3,729 matches
-
secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară elaborată pentru a servi acestui scop. Restrângându-ne sfera de atenție strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național ("Necesitatea armatei este absolută. [...] o țară fără armată bună și puternică este un corp fără suflet, o candelă fără untdelemn", p. 45), ci și că "cea dintâi datorie și cel dintâi drept al cetățeanului român este de a fi ostaș" (p. 40). Nu există cinste mai mare decât aceea de a fi militar în slujba patriei, nici fericire omenească superioară aceleia de a-ți da viața în numele națiunii. "Armata este școala cea mare a națiunei, unde fiecare Român trebue să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare - poziționată în urma educației primare și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune 100.000 ostași din Moldova, Țara Românească și Ardeal, să înainteze spre Constantinopole, și cu puterile tuturor Românilor, să alunge pe Turci în Asia" (Constantinescu, 1928, pp. 129, 130). E drept, ofensiva românească a rămas la stadiul de intenție. Evidentă în această analiză
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ceilalți, și-l felicit pentru acest lucru. [...] Pe tovarășul Enache îl cunosc de mic, dar era un băiat foarte bun"15. În fine, ia cuvântul tovarășul Ion Iliescu care, după ce mulțumește foștilor colaboratori, declară: "Noi toți suntem activiști de partid, ostașii ai partidului și mergem unde suntem chemați, unde partidul consideră utilă prezența noastră"16. Ce spuneți de intervenții? D. T.: Nu-l văd pe Iacoban în postura asta. S. B.: E stenograma din ședință. D. T.: Iacoban atunci făcea o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
poate se înțelesese foarte bine cu Ion Iliescu. D. T.: Nu-i pe tipul lui Mircea Radu Iacoban. S. B.: Să fie un insert al celui sau a celei care a redactat? D. T.: Nu știu. Pe Iliescu îl recunosc: ostaș al partidului. S. B.: Lui Iliescu i-a succedat Petru Enache. D. T.: Da. Era tipul activistului disciplinat, ferm, hotărât. Nu ne-am agreat. A stat până la venirea lui Leonard Constantin, fiind promovat secretar al CC al PCR, cu probleme
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
secolului XVIII, descriu trecerea regelui Carol al XII-lea al Suediei prin Țara Românească (prin Târgoviște) și intrarea în țara sa prin Transilvania; din armata sa au făcut parte, se pare, și români, iar Turnul Colței l-ar fi ridicat ostași ai acestui rege, denumiți cu timpul, români 83. Cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin s-au referit printre primii la "svezi" (suedezi). Ion Neculce povestește despre suedezi, în legătură cu conflictele lor cu polonii, războaiele cu rușii, isprăvile lui Carol al XII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în Pașcani. Din acel orășel a plecat (în timpul războiului a fost refugiat și în Blajul meu), trecând pas cu pas prin toate școlile și depășind toate treptele diplomației de carieră, exigențe, severe altădată, străbătând cele 5 continente, să ajungă, vrednic ostaș al datoriei, în peste 30 de țări. După ce am parcurs, cu o curiozitate firească, cele 400 de pagini de manuscris, mi-am dat seama că harnicul și prestigiosul diplomat (are și un doctorat în materie) este îndreptățit să declare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
semnificații inedite. Așa cum am considerat de datoria mea să poposesc și de astă dată în fața monumentului închinat lui Titus și să sacrific momente de reculegere contemplând Menora purtată, după unii, de sclavi evrei trimiși în captivitate, iar după alții, de ostași romani mândri de trofeul simbolic capturat la înfrângerea Iudeei -, am crezut de cuviință să cutreier ulițele strâmte ale fostului ghetou de pe malul Tibrului. M-a surprins că nu am găsit din fostul ghetou decât câteva clădiri în ruină (și un
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
acceptării sentinței divine. Împreună cu sora mea, Rachel, am pornit în căutarea cazărmii unde a fost transferat puțin timp înainte regimentul de cavalerie în care servea fratele meu, Itzhak. O coincidență, de parcă destinul operase în mod special transferul, ca și fiul ostaș să-și poată însoți mama pe ultimul drum. Am rugat santinela ce staționa la poarta cazărmii să cheme ofițerul de serviciu și i-am cerut acestuia autorizația ca fratele meu să poată participa la înmormântare, care va avea loc în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
II, am fost înregimentați timp de o lună în cadrul garnizoanei din orașul Buzău, unde am exersat teme din programul de pregătire al ofițerilor de infanterie în serviciu activ. Timp de treizeci de zile ne-am înfruptat din farfuria amărăciunilor rezervate ostașului român, în condițiile de arșiță permanentă care predomină în această zonă secetoasă de la marginea Bărăganului, în zilele mistuite de un soare nemilos în plină vară din luna iulie anul 1952. Dormeam în barăci, mărșăluiam zilnic kilometri de la cazarmă la câmpul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
presiunilor marilor puteri occidentale), evreii care aspirau la o integrare decentă în societatea românească, cu drepturi, dar mai cu seamă cu datorii, s-au înrolat ca voluntari și au participat atât în Războiul de Independență din 1877-1878 (cu 883 de ostași și subofițerul Mauriciu Brociner distins pentru bravură în lupta de la Grivița), cât și în războiul de întregire a neamului din 1916-1918 (cu 25.000 de ostași înrolați, dintre care un număr important a căzut pe câmpul de luptă). Dobândirea cetățeniei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
