2,905 matches
-
lui secret, pe care mai-mai că vrea să-l mărturisească dacă așa ar putea să mai aducă ceva viață În căsnicia lui. Jack dădu pe gît Încă trei pahare și reveni acolo unde revenea ori de cîte ori avea ceva otravă În organism: Înapoi În 1953 și la materialele pornografice. Se simțea asigurat Împotriva oricărui șantaj: existau depozițiile lui asiguratorii, iar asasinarea lui Hudgens era Îngropată - Hush-Hush Încercase să reînvie cazul, Însă fără nici un rezultat. Patchett și Bracken nu l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Atunci a făcut prima oară un lucru pe care nu-l acceptase înainte. S-a întors pe urmele propriilor săi pași, a ieșit în drumul luminos, pe care nu-l mai recunoștea, hotărât să reînceapă lupta, tot independent, dar împotriva otrăvurilor din el. Era cu un alt soi de luciditate, tristă și amară, dar nu se mai simțea prizonier. Cel puțin așa a crezut. Atunci a început să-și scrie gândurile pe frânturi de hârtie, pe caiete, pe colțuri de ziare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
N-a fost nici un polițist. Și uite, restul. Îi întinse lui Phoebe chipiul și în timp ce făcea asta, ieși la iveală o sticluță pe raftul din spatele lui. — Clorură de potasiu, citi el rar, examinând eticheta. Ai auzit de așa ceva? — E o otravă, spuse Phoebe. Mortimer o ținea în dulăpiorul cu medicamente. Numai că, ultima oară când am văzut-o, era plină. Arătă spre nivelul lichidului, care acum ajungea la un sfert din sticluță. — Mortală? Phoebe dădu din cap. — Acum îmi amintesc - în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe sora mea. Mi-am propus să fac un efort sincer și să nu mă strâmb chiar vizibil atunci când vorbește. — Nu e un loc tocmai favorabil din punct de vedere alimentar, mă-nțelegi. Și dacă e să ne Îmbolnăvim acolo, otrava e toată În apă, nu În mâncare. În fine. Kyle, și tu arăți grozav. O ții pe soră-mea ocupată În orașul acela mizerabil, nu? — Andy, hai de ne fă o vizită, scumpo. Adă-l și pe Alex și puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înghiți arsenic. Ca și curva aia bătrîna, Madame Bovary. — Un plan admirabil, domnule Holmes, zise Duncan prostește, dar cu o eroare fundamentală. Tata nu ține arsenic În casă. — Nu are aresnic? Și numești asta o locuință modernă, bine dotată? Dar otravă pentru șoareci, mă rog? — Nici otravă pentru șoareci. Nu doare de la otravă ca dracu’? — O să doară ca dracu’, prostule, orice am face. N-ar fi un act eroic, dacă n-ar durea. — Chiar și așa... Alec nu mai rîdea. Stătu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
bătrîna, Madame Bovary. — Un plan admirabil, domnule Holmes, zise Duncan prostește, dar cu o eroare fundamentală. Tata nu ține arsenic În casă. — Nu are aresnic? Și numești asta o locuință modernă, bine dotată? Dar otravă pentru șoareci, mă rog? — Nici otravă pentru șoareci. Nu doare de la otravă ca dracu’? — O să doară ca dracu’, prostule, orice am face. N-ar fi un act eroic, dacă n-ar durea. — Chiar și așa... Alec nu mai rîdea. Stătu Întins o clipă și se gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
domnule Holmes, zise Duncan prostește, dar cu o eroare fundamentală. Tata nu ține arsenic În casă. — Nu are aresnic? Și numești asta o locuință modernă, bine dotată? Dar otravă pentru șoareci, mă rog? — Nici otravă pentru șoareci. Nu doare de la otravă ca dracu’? — O să doară ca dracu’, prostule, orice am face. N-ar fi un act eroic, dacă n-ar durea. — Chiar și așa... Alec nu mai rîdea. Stătu Întins o clipă și se gîndi, apoi se sculă În capul oaselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vecie damnatul prescris Cum nu e pe lume un altul... Mi-ești viața și moartea-mpreună, buchet, Eterna durere și zbuciumul veșnic Și nu mai știu chiar, de-s mirean sau ascet, Făclia ori brațul inertului sfeșnic... Dar simt cum otrava parfumului tău Mă-mbată mai mult decât vinul Și-alunec prin beznă, în funduri de hău, Vărsându-mi din suflet veninul...
