155,444 matches
-
6 (la p. 127) Molager; p. 109, nota 22 Diaconescu cu p. 151, nota 1 (la p. 128) Molager. Măcar dacă editorul român ar fi făcut acest gest cu decență și respect pentru cel care a trudit înaintea lui, dar paginile respective sunt pline de zeci de greșeli de redactare - nume schimonosite (ex.: Oltramare și Ottamare - p. 97, respectiv 107), numeroase titluri de lucrări latine sau în limbi moderne eronate (ex: Magnanimité. L’ideal (sic!) de la grandeur dans la philosophie païenne
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41 titlul Liber ad Donatum confessorem de mortibus persecutorum n-a fost tradus integral. A doua nedumerire privește diversele variante
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fapt este de monstrat și de alte aspecte - de exemplu, de Indicele de referințe biblice (p. 233) și cel de nume proprii (p. 235-237). Autorul lor (nu se știe care dintre cei doi îngrijitori este, pentru că nu se precizează pe pagina de titlu, nici în Notă asupra ediției) a indicat pagina din textul românesc; or, conform normelor de editare a izvoarelor istorice antice, fiind vorba de o singură scriere în ediție bilingvă, materiile din Index trebuie să facă trimitere la cartea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de Indicele de referințe biblice (p. 233) și cel de nume proprii (p. 235-237). Autorul lor (nu se știe care dintre cei doi îngrijitori este, pentru că nu se precizează pe pagina de titlu, nici în Notă asupra ediției) a indicat pagina din textul românesc; or, conform normelor de editare a izvoarelor istorice antice, fiind vorba de o singură scriere în ediție bilingvă, materiile din Index trebuie să facă trimitere la cartea și capitolul din textul latin, nu la pagina din cel
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a indicat pagina din textul românesc; or, conform normelor de editare a izvoarelor istorice antice, fiind vorba de o singură scriere în ediție bilingvă, materiile din Index trebuie să facă trimitere la cartea și capitolul din textul latin, nu la pagina din cel românesc. De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
instrumente de lucru la studii de detaliu - în sfârșit, de ceea ce ar putea fi apreciat drept „detașare laică” în judecarea unui text al unui scriitor bisericesc. Și pe drept cuvânt, cum am sugerat și mai sus, putem spune că, în paginile respective, dl. Mîrșanu a făcut dovada unei informări acceptabile asupra personalităților și problemelor complexei perioade tratate de Lactanțiu, a seriozității cu care, prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
spânzurat (la p. 179, nota 53, arată că s-a sinucis). Titlul paragrafului de la p. 35-36 (Studiu introductiv) este Valoarea istorică a DMP, dar aici sunt prezentare mai ales sursele folosite de Lactanțiu, despre „valoarea istorică” a scrierii fiind necesare pagini întregi. La p. 36-38 (Studiu introductiv) este analizată „viziunea lui Constantin”, autorul vorbind doar despre o singură viziune în trei versiuni, incluzând-o și pe cea păgână, apollinică, din 310 din Gallia, ceea ce, evident, este eronat. Exceptând indicațiile din 2
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cca 290-295 - 306), de la care a avut un fiu - Crispus, alta cu Fausta (între 307-326)<footnote Dl. Mîrșanu nu e sigur în privința datei căsătoriei celor doi: la p. 190, nota 138, scrie că a avut loc în 307, iar o pagină mai încolo, la nota 144, scrie că, „probabil”, s-a petrecut în 307. footnote>, care i-a născut pe Constantin II, Constantius II, Constant și, poate, pe Flavia Constantina. Dintr-un posibil al treilea mariaj, survenit după 326, cu o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din bibliografia secundară; cum se explică, de exemplu, lipsa lui PLRE, I în cazul lui Flaccinus (p. 185, nota 99), Candidianus (p. 188, nota 123) și Severianus (p. 200, nota 210), de vreme ce despre ei există voci în tomul amintit la paginile, respectiv, 342, 1047 (Flaccinus), 178 (Candidianus 1) și 828 (Severianus 1)? Din punct de vedere al tehnicii redactării științifice, se întâlnesc mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
există voci în tomul amintit la paginile, respectiv, 342, 1047 (Flaccinus), 178 (Candidianus 1) și 828 (Severianus 1)? Din punct de vedere al tehnicii redactării științifice, se întâlnesc mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că în Studiul introductiv și în Note, la majoritatea articolelor din periodice și din volume colective paginile lipsesc, vocile din encliclopedii și dicționare sunt citate anapoda (înainte sau după indicarea volumului) și nu sunt complete