voluntari și au participat atât în Războiul de Independență din 1877-1878 (cu 883 de ostași și subofițerul Mauriciu Brociner distins pentru bravură în lupta de la Grivița), cât și în războiul de întregire a neamului din 1916-1918 (cu 25.000 de ostași înrolați, dintre care un număr important a căzut pe câmpul de luptă). Dobândirea cetățeniei marchează începutul unei perioade, în viața evreimii române (1919-1944), de o intensitate necunoscută înainte în ceea ce privește implicarea lor în structurile economice, sociale și culturale ale țării. În
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Goga, Alexandru Vlahuță, Ion Minculescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea. Urmează iarăși un episod biografic pe care-l pune sub semnul întrebării și care pare a fi inventat de George Talaz în perioada prolecultistă. Se spune că s-ar fi solidarizat cu ostașii ruși « care după izbucnirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie se retrăgeau de pe frontul românesc ». Faptul în sine era foarte lăudabil prin 1950, astăzi însă când privim cu seriozitate istoria nu l-am putea califica decât ca o trădare, retragerea ostașilor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ostașii ruși « care după izbucnirea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie se retrăgeau de pe frontul românesc ». Faptul în sine era foarte lăudabil prin 1950, astăzi însă când privim cu seriozitate istoria nu l-am putea califica decât ca o trădare, retragerea ostașilor ruși, fiind pentru români în perioada respectivă o adevărată catastrofă care i-a determinat în încheierea unei Păci rușinoase cu agresorii germani. După război la București unde își continuă studiile și participă la viața literară. În 1920 devine membru al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ocazie, se depunea o coroană de flori cu frunze de stejar la cimitir, se făcea o slujbă de pomenire a eroilor, iar celor prezenți li se distribuia câte o cocardă care simboliza eroismul luptelor de la Mărășești, sau alte locuri unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul Dumitru, cu alesul oilor ; Sfinții Voevozi, cu hramul multor
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dura mai mult de șase luni. Aceste promisiuni păreau pentru mulți realizabile, ținând cont de succesele obținute de el până la acea dată. Promisiunile și pregătirile de război din partea Antantei fiind în fază finală la data stabilită s-a dat ordinul... « Ostași ! Vă ordon : treceți Prutul » Cu acest ordin s-a pornit « Războiul sfânt, anticomunist, drept și național” La 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul, împotriva Uniunii Sovietice, alături de Germania și aliații săi. Principalele partide politice și unii generali, au
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
conflagrație militară. Nu numai dotările au fost pe măsura cerințelor, dar și oamenii s-au comportat, aș putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-a remarcat Constantin Bibi Costăchescu, un excepțional comandant de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
veniseră cu lumânările aprinse din oraș în preajma închisorii. „Sutele de lumânări aprinse din stradă, împreună cu glasurile noastre, marcau învierea Domnului, cu moartea pre moarte călcând. Totul vibra, aerul, ferestrele, ușile, dar mai ales inimile noastre. Când s-a așternut tăcerea, ostașul din post a spus Adevărat a înviat!”. Așadar, la împreuna-trăire a Învierii, în afara deținuților și a locuitorilor piteșteni, a participat chiar și cel ce reprezenta pe opresori, și anume gardianul. Însă relevant pentru ceea ce însemna lupta de milenii a creștinilor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
dintr-o conștiință morală pusă în situația de a trăi o nouă experiență de viață, foarte dureroasă, dar înțeleasă ca fiind hărăzită de sus ca o piatră a credinței”. Părintele-poet arată că înțelege perfect motivația condamnării sale, ca unul dintre ostașii înrolați în ceata lui Dumnezeu, pentru a-și ajuta semenii în drumul lor spre Mântuire, spre deosebire de mulți tineri, care nu au reușit mult timp să înțeleagă rostul aruncării lor în temnițele comuniste. Apoi ne arată că-și înțelege și menirea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Manu Rectorul din Zarca Aiudului” Descriere: Un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu. 7. „Eroism și jertfă pe frontul de est” Descriere: Un film impresionant despre participarea României în luptele din Rusia, în Al Doilea Război Mondial, un omagiu adus ostașilor români, care ne dovedesc însușiri pe care le credeam pierdute în negura istoriei: curaj, dăruire, patriotism, spirit de sacrificiu și, nu în ultimul rând, credință. 8. ,,Părintele Arsenie Boca - În duh și adevăr” Descriere: Mărturie a Maicii Marina despre Părintele
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
jucându-se cu ea, e aparentă. Acel animal n’are nici o șansă, căci e rănit de moarte. Dar, În jocul care pentru el Înseamnă speranță și luptă, nu-și simte agonia. Pisica e, În acest caz, glontele care nimerește un ostaș În plin atac, respectiv pe unul legat de stâlp. Uneori, pisica mai și pierde. Un șoarece, de exemplu, cu care s’a jucat prea mult. Fără șanse, acela va muri În cotlonul În care s’a ascuns, devenind hrană pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]