MI-E?TI TOTUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83834_a_85159]
-
un semnal de alarmat superiorii: —Ți-am pus documentul de la Brengt Bergman pe birou, Katharine, mă anunță el. Îmi pare rău să văd că iar ai avut probleme să ajungi la timp. A se remarca folosirea cuvântului „iar“ - stropul de otravă din vârful pumnalului. Mucos nenorocit. Când l-am trimis acum trei ani cu o bursă la European Business School, era un tocilar de la Oxford Îmbrăcat Într-un costum din patru piese și cu o deficiență de igienă personală. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Curte: Noi îl chemăm pe Isus, care cercetează mintea și sufletul, să mărturisească faptul că niciodată de cînd am preluat responsabilitatea Sfîntului Scaun un asemenea delict abominabil nu ne-a trecut prin gînd. Fie ca Dumnezeu să ne ferească de otrava ascunsă care ne-ar face să spunem una și să gîndim alta, căci împotriva profeților mincinoși s-a înălțat blestemul: "Fie ca Domnul să distrugă buzele ce poartă minciuna". Putem noi căpăta iertare înaintea Judecătorului Etern atunci cînd fie și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și în care hotărârea de comitere a infracțiunii a fost pusă în executare, executare care a fost dusă până la capăt dar rezultatul nu se produce (de exemplu, în cazul în care deși victima a fost otrăvită cu o doză de otravă, totuși, datorită tratamentului aplicat victimei, aceasta a fost salvată); - tentativa relativ improprie este cea prevăzută în alineatul 2 al art. 20 C.p. în care hotărârea de a săvârși infracțiunea a fost pusă în executare, executare care a fost realizată în
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
devii Savonarola de pe Costa del Sol. — Am Încercat, răspunse Crawford, privindu-se posomorît În oglinda retrovizoare. Niciun Mesia nu se poate pune cu ora de siestă. Infracțiunea are o istorie respectabilă - Londra lui Shakespeare, Florența familiei Medici. Furnicar de crime, otrăvuri și strangulări. Zi-mi și mie o perioadă În care mîndria civică și artele au Înflorit laolaltă fără să fie În același timp și criminalitate pe scară largă. — Atena antică? Matematici, arhitectură și statul ca filozofie politică. Ce, pe Acropole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vrut numai să vă zic ce cred: că omul degeaba s-ar îngrădi cu plângere și cu suspine, fiindcă așa ar ajunge la năruirea lui și mai bine-i să se împrejmuiască în bărbăție și în răbdare Dar, podidit de otrava necazului, Pamfil Duran a ținut-o tot pe a lui Zicând: ce vorbești, măi? Că vei fii fiind și tu vreun cadru corespunzător, de nădejde, care te-ai școlit la Academia lui Ștefan Gheorghiu și noi nici nu știm, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cum l-a șfichiuit, câțiva amărâți de pe geamblacul sondei au pufnit într-un râs cu suspine, drept pentru care mi s-a părut că Pamfil Duran a gemut de mânie mare, pe care și-a înghițit-o, ca pe o otravă amară Braiu, cel tinerel, însă, făcându-se că nu-l aude, a cumpănit altfel de vorbe, încunoștiințându-ne: uncheșul, care a căzut prizonier de război, spune că românul ce se întâmplă să nimerească în vremuri aspre, nu răzbește la mal decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
disproporționat și totuși feciorelnic, începură să se agite surescitabili și arțăgoși curenți de aer, iar, sub ochelarii rotunzi, ochii lui Albert sticliră de ațâțare. Cuvintele Fetei i se înfipseseră în inimă, ca o săgeată cu boldul de metal, înmuiat în otrava disprețului negru al ochilor ei. Pe loc îi replică, strunindu-și nemulțumirea: În foc domol, de răscolești, se-nalță, înviind, văpaia! Deodată, cu aprigă agerime, înșfăcă sulița grea, pe care Vânătorul o ținea în mâna vânjoasă. Surprins de neașteptata lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tijele dintr-un lan unduitor de grâu. Escadroanele de furnici-lăncieri, încălecate pe pureci-săritori, se revărsară în valuri, după îndemnul impetuosului marș Cu pieptul la hotare. Alte escadroane de furnici, ținând prelungi trestii în cumpănire (Or fi fiind țevile aruncătoarelor de otrăvuri! gândi greierele în mintea lui de artist), se deplasară pe susținute acorduri de cimpoaie. Izbucniră răpăiturile aplauzelor venind în valuri din mulțime, dar furnicile-soldați pentru nimic în lume nu și-ar fi răsucit lucioasele lor țeste cu antene, deși ardeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care ar fi putut să-i răspundă nu mai trăiește. Rommell fusese "sinucis" și înmormântat cu onoruri naționale, însuși Führer-ul consolând cu cinism văduva îndurerată, toată lumea știind că dacă Burgdof 145 ceruse Feldmarschall-ului să aleagă între pistol sau capsula cu otravă, Hitler fusese cel care dăduse ordinul. Torturați în timpul detenției, ceilalți conspiratori sfârșiseră prin a fi executați în cel mai groaznic chip la închisoarea Plötzensee din Berlin, spânzurați cu corzi de pian ca să le fie mărite astfel chinurile. Cât ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
