațională poate valorifica cercetările legate de comunicare, cum ar fi: rolul sistemului informațional în viața organizației, caracteristicile feedbackului eficient, relația sistem de comunicare - structura organizației, barierele comunicării organizaționale, impactul tehnologiei informaticii asupra organizației în general și asupra comunicării organizaționale în special etc. 11. 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării În esență comunicarea înseamnă mult mai mult decât un schimb de informații, date și interpretarea lor. Având ca și criteriu funcțiile pe care le pot îndeplini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cum ar fi: rolul sistemului informațional în viața organizației, caracteristicile feedbackului eficient, relația sistem de comunicare - structura organizației, barierele comunicării organizaționale, impactul tehnologiei informaticii asupra organizației în general și asupra comunicării organizaționale în special etc. 11. 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării În esență comunicarea înseamnă mult mai mult decât un schimb de informații, date și interpretarea lor. Având ca și criteriu funcțiile pe care le pot îndeplini, Bales (1951) realizează o clasificare a mesajelor emițătorului. Astfel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spontană a angajaților. Dacă lanțul de comunicare este lung, poate interveni distorsiunea mesajului și la acest tip de comunicare. Comunicarea orizontală are loc la același nivel ierarhic, are caracter funcțional și de cooperare. Cantitatea și eficiența ei depind de structura organizațională. Chirică (1996) arată că „trecerea granițelor departamentale” este acceptată, tolerată diferit în diversele organizații. În cadrul comunicării pe diagonală între emitent și receptor(i) există (una sau mai multe) nivele ierarhice, dar nu există o relație directă de subordonare sau supraordonare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rețele de comunicare Tipul rețelei de comunicare are o mare influență asupra vieții organizației și exprimă totodată și tehnicile, respectiv stilul managerial practicat. Alături de gradul de centralizare (determinat de rețelele de comunicare), există și alți factori de influențare a comunicării organizaționale: mărimea organizației și gradul de incertitudine determinat de condițiile externe ale organizației și de deciziile strategice. 11. 3.5 Bariere comunicaționale Comunicarea organizațională se realizează într-un mediu social. Ca urmare, calitatea și precizia ei sunt influențate de structura organizațională
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Alături de gradul de centralizare (determinat de rețelele de comunicare), există și alți factori de influențare a comunicării organizaționale: mărimea organizației și gradul de incertitudine determinat de condițiile externe ale organizației și de deciziile strategice. 11. 3.5 Bariere comunicaționale Comunicarea organizațională se realizează într-un mediu social. Ca urmare, calitatea și precizia ei sunt influențate de structura organizațională, de factori ce țin de relațiile umane în general și cele de putere în mod special. Cunoașterea posibilelor bariere în comunicarea organizațională este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizaționale: mărimea organizației și gradul de incertitudine determinat de condițiile externe ale organizației și de deciziile strategice. 11. 3.5 Bariere comunicaționale Comunicarea organizațională se realizează într-un mediu social. Ca urmare, calitatea și precizia ei sunt influențate de structura organizațională, de factori ce țin de relațiile umane în general și cele de putere în mod special. Cunoașterea posibilelor bariere în comunicarea organizațională este un prim pas în înlăturarea lor: Bariere specifice comunicării interpersonale (Bogáthy, 1999): Lipsa informației reale sau „mesajele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Comunicarea organizațională se realizează într-un mediu social. Ca urmare, calitatea și precizia ei sunt influențate de structura organizațională, de factori ce țin de relațiile umane în general și cele de putere în mod special. Cunoașterea posibilelor bariere în comunicarea organizațională este un prim pas în înlăturarea lor: Bariere specifice comunicării interpersonale (Bogáthy, 1999): Lipsa informației reale sau „mesajele sărace” în care nu apar noutăți pentru primitor - noutatea informației este ceea ce atrage atenția în primul rând. Ignorarea informațiilor ce contravin celor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
