2,174 matches
-
și să asigure o aplicare cât mai largă a dispozițiilor electorale anexate Convenției de la Paris. În Moldova, candidații la domnie din partea grupului conservator erau fostul domn Mihail Sturdza și fiul său Grigore (ofițer în armata otomană sub numele de Muhlis Pașa). Partida Națională era reprezentată de Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza și Costache Negri. Lucrările Adunării Elective din Moldova au început la data de 28 decembrie 1858. În ședința din 3 ianuarie 1859, reprezentații Partidei Naționale din Adunarea Electivă a Moldovei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
fapt o confirmare oficială și sprijinul Franței pentru acțiunile românilor. Sprijinul pe care guvernul francez l-a oferit românilor reiese și din acțiunile diplomatice pe care Ed. Thouvenel, ambasadorul Franței la Constantinopol, le întreprinde pe lângă ministrul de externe turc Fuad Pașa în legătură cu intenția Imperiului Otoman de a revizui articolul 27 al Tratatului de la Paris în sensul unei intervenții armate. Iată ce spunea Ed. Thouvenel în legătură cu decizia guvernului otoman de a trimite trupe pe malul Dunării pentru a contracara evenimentele din Principate
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Unirii. Anterior, avuseseră discuții între Napoleon al III-lea, contele Walewski și Boul, ministrul de externe al Austriei; acesta din urmă a respins categoric ideea unirii. Propunerea a fost acceptată de Clarendon (reprezentantul Angliei) și de Orlov (reprezentantul Rusiei). Ali Pașa și Buol au respinsa propunerea. Boul a ținut un discurs în care își motiva acest refuz. Cu acest prilej, Boul a menționat că românii din cele două principate nu fuseseră consultați în această problemă iar Orlov a propus consultarea lor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
iar cea italiană amânată. Explicația constă în aceea că Principatele Române reprezentau un aspect important al crizei orientale, iar românii nu au pierdut ocazia de a se folosi din plin de această conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a făcut o vizită împăratului austriac Francisc Iosif care a spus destul de apăsat că era împotriva Unirii deoarece aceasta era un pericol pentru provinciile românești aflate sub dominația sa. La fel de înverșunat era și ProkeschOsten, ambasadorul Austriei la Constantinopol care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
1858) și deschidea „politica faptului împlinit” în relațiile diplomatice cu Marile Puteri. Presa europeană făcuse câteva aluzii la posibilitatea dublei alegeri. Încă înainte de alegeri Boul le considera ilegale, dar având în vedere atitudinea celorlalte puteri, acesta îl sfătuia pe Ali Pașa să „închidă ochii cu privire la așa-zisele ilegalități (...) și să evite convocarea unei reuniuni a conferinței care le-ar fi defavorabilă”. Supărarea Austriei a fost atât de mare încât consulul austriac a fost singurul dintre reprezentanții europeni care nu au fost
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
o constantă a existenței aromânilor, constituie fundalul acestor schițe și povestiri. Protagoniștii unor nuvele amintesc „scrisorile” lui Ion Ghica: aromânii Coletti și Karaiskakis, primul, un fel de ministru de Externe, cel de al doilea, omul forte al celebrului răzvrătit Ali Pașa din Ianina (Pentru onoarea ta, Pașe!), epopeicul Kir Vasilaki din povestirea omonimă, un Münchausen balcanic, cei doi leneși ai satului, Toma și Dinu, convertiți aparent, pentru a scăpa de gura lumii, la muncă (Doi angrosiști). Aglomerarea de etnii atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu, Pena, Pomponel, Păuna, Pulcheria, Papura Jilava... Pașadia pare a fi amintitor al Pașa din Vidin (Pașa Dii-ului) devenit legendar prin sîngeroase fapte de insubordonare, Pantazi sugeră accesul la o totalizare a existențele posibile, Pirgu e o mască grotescă a unui balcanic Chimiță, Pena poate fi un nume derivat de la cel al zeiței
