12,261 matches
-
pe care le aduceau patului osos (în principal osteoliză). Azi, cu precădere în marile centre de implantologie americane, ca și în Anglia, au fost reluate studiile asupra acestui gen de implanturi, modificate conform rezultatelor recente ale cercetărilor din domeniul fiziologiei osoase și al biomaterialelor. Relansarea implanturilor subperiostale a devenit oportună și datorită limitării selective a implanturilor endoosooase. În principal a fost modificat designul lor, ținând cont de atrofia diferită la maxilar (centripetă) față de mandibulă (centrifugă). Conectorii care se prezentau în trecut
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
rezolvate cu implanturi subperiostale care au rezistat timp de peste 25 de ani (31, 34). Inițial, implanturile s-au turnat din Vitalium, apoi din Vitalium cu stâlpi din titan și ulterior din titan. Au fost îmbunătățite tehnicile de amprentare a patului osos receptor, procede-ele de determinare a RC pentru ca de la început să se poată plasa stâlpii viitoarei suprastructuri în poziții optime și, mai ales, la înălțimi potrivite cu spațiul protetic existent. Stâlpii inițiali pot fi confecționați din material plastic sau din metal
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
domeniul implantelor endoosoase și a „osteointegrării”, cele subperiostale au pierdut teren. În ultimul timp se observă o relansare a acestora, ele prezentându-se cu design modificat (fig. 1.34). Indicații (14): -câmpuri protetice deficitare, cu atrofie și resorbții importante (rezervă osoasă cu înălțime de 8-13 mm); -grosimea vestibulo-orală a crestelor reziduale mult redusă; -oriunde implanturile endoosoase nu pot fi inserate; -ori de câte ori pacientul refuză grefe de adiție osoasă prin intervenții laborioase; -rezervă osoasă în regiunea frontală puternic angulată (unde anumite tipuri
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
1.34). Indicații (14): -câmpuri protetice deficitare, cu atrofie și resorbții importante (rezervă osoasă cu înălțime de 8-13 mm); -grosimea vestibulo-orală a crestelor reziduale mult redusă; -oriunde implanturile endoosoase nu pot fi inserate; -ori de câte ori pacientul refuză grefe de adiție osoasă prin intervenții laborioase; -rezervă osoasă în regiunea frontală puternic angulată (unde anumite tipuri de implanturi endoosoase perforează în loja sublinguală). Contraindicații: -contraindicații generale (diabet, tulburări endocrine etc.). -înălțimea osoasă sub 8 mm. Avantaje: -restaurarea protetică se realizează relativ ușor; -se
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
protetice deficitare, cu atrofie și resorbții importante (rezervă osoasă cu înălțime de 8-13 mm); -grosimea vestibulo-orală a crestelor reziduale mult redusă; -oriunde implanturile endoosoase nu pot fi inserate; -ori de câte ori pacientul refuză grefe de adiție osoasă prin intervenții laborioase; -rezervă osoasă în regiunea frontală puternic angulată (unde anumite tipuri de implanturi endoosoase perforează în loja sublinguală). Contraindicații: -contraindicații generale (diabet, tulburări endocrine etc.). -înălțimea osoasă sub 8 mm. Avantaje: -restaurarea protetică se realizează relativ ușor; -se evită de cele mai multe ori elementele
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
nu pot fi inserate; -ori de câte ori pacientul refuză grefe de adiție osoasă prin intervenții laborioase; -rezervă osoasă în regiunea frontală puternic angulată (unde anumite tipuri de implanturi endoosoase perforează în loja sublinguală). Contraindicații: -contraindicații generale (diabet, tulburări endocrine etc.). -înălțimea osoasă sub 8 mm. Avantaje: -restaurarea protetică se realizează relativ ușor; -se evită de cele mai multe ori elementele auxiliare, deoarece se folosesc barele, care se toarnă odată cu implantul; -costuri medii (comparativ cu implanturile endoosoase); -implanturile subperiostale se pot încărca mai devreme (6-8
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
1992) a raportat o rată de succes de 98% în 782 cazuri (2). Mish (1999) raportează succese în 95% din cazuri (29). Implanturi intracorticale Denumirea lor mai corectă ar putea fi de implanturi subcorticale. După ridicarea corticalei se amprentează suprafața osoasă descoperită. Implantul se confecționează în laborator din titan și se inseră într-un alt timp. Corticala se reface și acoperă implantul (fig. 1.35 b). În țara noastră, E. Popa a fost primul care a publicat date despre implanturile intracorticale
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
redusă; -condițiile de igienă sunt foarte bune; -necesită dispensarizare datorită sprijinului mixt; -infrastructura-4 implanturi rădăcină; -mezostructura-bară fixată cu șuruburi; -trei călăreți fixați în proteza mobilă. Conceptul III (fig. 1.39) -se poate aplica pacienților ce prezintă câmpuri protetice cu oferte osoase bune interforaminal și creste atrofiate în zonele de sprijin; de obicei, bolnavii opinează din start pentru proteze cu sprijin implantar; -se inseră 4-6 implanturi endoosoase interforaminal; -implanturile se solidarizează între ele cu o bară, care prezintă de o parte și
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
