2,438 matches
-
cum de ne-am pierdut reperele? Tabloidele scot la vânzare imagini boțite care confundă viața socială cu cea de budoar. Lumea acea needucată care a ocupat locul lumii rafinate, școlite, încă e vizibilă; „De două trei zile trăiesc în atmosfera oribilă a locatarilor ăstora care țipă, cer dreptate și se bat pentru un apartament care nu le aparține, pentru niște mobile care sunt ale mele. Dacă ai vedea biroul, draga mea! Cuplul vine de la țară, probabil sunt fii de chiaburi sau
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
perfect pus la punct, infailibil, de o precizie și o eficacitate monstruoase. Ca schemă utopică ea este posibilă, fără îndoială. însă, în același timp, ea paralizează și dezarmează. Ne putem deci întreba în continuare dacă răspândirea unei imagini atât de oribile, apocaliptice, invincibile nu vine în contradicție cu o anumită polemică subtextuală care, uneori, pare că se profilează. Și dacă, încă o dată, sistemul este prezentat ca invincibil, ireversibil, de ce să te mai revolți, să-l răstorni, sau mai ales să-l
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
primă evidență: regimul stalinist ceaușist a fost cel mai dur dintre toate țările din Est. Poate doar Albania să ne fi întrecut. El a instaurat constrângerea și teroarea la scară națională, tot mai perfecționate și în proporție de masă. Frica, oribila frică, dar atât de firească instinctului de conservare, a pătruns până în ultimele noastre fibre. Ea a făcut ravagii, fiindcă toți ne-am dat seama că în fața aparatului represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
privirea unui artist primit în ospeție intimă? Ei, bravo lui dacă revine din voiajul ăsta șamanic cu o capodoperă! Dar dacă apare cu mâinile goale și ochii în pământ? Sau, și mai rău: dacă aduce între tâmple o viziune descompusă, oribilă? Sau - vai de mine! - dacă e total incapabil până și să se lanseze în căutarea comorilor adâncului? − He, he! Măcar un dar oribil îți dă prilejul să te vomezi purificator, fu de părere Ondine, căci în definitiv erotismul e-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
criță de ea Picasso a reușit să găsească minunățiile transpuse magistral pe pânză; nu vezi cum eul său minotaurin refuză palida și prozaica lumânare? Cu mâna-i ocrotește astfel torera de eclipsarea prin banalizare, subliniindu-i totodată sublimul prin revărsarea oribilă a intestinelor calului. Gravura este o bătălie a luminilor, în care una din ele - cea autentică, țâșnită din trupul luptătoarei - e aliată cu macabrul. Acest corpus gloriosus e ghidul lui Asterion către ieșirea din peștera retentivă a subumanului; monstrul nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
treacă sub tăcere urmele clare de antropofagie remarcate la trecerea prin anumite firide, întrucât, ca șef al lucrării, simțea că o parte din responsabilitate îi revenea. Anevoie reuși să aplaneze scandalul dispariției lor invocând accidente de muncă; protejate de secret, oribilele practici născute în inima Labirintului aveau să se răspândească ulterior printre cretani. Lui Minos, Dedal îi prezentă noua construcție ca pe o închisoare capabilă să se lipsească de gardieni - un dar la care, în înțelepciunea-i, regele rămase cât se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reci? Și totuși, acestea sunt ingredientele standard ele eroicului. Și câți dintre privitorii la Moartea lui Sardanapal al lui Delacroix simt realmente fiori înghețați prin vine mai degrabă decât dulcea narcoză indusă de splendoarea agoniei? Doar frumosul terorizează; mai maleabil, oribilul se pretează la negocieri ce-i trădează o atroce convivialitate. Vâscos și lipicios, oribilul pare mai de-ai casei în lumea de dincoace, pe când splendoarea, distantă, se ține în asimetrica rezervă a necondiționalului. Cu toată educația ei formală în istoria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Moartea lui Sardanapal al lui Delacroix simt realmente fiori înghețați prin vine mai degrabă decât dulcea narcoză indusă de splendoarea agoniei? Doar frumosul terorizează; mai maleabil, oribilul se pretează la negocieri ce-i trădează o atroce convivialitate. Vâscos și lipicios, oribilul pare mai de-ai casei în lumea de dincoace, pe când splendoarea, distantă, se ține în asimetrica rezervă a necondiționalului. Cu toată educația ei formală în istoria artei, Ondine nu fu inoportunată de asemenea reflecții în timpul reprezentației. Plutea în extazul revelațiilor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în ajunul execuției sale, pe 31 mai 1946... Vine vorba despre Antonescu, și o întreb pe Mariana Drăgescu dacă este adevărat că în anii '40 circula zvonul că Veturia Goga era amanta Mareșalului. "Nu, nici vorbă. Veturia era o femeie oribilă. Lui Antonescu nu-i plăcea lipsa ei de caracter" îmi răspunde interlocutoarea mea. Elena Zelea Codreanu era în schimb o femeie blândă și bună, care avusese toată viața de suferit din cauza politicii, fără să fi avut niciun amestec. La Lătești
