2,477 matches
-
al limbii islandeze. De exemplu, litera ð nu are un fonem specific atașat ei. În plus, cu toate că litera 'm' corespunde nazalei bilabiale ca de exemplu în limba engleză, ea corespunde și nazalei alveolare în cazul terminația "-um" în cazul dativ. Ortografia lui Hammershaimb a întâlnit o oarecare opoziție datorită complexității sale, astfel că Jakob Jakobsen a inventat un sistem alternativ. Ortografia lui Jakobsen era mai apropiată de limba vorbită dar nu a fost niciodată adoptată de vorbitori. În 1937 limba feroeză
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
nazalei bilabiale ca de exemplu în limba engleză, ea corespunde și nazalei alveolare în cazul terminația "-um" în cazul dativ. Ortografia lui Hammershaimb a întâlnit o oarecare opoziție datorită complexității sale, astfel că Jakob Jakobsen a inventat un sistem alternativ. Ortografia lui Jakobsen era mai apropiată de limba vorbită dar nu a fost niciodată adoptată de vorbitori. În 1937 limba feroeză a înlocuit limba daneză ca limbă oficială în școli, în 1938 în biserici, iar în 1948 ca limbă națională prin
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
modern, numit "Mkhedruli" (მხედრული), a apărut pentru prima dată în secolul al XI-lea. A fost folosit în documente cu caracter militar până în secolul al XVIII-lea, când a înlocuit definitiv alfabetul Khutsuri. Lingviștii care studiază limba georgiană susțin că ortografia acestei limbi este fonemică. Limbile caucaziene
Limba georgiană () [Corola-website/Science/300762_a_302091]
-
C. Massim, profesor la Colegiul Sf. Sava, a publicat din însărcinarea Societății Academice Române "„Dicționarul limbii române”", în două volume (1871-1875), în care au încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine. Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înșiși): "„Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”". Partea I, două volume mari de 1864
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
sau ieșite din limba română. Partea a II-a este un glosar de 584 pagini, unde se află cuvintele de origine îndoielnică sau străină care, având majoritatea doar valoare de sinonime, sunt propuse a fi eliminate treptat din limba curentă. Ortografia propusă este cea etimologică, ca în limba franceză, în deplină concordanță cu spiritul epocii, când oamenii de știință români reușiseră să elibereze limba națională din „haina slavonească” (trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin) și luptau pentru o limbă română
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
din „haina slavonească” (trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin) și luptau pentru o limbă română curată. Adversarii curentului latinist și elementele alogene din societate au făcut o primire ostilă monumentalei lucrări, serios documentată, declarând fără o solidă argumentare că ortografia etimologică și parte din vocabularul propus fac limba română aproape de nerecunoscut în acest dicționar. De menționat că recent, după dezmembrarea Iugoslaviei, oamenii de știință croați au realizat cu succes un demers identic, foarte bine primit de opinia publică, iar noile
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
Aleșd, fac o plângere către judele nobiliar din Aleșd, în care cer ca obligațiile lor în natură să poată fi răscumpărate în bani. În anii 1694, 1699, 1712, 1713 și 1790, contribuabilii satului sunt amintiți nominal (nume românești, scrise cu ortografia maghiară sau traduse). Dintre familiile a căror continuitate se poate urmări prin veacuri până în zilele noastre ar fi: Crăciun, Gavrilaș, Martin, Gherman (la 1694) adăugându-li-se (la 1699) Gaja, Groza,Toma (1699), David (la 1712) și Tătar, Ungur, Budura
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Avram". Toți cei trei preoți erau greco-catolici. Mai aflăm, din același registru, că de pe fânețele parohiei greco-catolice se strângeau 2 care de fân, în fiecare an. Denumirea satului, "Bethlen", ca și numele unuia dintre preoți, "Prekup", erau notate folosindu-se ortografia limbii maghiare, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Populația comunei a crescut o dată cu trecerea timpului, de la 89 familii în 1733, la 110 familii în 1761 (totalizând 470 de persoane), iar mai apoi sărind
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatul Veneția de Jos ("Archidiaconatus Venecziensis"). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Până în 1918 cea mai mare parte a pământului era proprietate a grofilor(denumirea titlului de conte în maghiară). Dintre aceștia sătenii își amintesc
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
mai aflăm numele preotului care servea la biserica din sat: "Komán" (="Coman"), "ortodox". Din același document mai aflăm că de pe fânețele parohiei se aduna cantitatea de 1 car de fân. Denumirea satului, "Holbák", precum și numele preotului, "Komán" erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri. În 1910, Holbavul avea 1.299 locuitori (români), iar în 1992 - 1.506. Astăzi, numărul holbăvenilor se situează undeva în jur de 1.520 de oameni
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
trăiau circa 330 de persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al conscripțiunii, erau recenzați doi preoți: "Vaszilakie" (~ Vasilache) (greco-catolic) și "Komán" (~ Coman) (ortodox). La Ileni funcționa o biserică. Denumirea localității "Illyen", precum și prenumele preoților recenzați erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri.