bună, nu basculează și nici nu suferă rotații; -infrastructura este formată din 4-6 implanturi; -mezostructura-bară cu extensii distale fixată la implanturi; -cinci călăreți fixați în proteza mobilă. Conceptul IV (fig. 1.40) -se poate aplica la câmpuri protetice cu ofertă osoasă bună și relații intermaxilare acceptabile; -se inseră 4-6 implanturi endoosoase interforaminal; -implanturile se solidarizează cu o bară; se realizează o proteză parțială fixă cu extensii distale, fixată la implanturi prin înșurubare (demontabilă de către medic); -acest gen de proteză parțială fixă
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
4-6 implanturi; -proteză parțială fixă demontabilă (fixată la implanturi prin înșurubare); -forțele se transmit exclusiv implantar. Conceptele supraprotezelor cu sprijin implantar la maxilar Față de mandibulă, realizarea protezelor cu sprijin implantar la maxilarul edentat total este mai dificilă datorită unei rezerve osoase deficitare, atât calitativ, cât și cantitativ. Conținutul mineral al oaselor-BMC (bone mineral content) este mai scăzut la femei decât la bărbați. Modificări importante au loc mai ales în primii cinci ani de la menopauză. La maxilar (față de mandibulă) apare o diminuare
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
o supraprotezare) ca o serie de vicii estetice să poată fi camuflate doar de o epiteză gingivală. Nu trebuie omisă proximitatea foselor nazale și a sinusurilor maxilare pneumatizate, care adeseori limitează gabaritele implanturilor, cu urmări biomecanice consecutive. Plastiile de adiție osoasă și intervențiile gen sinus lift cer eforturi atât din partea medicului, cât și a pacientului, nefiind întotdeauna acceptate. Ca și la mandibulă, vom descrie cele patru concepte ale lui H. Spiekermann, de care trebuie să ținem cont în protezarea cu sprijin
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
vom descrie cele patru concepte ale lui H. Spiekermann, de care trebuie să ținem cont în protezarea cu sprijin implantar a maxilarului superior. Conceptul I (fig. 1.41) -se recomandă a fi aplicat în cazuri de atrofii marcate ale suportului osos maxilar, când retenția unei proteze totale tradiționale este total compromisă, iar tehnicile de augmentare osoasă refuzate; -se inseră două implanturi, de obicei, în regiunea canină unde, de cele mai multe ori există un segment vertical optim de os (între fosele nazale și
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în protezarea cu sprijin implantar a maxilarului superior. Conceptul I (fig. 1.41) -se recomandă a fi aplicat în cazuri de atrofii marcate ale suportului osos maxilar, când retenția unei proteze totale tradiționale este total compromisă, iar tehnicile de augmentare osoasă refuzate; -se inseră două implanturi, de obicei, în regiunea canină unde, de cele mai multe ori există un segment vertical optim de os (între fosele nazale și sinus); -pe cele două implanturi se confecționează o bară cu profil dreptunghiular, ovalar sau rotund
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
3-4 implanturi rădăcină; de obicei, lungimea celor două implanturi, care se inserează de o parte și de alta a spinei nazale anterioare, poate fi de 9, 10, 11 mm, iar a celorlalte de 11-13 mm; acești pacienți au o rezervă osoasă corespunzătoare unei atrofii medii; -implanturile se solidarizează prin bare care, la rândul lor, se fixează prin înșurubare la implanturile de stadiul II și prin cimentare sau lipire la stâlpii implanturilor de stadiul I; -suprastructura este o supraproteză în care se
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
se fixează călăreții ce contribuie la îmbunătățirea menținerii și stabilității; -proteza are un sprijin mixt și poate fi fenestrată; -dispensarizarea este obligatorie. Conceptul III (fig. 1.43) -se inseră 4-6 implanturi în zona frontală până în dreptul premolarului prim, în funcție de oferta osoasă; -implanturile se solidarizează prin bare prevăzute cu două extensii distale de 6-10 mm în regiunea premolarului doi; -supraproteza are sprijin pur implantar, fiind răscroită complet; are o stabilitate mare și poate fi igienizată corect fiind mobilizabilă de către pacient; -sistemul de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
proteză parțială fixă demontabilă; -suprastructura este reprezentată de o pro-teză parțială fixă (de obicei, model scandinav) care se fixează cu șuruburi la implanturi; -suprastructura transmite forțe exclusiv implantar, având o stabilitate maximă; acest tip de suprastructură se realizează în funcție de rezerva osoasă și dorința necondiționată a pacientului, care refuză supraprotezarea; -igienizarea profesională se efectuează periodic de către medic. Conexiuni între infrastructură, mezostructură și suprastructură Pentru facilitarea înțelegerii posibilităților de conexiune între infrastructură, mezostructură și suprastructură, trebuie enunțate câteva considerații. Infrastructura este reprezentată de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
distale au început să fie practicate în anii 1960, ca metodă standard în edentațiile totale la mandibulă. În zona de influență germană și anglo-americană, acest concept a fost acceptat abia prin anii 1980, din rațiuni biomecanice, estetice și ale rezervei osoase. Deși Carlsson și colab. (1989), Lindhe și colab. (1989), precum și Öwall și colab. (1992), au argumentat aceste construcții protetice până prin 2000, ele au fost privite cu rezerve și datorită rezultatelor lui Randow, publicate în 1986 (33). Rezultatele lui Strub (40