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
apăsau atât de mult pe oameni. Și când zeii înșiși, începând cu Jupiter, treceau de la o aventură la alta, înmulțind cuceririle amoroase. Stingo este convins că a aflat în Leslie, ca prin minune, o "femeie căreia nu-i pasă de oribilele convenții și servituți ce afectează cultura noastră ipocrită". A descoperit în sfârșit o zeiță a iubirii pură și sculpturală. În orice caz, în privirea ei, atunci când se cufundă în cea a tânărului, scânteiază o "destrăbălare neînfrânată de târfă păgână". "Aprig
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Însă în momentul în care Teroarea Roșie și suspiciunea generalizată cuprinseseră America, chiar nu era deloc înțelept să te declari ateu. Dacă Stingo și-ar fi ales perioada aceea pentru a denunța "neghiobiile creștine" îndrugate de fetele care flirtau și "oribilele convenții și servituți" îndărătul cărora se adăposteau acestea, ar fi fost fără nicio îndoială privit ca un "cripto-comunist". După alegerea generalului Eisenhower, în 1953 care coincide cu sfârșitul războiului din Coreea și cu moartea lui Stalin, survenită în același an
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
românește." "Încearcă să citești și cărți franțuzești, asta ți-ar îmbunătăți cunoașterea limbii. Pot să văd?" Fata îi dădu volumul. Doamna Dunin silabisi: "Cernâșevski... Ce-i de făcut?" Iarăși romanul ăsta cu un succes răsunător! Un adevărat vacarm, un vacarm oribil, ca o vijelie de ninsoare și sânge. Tinere exaltate, într-adevăr posedate, își făcuseră din el cartea de căpătâi, sacrificându-și tinerețea și frumusețea, adeseori viața, pentru niște himere. Și iată că și fetița asta, cu chip îngust și sever
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
arse în crematorii. Scopul lui Hitler este acela de a stîrpi astfel în totalitate "rasa evreiască". În 1945, Europa va descoperi cu groază că 9 milioane de persoane dintre care 6 milioane de evrei au avut parte de această moarte oribilă în lagărele de exterminare: Auschwitz, Treblinka, Ravensbruck etc. Acest genocid monstruos s-a înfăptuit, și repetăm acest lucru, cu complicitatea tacită sau explicită a unei minorități a populației europene care, din motive ideologice sau pur și simplu dintr-un oportunism
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a voit să mai fie prezent în problemele noastre și le-a lăsat, potrivit logicii lor inflexibile, să meargă în voia lor, ca să slujească trezirii din vrajă, pentru ca principiile greșite ale omului să se arate așa cum sunt în consecințele lor oribile, ca lumea să-și deschidă ochii în fața înfricoșătoarei realități a faptelor, dacă nu se mai învrednicește să creadă vocii lui Dumnezeu. „Am păcătuit de umanism și de suficiență; trebuie să ne întoarcem și să recunoaștem totala noastră dependență de Dumnezeu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
legat cu frînghii de stîlp. Emoția generală era mare. Comandantul plutonului de execuție a ordonat: foc! Două salve de gloanțe au ciuruit corpul lui Leonte. A urmat dezlegarea corpului și glonțul ultim, de mîntuire, în cap, din revolverul plutonierului. Spectacol oribil. Vinovat sau nevinovat? Cine știe? Pedeapsa cu moartea nu asigură societatea că s-a făcut justiție. La puțin timp după aceasta, pe frontul de la Oituz, a fost executat tot prin împușcare sublocotenentul de rezervă Ciulei, un institutor de profesie, acuzat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Peleșului; „destupăm un izvor și petrecem foarte bine”. După amiază, au venit la Peleș Puiu Mavros și soția sa, Ileana, părinții lui Dan Mavros, „să-l vază pe Mihăiță”. A fost prezent și Carol. „Am vorbit despre bietul Dan și oribila lui boală”. Părinții lui Dan manifestau o mare dragoste pentru Mihai, „fiind cel mai bun prieten al lui Dan”. Seara, cinematograf. Luni, 13 septembrie. „Mihăiță își vede de instrucția lui militară”. În vederea înălțării lui Mihai la gradul de sublocotenent, acesta
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