homosexual" și alte cuvinte pe care tînăra de 20 de ani le-a șters precaută. Lumea lui Riosse este, însă, încărcată cu ambiguitatea poeziei și a unei subtile damnări, a unei agonii în care se află pentru a spori puterea otrăvii o picătură de fericire. De unde vine Jorge Riosse? Direct din proza sud-americană înflorind monstruos a unui Carlos Fuentes, din povestirile-ecorșeuri crude ale lui Julio Cortazar, din fantasmagoriile de concert baroc al lui Alejo Carpentier, din universul condeierilor lui Mario Vargas
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
alte colțuri ale pământului, producerile sănătoase în literatură și artă făcuse loc picanteriilor de tot soiul, în sfârșit orișice era mai căutat decât apa limpede și răcoritoare de izvor. Apă ca parfum, apă cu zahăr, apă cu migdale, apă cu otravă, tot ce poftești, numai apă de izvor nu. Acolo, în loc să-nvețe lucruri folositoare, adică cum se ară și se samănă mai cu spor, cum faci pe copii să priceapă mai bine cartea, cum se lecuiește o durere de stomah, cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
concesie mare aceasta, căci pretutindene în Europa evreii emancipați, amestecîndu-se în cultura țării, au falsificat-o și corupt-o, dar cultura în România e deja o semicultură atât de coruptă și de radicală prin toate tendențele încît o picătură de otravă mai mult nu va schimba-o. Adevărata cultură națională merge ș-așa alături cu cultura generală și ea își va găsi temeliile numai atunci când fiecare țăran va ști a citi și a scrie. Orașele cari în locul sănătosului Anton Pan citesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
își bate joc de acei oșteni, vine un om și face marfă de vândut din senina mândrie a românilor, apoi zice că nu ne-a făcut nimic. Dar, în sfîrșit! Urmărim o țintă nebună! Lumea se adună, privește, gustă din otravă și rămâne mulțumită. Dacă nu ar fi astfel, am fi aruncat scrisoarea d-lui Frederic Dame în foc; când vedem însă că un om care scrie asemenea scrisori poate să vorbească spre mulțumirea românilor despre Ștefan, Mihai și Mircea și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obiect de prima necesitate, ci din contra un rău obicei, un fel de viciu". Acest viciu trecea odată drept mucenic. Astfel de ex. st. marele mucenic Mărculescu își tăbăcise gâtul cu tutunul Regiei, pentru a da învățături sărmanei omeniri ce otrăvuri cată să întrebuințeze contra anghinei. Își răstignise beregata pe altarul omenirii. Un viitor martirologiu al tutulor candidaților academiei de înțelepți de la Mărcuța va păstra cu gratitudine numele tuturor acelor ilustrațiuni cari au vorbit pe atuncea în " Romînul" contra monopolului. Va să zică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reprimat, împreunîndu-și mâinile... "Mă rog de tine să pleci, ah, o să mi-o plătești", și se ridică și se aruncă pe canapea țipând înăbușit... Cum să plec? Nu pleci când ești alungat. Trebuie să bei tot paharul și, întărit de otrava lui înghițită, să nu-ți mai pese de cine ți-a dat-o. Dar Matilda, după ce mă făcu să gust doar din el, nu dădu nici un semn că ar avea de gând să mi-l ofere, acest pahar, să-l
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mama. Da, era trufaș, mă atacase odată unul, când eram copil, și nu uitasem îndrăzneala lui, chițcăitul insolent cu o sugestie de gândire umană (căci numai oamenii pot fi insolenți), ochii vii, inteligenți și bestiali. Mama îi omora, nu cu otravă, miroseau otrava, deși era lipită de pâine, cu untură, ci cu făină uscată pusă într-o farfurie, amestecată cu gips. Pe-asta o mâncau și gipsul se usca în ei și crăpau, îi vedeam pe la colțurile casei morți, cu burțile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
era trufaș, mă atacase odată unul, când eram copil, și nu uitasem îndrăzneala lui, chițcăitul insolent cu o sugestie de gândire umană (căci numai oamenii pot fi insolenți), ochii vii, inteligenți și bestiali. Mama îi omora, nu cu otravă, miroseau otrava, deși era lipită de pâine, cu untură, ci cu făină uscată pusă într-o farfurie, amestecată cu gips. Pe-asta o mâncau și gipsul se usca în ei și crăpau, îi vedeam pe la colțurile casei morți, cu burțile în sus
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]