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
33). Rezultatele lui Strub (40), publicate în 1989, au readus optimismul în această direcție. Una dintre concluziile unanim acceptate a fost lungimea mai redusă a extensiilor la maxilar (10-12 mm) față de mandibulă, unde se acceptă, din rațiuni ale calității rezervei osoase, extensii chiar de 12-15 mm. Date interesante vizează și aprecierea presiunilor care se exercită asupra acestor extensii. Astfel, dacă atât la maxilar, cât și la mandibulă, restaurările sunt proteze parțiale fixe cu extensii (cu sprijin pur implantar), acestea pot recepta
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ales în cazul celor maxilare (22, 25). Conform unor autori (24, 30, 38, 43), rata de eșec a supraprotezelor maxilare este surprinzător de mare (aproximativ 20 % din cazuri). Acest lucru a fost pus pe seama poziționării incorecte a implanturilor atunci când oferta osoasă era insuficientă. Altminteri, s-a observat că, dacă implanturile sunt corect poziționate, țesutul osos periimplantar rezistă la presiunile aplicate de supraproteză, chiar în cazul unor resorbții severe ale crestelor reziduale (27). În cazul folosirii unor supraproteze mandibulare pe două implanturi
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
rata de eșec a supraprotezelor maxilare este surprinzător de mare (aproximativ 20 % din cazuri). Acest lucru a fost pus pe seama poziționării incorecte a implanturilor atunci când oferta osoasă era insuficientă. Altminteri, s-a observat că, dacă implanturile sunt corect poziționate, țesutul osos periimplantar rezistă la presiunile aplicate de supraproteză, chiar în cazul unor resorbții severe ale crestelor reziduale (27). În cazul folosirii unor supraproteze mandibulare pe două implanturi inserate în zona interforaminală, s-a constatat o resorbție osoasă mai accentuată în zona
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
sunt corect poziționate, țesutul osos periimplantar rezistă la presiunile aplicate de supraproteză, chiar în cazul unor resorbții severe ale crestelor reziduale (27). În cazul folosirii unor supraproteze mandibulare pe două implanturi inserate în zona interforaminală, s-a constatat o resorbție osoasă mai accentuată în zona posterioară a crestelor edentate (19). Dacă o proteză totală maxilară are contact ocluzal cu o supraproteză mandibulară, impactul negativ al transmiterii forțelor către osul maxilar (resorbție osoasă) va fi mai redus spre deosebire de situația în care la
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
inserate în zona interforaminală, s-a constatat o resorbție osoasă mai accentuată în zona posterioară a crestelor edentate (19). Dacă o proteză totală maxilară are contact ocluzal cu o supraproteză mandibulară, impactul negativ al transmiterii forțelor către osul maxilar (resorbție osoasă) va fi mai redus spre deosebire de situația în care la mandibulă există o RPF cu sprijin implantar (20). Concluziile unui studiu realizat de Schmitt și Zarb, publicate recent, pe tema alternativelor de tratament în cadrul protezării pe implanturi a edentației totale, au
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
nu există corelații între eșecul implantului și indicele de placă, cel de sângerare gingivală sau un alt indice de afectare parodontală. 7.Calitatea osului periimplantar pare să fie asemănătoare în cele două situații de tratament. 8.Un pacient cu rezervă osoasă suficient de bună pentru a i se putea insera implanturi în vederea unei RPF cu sprijin implantar, ar putea fi candidat fără probleme la un tratament prin supraproteze cu sprijin implantar. În aceste situații, decizia de tratament se ia în funcție de preferințele
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
și să-și cunoască limitele! În concluzie, terapia edentației totale prin proteze cu sprijin implantar trebuie să țină cont de următoarele: -aprecierea corectă și realistă a stării generale a pacientului; -„citirea” și măsurarea corectă (dacă se poate tridimensională) a rezervei osoase; -posesia unei tehnici chirurgicale bune și alegerea implantului potrivit pentru fiecare caz; -pacientul trebuie să aibă răbdare, deoarece acest gen de terapie este de lungă durată; -alegerea celui mai potrivit concept terapeutic pentru fiecare pacient; -putem asculta dorințele imperioase ale
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
în cazul tratamentului edentației totale mandibulare Supraprotezarea de tip 1 (OD-1) Această opțiune este indicată când costul reprezintă factorul cel mai important din punct de vedere al pacientului. În acest caz însă, doleanțele pacientului trebuie să fie minime, iar volumul osos să se încadreze în diviziunea A sau B. În aceste condiții se pot insera două implanturi în pozițiile B și D. Implanturile rămân independente unul față de celălalt, nefiind conectate printr-o suprastructură. Cel mai utilizat sistem special utilizat într-un
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]