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu, Pena, Pomponel, Păuna, Pulcheria, Papura Jilava... Pașadia pare a fi amintitor al Pașa din Vidin (Pașa Dii-ului) devenit legendar prin sîngeroase fapte de insubordonare, Pantazi sugeră accesul la o totalizare a existențele posibile, Pirgu e o mască grotescă a unui balcanic Chimiță, Pena poate fi un nume derivat de la cel al zeiței romane a săracilor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
creștin cu frică de Dumnezeu”, cum îl numește Andronic Cantacuzino pe Mihai, un activist PCR cu munci de răspundere. A doua mistificare este prezentarea insistentă a lui Mihai Viteazul ca vizionar al Unirii tuturor românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama lui pricepe târziu marele gând ascuns al lui Mihai Titus, acuzându-l pe nedrept. Or, orice analiză lucidă a comportamentului politico-militar și diplomatic al domnitorului român arată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mândru : „Toată țara”. Nimic mai fals. Armatele organizate și conduse de Mihai Viteazul s- au bazat în bună măsură pe mercenari, plătiți cu banii dați de boieri din exploatarea moșiilor și de primăriile orașelor. În lupta cu armata lui Sinan Pașa deschisă la Călugăreni, Mihai Titus este lăsat fără sprijin de Sigismund Báthory, al cărui vasal acceptase să fie. Nu este adevărat. Retrăgându-se după „victoria” de la Călugăreni, de fapt o capodoperă de tactică militară defensivă și de hărțuire realizată cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
diferite, pentru ca lectorul să știe că este vorba despre unul și același nume: Roma (Râm): 2, 4; Constantinopol (Vizantia, Țarigrad): 8, 19 etc. • Unele lucrări dau În dreptul unor nume mai puțin cunoscute (sau știute doar de către specialiști) mici explicații: Abaza, pașă de Rusciuk; Acornion, fiul lui Dionysos; Beatrice, soția lui Matei Corvin. • Dacă numele de familie este format dintr-o combinație de două nume, vom proceda În funcție de prezența sau absența cratimei Între ele. Astfel, dacă există o cratimă, vom inventaria persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cercetătorilor care vor să facă monografia unor localități, istoricul unor bătălii etc. De exemplu, dacă un istoric militar ar dori să scrie despre bătălia de la Călugăreni din 23 august 1595, când Mihai Viteazul a Înfrânt oastea otomană condusă de Sinan Pașa, el va căuta la indicele unor diverse lucrări de istorie numele localității Călugăreni, obținând rapid un mare număr de informații. La fel va proceda când se interesează de luptele desfășurate la Borodino, Waterloo etc. În mare, problemele care se pun
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o circulară otomană semnată Aali Pașa către Sublima Poartă, adresa ambasadorului de acolo „copia unui raport al prințului Cuza" care explica starea administrativă a Principatelor, reformele pe care intenționa să le îndeplinească și la ce se aștepta de la Sublima Poartă, ca putere suzerană, în măsură să tragă „băgarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău iar ca noi veniți: Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petru Cancel, căpitanii Iulian Popovici G. Alexandrescu, Mihai Lupescu, Domnișoara Natalia Pașa, G. Pallady, G. Vlădescu Vlad, G. Ponetti, C.R. Crișan, Virgil Duiculesc u, I. Palodă, N. 345 Bogescu... pânʹ la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță... care se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ar și rubrica „Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot Tutoveanu. Nelipsite din cuprins erau „Cronica literară” și „Corespondența literară” În revistă au semnat: G. Tutoveanu, G. Pallady, D. Fărcășanu, Syilvia Pan (Natalia Pașa), Zoe G. Frasin, N.N. Lenguceanu, Virgil Duiculescu, Vasile Damaschin (care răspundea și de grafica publicației, dar a inițiat și susținut rubrica „Discuții literare), Ștefan Cosma, George Nedelea, George Damaschin, Olga Alexa, G. G. Ursu, Z. Letin, N. Bogescu, C. Crișan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și prof. Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu. Apropiați a lui G. D. Rânzescu au fost N.N. Vas iliu și G.V. Botez. În publicație mai semnau: V. Buțureanu, M. Gr. Patriciu, George Pallady, I. Gr. Oprișan, G. Tutoveanu, N . Iorga, Natalia Pașa, Paloda Arcașu ș.a. Cu toate că revista se tipărea la București, în „cuvânt înainte” reținem: ...” Avem cu toții datoria mare de a lucra cu neostenită râvnă la întărirea sufletului național prin cultură, prin chemarea în conștiința generală a ideii de solidaritate și unitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const. Matievici, M. Mihăileanu, George Nichita, Al.R.Nițulescu, Ion Gr. Oprișan, Natalia Pașa, George Pallady, Ion Palodă, George A. Petre, Const. R. Rarincescu, G.D. Rânzescu, dr. Barbu Solacolu, Ion Sânghiorgiu, Petre Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și capabilă să dea rezultate, era cu Anglia. Față de monarhiile absolute ale Sfintei Alianțe Rusia, Prusia și Austria -, pentru Napoleon al III-lea Anglia reprezenta progresul și libertatea 389. La 8 octombrie 1853 Turcia soma Rusia să evacueze Principatele. Omer pașa își concentrase deja trupele la Dunăre, în fața armatei lui Gorciacov. În acest timp, diplomații făceau eforturi de pace, iar Franța, Anglia, Austria și Prusia s-au aliat pentru mediere, pentru evitarea războiului. Acesta va izbucni, însă, în urma distrugerii flotei turce
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Se redeschidea "problema Orientală", născută din destrămarea Imperiului Otoman și pusă pentru prima oară în discuție la Tilsit, între Napoleon și țarul Alexandru. Ea a sfârșit în 1840, aruncând Franța într-un război contra întregii Europe pentru apărarea lui Mehmet-Ali, pașa Egiptului, răsculat împotriva sultanului. Zece ani mai târziu rivalitatea între grecii ortodocși, susținuți de Rusia și catolici, sprijiniți de Franța pentru păstrarea celor douăsprezece sanctuare din Palestina, a redeschis conflictul: în mai 1850, Ludovic-Napoleon a protestat pe lângă Poartă în legătură cu impitatea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
anul 1853 țarul Nicolae I intra cu armatele în Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Imperiului otoman. Propunerile de compromis, pentru evitarea unui război, au fost respinse când de Sankt Petersburg, când de Constantinopol. 390 La 30 noiembrie escadra lui Osman pașa, adăpostită în acest port, a fost atacată de forțele superioare ale amiralului Nahimov. Consecințele au fost dureroase: patru mii de morți, orașul Sinope ars. O singură navă turcă, vaporul Taif, a putut scăpa. Ibidem, p. 132. 391 Ibidem, p. 135
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Jagellone îl prezintă drept „primul specialist în românistică din Polonia și cel mai competent cunoscător al relațiilor literare și lingvistice româno-polone”. SCRIERI: H. Sienkiewicz w Rumuni, Cracovia, 1928; Rumunia a Polska w XIX wieku, Cracovia, 1929; Relațiunile lui Mihail Czajkowski-Sadyk Pașa cu românii, București, 1932; Wspólczesna powieșć rumunska, Cracovia, 1933; Polska w kulturze rumunskiei, Varșovia, 1937; Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Varșovia- Cracovia, 1938. Traduceri: Liviu Rebreanu, Las Wisielców [Pădurea spânzuraților], Cracovia, 1931, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul Laurian, Ariton Iacobeanu, semnează articole la rubrica Contribuții culturale din cadrul ziarului Informatorul. Cele mai multe periodice dețin și o rubrică a ziaristelor destinată publicului feminin. În Craiu Nou, Natalia Pașa promovează sexul frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
varsă "valuri de lacrime de sînge" cântând jalnic pe harfă. Gelozia e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și Conrad, luptă noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]