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al tehnicii redactării științifice, se întâlnesc mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că în Studiul introductiv și în Note, la majoritatea articolelor din periodice și din volume colective paginile lipsesc, vocile din encliclopedii și dicționare sunt citate anapoda (înainte sau după indicarea volumului) și nu sunt complete (pentru Enciclopedia civilizației romane, uneori apare vocea, alteori - nu; pentru The Oxford Dictionary of the Christian Church, nu figurează deloc; pentru Der
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de ex.: p. 172, nota 33: NP, [II 1] (A. R. Birley); p. 176, nota 42: NP, [3] (A. R. Birley); p. 185, nota 109 - NP, [2] (W. Eck); pentru Nuovo dizionario patristico e di antichità cristiane, citează, în loc de coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când între ghilimele, anul apariției este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens, se remarcă, mai întâi, introducerea consistentă (p. 7-87), care înfățișează pe larg tradiția
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
un’opera scritta con intenti letterari, in una lingua sostanzialmente vicina al latino ‘clasico’, non rigida e conservatrice, ma aperta alle possibilità espressive del patrimonio della lingua viva” - p. 87). În al doilea rând, impresionează co mentariul de peste 400 de pagini (p. 111-552), care reprezintă o analiză de-o acribie dezarmantă, exhaustivă, a textului; sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le succint atât pe cele de natură politică cât și pe cele de natură economică (în măsura în care acestea au existat în realitate). În ceea ce privește desfășurarea propriu-zisă a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
după prezentarea exhaustivă și detaliată a izvoarelor privitoare la retragerea stăpânirii romane din Dacia, autorul consideră că acest eveniment s-ar fi petrecut spre sfârșitul domniei lui Gallienus, mai precis anul în 267. În finalul acestei părți sunt dedicate câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului român. Constatăm că profesorul Constantin C. Petolescu a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de pagini, informații istorice extrem de dense și mai ales
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a poporului român. Constatăm că profesorul Constantin C. Petolescu a reușit să sintetizeze în mod fericit, pe parcursul a 361 de pagini, informații istorice extrem de dense și mai ales să pună în valoare sursele istorice, fie ele literare, epigrafice sau arheologice. Dacia. Un mileniu de istorie este o lucrare extrem de utilă în special studenților care intră pentru prima dată în contact cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate inerente tehnoredactării (cuvinte legate, absența unor litere sau semne de punctuație), dar și erori precum localizarea așezării Novae în Moesia Superior, ea aflându-se în Moesia Inferior (p. 121) (autoarea rectifică această greșeală la pagina 147). Un alt aspect negativ este reprezentat de concluzii, acestea fiind mai mult o reflectare a observațiilor autorilor străini privind religia militarilor, și mai puțin considerațiile finale ale autoarei volumului de față. Acest fapt diminuează caracterul original al lucrării. Per
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
simple étiquette, une pure commodité de l’enseignement et la vulgarisation..., une construction intellectuelle aux contours chronologiques somme toute assez labiles, un contenant dont le contenu reste sans cesse à préciser, à affiner, à discuter” (p. 19). Contribuțiile reunite între paginile prezentului volum, care tratează subiecte de istorie literară, iconografică, ecleziastică, patristică, au darul de a ilustra întocmai acest deziderat. Astfel, Benjamin Goldlust, analizând capitolul I, 24 din Saturnalia - „dernier banquet païen des lettres latines”, compus de Macrobius foarte probabil către
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu acordul unor așa-ziși editori la fel de ignoranți, mercantili și fără nici o pregătire științifică, au îm pânzit rafturile librăriilor cu produsele lor deplorabile. Ediția de față nu face excepție. Cele două Ionițe, Irina și Cristina (interesant e că, deși pe pagina de titlu apar doi traducători, la p. 11 se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a textului și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și de conținut istoric. Sperăm să convingem cititorul acestor rânduri de justețea observațiilor noastre făcând trimiteri comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală, la p. III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p. 6, apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p. 6, apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică românească, întâlnite la tot pasul în paginile acestei traduceri - „două exemple, avers și revers, a (sic!) monedelor de bronz”. Câteva pagini mai încolo, la Mulțumiri, printre alte perle ale acestor traducătoare (de exemplu: „Muzeul de Arte Fine din Boston” (p. 14) pentru „Muzeul de Arte Frumoase din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]