folosirea unui limbaj specializat care nu este bine cunoscut de receptor, unele simboluri au sensuri neclare etc. (În unele situații partenerii nu vorbesc nici măcar aceeași limbă.) Perturbațiile (zgomotele) - uneori pot exista zgomote propriu-zise care perturbă comunicarea interpersonală. Bariere specifice comunicării organizaționale: Comunicarea verticală de obicei are reguli stricte de comunicare care pot deveni bariere în comunicare. Nerespectarea acestora, de obicei, se penalizează. Astfel conținuturile sunt filtrate. Cu cât organizația este mai mare, cu atât este mai cronofagă comunicarea. De aceea, deseori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
simpliste, considerate raționale, dar care pot distorsiona mesajele. Informația înseamnă putere, deci unele mesaje pot fi reținute, distorsionate în mod voit, acest fenomen fiind specific luptei pentru putere din cadrul organizațiilor. Acceptarea informației ca fiind adevărată este o condiție a comunicării organizaționale eficiente, deci neacceptarea ei poate fi considerată o barieră. Acceptarea este influențată de un set de factori care sporesc credibilitatea persoanei care comunică (experiența profesională, onestitatea, charisma) și de caracterul defensiv al mesajului (Bogathy, 1999). Marguis și Huston (1999) enumeră
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
poate fi considerată o barieră. Acceptarea este influențată de un set de factori care sporesc credibilitatea persoanei care comunică (experiența profesională, onestitatea, charisma) și de caracterul defensiv al mesajului (Bogathy, 1999). Marguis și Huston (1999) enumeră următoarele bariere ale comunicării organizaționale: Distanța fizică / spațială a locurilor de muncă din cadrul organizației - duce la scăderea numărului de contacte directe, personale. Datorită culturii diferite a grupurilor mici din organizații, mesajele transmise de către conducere pot fi interpretate în mod diferit. Oamenii din organizație intră în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
structura grupurilor, localizarea geografică etc. - astfel mesajele nu ajung întotdeauna la destinatarul adevărat. Pentru a reduce efectele negative ale diferitelor bariere la nivel personal, pot fi conștientizate barierele, respectiv formate unele abilități de comunicare, de ascultare activă, iar la nivel organizațional se propune standardizarea comunicării, respectiv implementarea unor metode eficiente de analiză și monitorizare a sistemului informațional, cum ar fi analiza ECCO (engl., episodic communication channels in organization). 11. 4. Informația ca resursă 11. 4.1 Rolul informației în organizație În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
importante pentru orice tip de organizație. Informațiile au devenit o resursă (conceptuală) la fel de valoroasă ca și resursele fizice (umane, materiale și financiare) ale organizației (Nica, 1997). Se consideră că informațiile au patru roluri principale în organizații. Ele constituie: măsura succesului organizațional semnale de alarmă bază pentru cercetarea analitică bază pentru planificare Pentru ca informația să poată fi utilizată rapid și eficient, trebuie să fie exactă, completă, continuă. Totodată trebuie să sosească la timp, să fie transmisă pe canalul cel mai scurt, să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații, ducând la risipă de timp și energie. 11. 6. Instrumentele comunicării Fără a aprofunda problematica instrumentelor comunicării organizaționale, în partea finală a acestui capitol vom prezenta unele aspecte legate de instrumentele cele mai utilizate: 11. 6.1 Comunicarea în scris (scrisoare, fax, e-mail) Comunicarea în scris este importantă în orice organizație. Cu cât o organizație este mai mare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
instrumentele cele mai utilizate: 11. 6.1 Comunicarea în scris (scrisoare, fax, e-mail) Comunicarea în scris este importantă în orice organizație. Cu cât o organizație este mai mare, cu atât crește rolul ei. De obicei se comunică în scris politica organizațională, procedurile, evenimentele, schimbările. Dar tot din această categorie fac parte și fișele de post, evaluările angajaților, scrisorile de referință, rapoartele etc. Comunicarea în scris necesită atenție sporită și cumpătare din partea emitentului, iar acesta nu are la dispoziție arsenalul instrumentelor de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]