adesea, i-a atras ei atenția, dar n-a voit să auză. Spre lauda lui trebuie să zic că a fost foarte curajos. Pe mine mă mâhnesc foarte mult aceste lucruri. Sunt foarte rele când le suferi tu singur și oribile când vezi pe omul ce-l iubești că le îndură”.. Au stat în rada portului Istanbul toată ziua. Abia la ora 1 noaptea au plecat spre Izmir. Vineri, 28 iulie. Au ajuns la Izmir (ora 8). „Mihăiță a fost, toată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a unui Spartacus canin, cu mers elastic, ținându-și coada dreaptă ca un semn indubitabil al independenței depline și ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase, oribile, ca ultimul handicapat din specia canidelor. Era ca și cum l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se obișnuiește. Apoi au fost așternute țolicile și preșurile noi, spălate și ele. De unde au apărut? Cum? De ce în număr atât de mare? Să fie aduși de pisică? De la câine? Nu cumva balega de cal era cauza apariției acestor insecte oribile?? S-a declanșat lupta împotriva lor. Antidotul cunoscut și utilizat pe atunci cel puțin la Grumăzești împotriva acestor paraziți era pelinul (Artemisia absinthium). S-au mobilizat toate forțele disponibile, s-a reconstituit, mental, harta cu punctele de recoltare a plantei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dreptul să judecăm, că Tu singur ești îndreptățit să-i pedepsești pe cei care au încălcat poruncile Tale. A mea este răzbunarea, eu voi răsplăti... (Romani 12:19) Bine, Doamne, dar sunt mulți, foarte mulți cei care au făcut crime oribile. Au ucis și au torturat aici, pe pământ. Și azi încă se mai bucură de o viață îmbelșugată, într-un huzur revoltător. Ăștia nu meritau să fie pedepsiți? Nu? Tare mi-e frică, Doamne, că vor scăpa și "dincolo", fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nebunie! Ce experiență (fie și măcar a limbii) aveam eu că să înțeleg la vârstă mea de atunci un Saint John Perse? Niciuna cu adevărat de substanță, evident. Și totuși, că exercițiu de făcut mâna (chiar și cu niște pastișe oribile), pesemne că o atare sumețire nu a fost total lipsită de roade. Suntem scriși și transformați aproape de orice, iar sublimul, dacă nu ești de-a dreptul o cărămidă sfărâmicioasă, este molipsitor. Oricum ai lua-o, în orice Athanor poezia se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scurtă vreme după Pitești. Altă mărturie este cea a lui Jean Pasqualini, în colaborare cu Rudolf Chelminski. Experiența acestuia a avut loc după 1957, într-o perioadă în care se renunțase la tortură, noua tehnică fiind un crescendo necruțător și oribil de urlete [ ] împotriva victimei ca să mărturisească, apoi, la fiecare mărturisire socotită insuficientă, alte urlete. La început, chiar dacă victima spune adevărul [ ], oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu insulte și cu zbierete de contradicție. Bietul prizonier este înconjurat de oameni
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trecuți prin Pitești, Viorel Gheorghiță crede că victimele nu pot fi judecători în propria lor cauză, dar face și o importantă diferențiere între 'a fi în Infern' și 'a face parte din Infern'. Banu Rădulescu numește Piteștiul drept 'cea mai oribilă crimă închipuită vreodată de mintea omenească' și împarte acțiunea în două etape: mărturisirea și studierea marxism-leninismului. El crede că scopul acțiunii implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atinse, dar simpla testare era un mod foarte eficient de a controla societatea. Eram aici, la Sinaia, cum amin‑ team, medic de tabărĂ într-un an, când am fost vizitați de procurorul general al Republicii. Atunci însemna o pozi‑ ție oribilă, o poziție de represiune clară. Și el ne-a făcut o vizită, nouă, studenților comuniști din Valea Prahovei. Eram toți membri în UASCR. Trebuie precizate lucrurile astea, că lumea are impresia că te înscriai în UASCR. Nu ne-am înscris
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
RĂducăneni, într-adevăr, sub pretextul activității anti‑ sociale erau și astfel de cazuri, de psihiatrie politică. În general, au fost oameni simpli, care aveau probleme cu poliția sau cu alte autorități. Trebuie înțeles că, de fapt, toți bolnavii, în regimul oribil care era la psihiatrie, erau reprimați. Era un regim à la Foucault, adică, practic, noi eram în urmă cu o sută de ani în privința asistenței sani‑ tare. Nu din întâmplare am povestit despre pavilioanele alea în care intram cu clanța
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]