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual, un car de fân.Denumirea satului "Mendra", precum și prenumele celor doi preoți ortodocși, "Rád", erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu" și "Ion", scrise, ca și denumirea localității, cu ortografie maghiară. Toți cei trei preoți erau greco-catolici. În localitate era o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
ca și denumirea localității, cu ortografie maghiară. Toți cei trei preoți erau greco-catolici. În localitate era o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate maghiari. Localitatea Părău, la data conscripțiunii mai sus amintite (1733), făcea parte din protopopiatul de Veneția (Archidiaconatus Venecziensis).
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești, cu 784
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
mai afăm și numele preoților care funcționau în localitate: "Vaszilie" [Vasile], "Miklos" [Nicolae], "David", "Toagyer" [Toader] și "Nisztor" [Nistor]; toți cei cinci preoți erau greco-catolici. În localitate funcționa o biserică greco-catolică. Denumirea satului, "Vojla", precum și numele preoților erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.
Voila, Brașov () [Corola-website/Science/300983_a_302312]
-
erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în "Vadul" anului 1733, trăiau circa 365 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în ortografie ungurească, "Sztán"), ambii uniți, precum și o casă parohială, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților ("Iuon" și "Sztán"), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
parohiei se strângeau 4 care de fân ("Foeneta Currum: 4"). La Veneția de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localității și al preoților erau notate în limba maghiară sau în românește, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Veneția de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
a impus, încă de la apariție, o direcție nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic și sentimentul valorii estetice. Încă de la începuturile ei, mișcată de conștiința primelor nevoi ale culturii românești în acel moment, “Junimea” abordează problema ortografiei românești, foarte acută în epoca trecerii de la întrebuințarea alfabetului chirilic la cel latin. În ședințe însuflețite, ținute de obicei în casa lui Vasile Pogor sau acasă la Titu Maiorescu și dominate de personalitatea plină de prestigiu a acestuia din urmă
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
epoca trecerii de la întrebuințarea alfabetului chirilic la cel latin. În ședințe însuflețite, ținute de obicei în casa lui Vasile Pogor sau acasă la Titu Maiorescu și dominate de personalitatea plină de prestigiu a acestuia din urmă, se discută probleme de ortografie și limbă, se recitesc poeții români în vederea unei antologii și se compun sumarele revistei, uneori în hazul general pentru producțiile care trebuiau respinse. "Convorbirile literare" păstrează în cea mai mare parte urma activității “Junimea”, și lectura atentă a revistei permite
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
o predică rimată nedenumită, după cum apare în manuscrisul găsit în custodia ducelui M. de Coislin („Manuscrisul Coislin” scris, probabil, ulterior anului 1464 - Paris, Bibliothèque Nationale, ms. fr. 20041), sau în antologia "Le Jardin de Plaisance et Fleur de rethoricque" (în ortografia de epocă) imprimată în 1501 de Antoine Vérard, unde apare sub denumirea „Altă baladă” ("Autre ballade"). Pornind, deci, de la premiza că poemul a fost conceput ca o predică adresată publicului care începe cu cuvintele „Frați oameni” (""Frères humains"" sau, conform
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
nominal, 5 dezertori. Ultima epidemie de ciumă din anul 1711 a făcut un număr considerabil de victime (292). În anul 1733, când s-a realizat recensământul cerut de episcopul român unit, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea Vișea (în document cu ortografie maghiară: "Visa") trăiau 30 de familii românești, adică vreo 150 de persoane, Interesantă este evoluția populației. Numărul de locuitori, în general, a crescut cu o ușoară stagnare între anii 1900 -1920 și o scădere după 1977. În ceea ce priveste structura
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
anului 1733 era recenzat un preot greco-catolic, cu numele de Ilyia (Ilie). În localitate exista o casă parohială ("Domus parochialis"). De pe fânețele Bisericii se adunau "7 care de fân" ("Foeneta Currum: 7"). Numele satului, precum și al preoților, erau redactate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii alcătuite din neromâni, îndeosebi din maghiari În trecut educația se făcea în școli confesionale: reformată (datată din anul 1864) și greco-catolică (înființată în 1869, când au fost înscriși 26 elevi, din care
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]