3,023 matches
-
pescuitori în ape tulburi, profesori și politicieni ignobili și ariviști, Marin Mincu se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei Tomisului (p. 92), fotografie a complexului maxim numit provincialism: "acest fel de orbire maladivă a facultății de evaluare, un fatum exasperat pentru toți, un jeg, o râie, un sabat al formelor fără fond" (...). Așadar Marin Mincu, slătinean
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Mirea, sub zodia unui realism rece, lucid, fără a neglija resorturile psihologice, are loc sub dicteul unei sacre revolte, a unei mistuiri lăuntrice mărturisitoare, greu de ținut în frâu, de unde și ironia amară, incisivă (syllogismes de l'amertume?) sarcasmul și pamfletul, dar care nu izbutesc să eclipseze oarece resentimente sau frustrări personale, o oarecare ostentație de tip enciclopedic, de unde și eclectismul punerii în pagină, derivele digresive (întâlnite și la case mai mari), oarece patetic românism à la Alecu Russo sau Nicolae
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
preschimbă numele, împrumutat, de Moise Roman în Ronetti-Roman. La înapoierea în țară se angajează ca pedagog și profesor de limba germană la Institutul lui V.A. Urechia din București, de unde va demisiona în urma unor conflicte, răzbunându-se apoi printr-un pamflet corosiv. În 1878, an în care R.-R. colabora la „Timpul”, Mihail Kogălniceanu îl cheamă în Departamentul Afacerilor Străine, ca traducător de limbă germană. Peste câțiva ani, căsătorit cu fiica unui arendaș, începe să ducă o viață mai retrasă, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
care o scoate la Lehliu în 1919, și în revista „de atitudine politică” - scrisă numai de el - „Palaelibus”, din 1933, dar și în „Dreptatea”, „Țărănimea”, „Viața de azi”. Prima carte, romanul Robii pământului, o tipărește în 1913. În mai multe pamflete, uneori cu o virulență nejustificată, alteori cu deplină îndreptățire, atacă tare sociale și politice. Aceleași teme se regăsesc în revistele teatrale (A fost un vis, „Cu sorcova” și Vlăsia mare din 1919) ori în drama Omul singur, din 1930, citită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
înfrângerea de la Turtucaia. Un cuplu pitoresc, prilej de exersare a glumelor ostășești, e alcătuit din „instrumentiștii” Codică țambalagiul și Tache vioristul. Lumea din spatele frontului apare cu mai multă congruență epică într-o suită de tablouri, numeroase pagini având ton de pamflet. Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
glumelor ostășești, e alcătuit din „instrumentiștii” Codică țambalagiul și Tache vioristul. Lumea din spatele frontului apare cu mai multă congruență epică într-o suită de tablouri, numeroase pagini având ton de pamflet. Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul refugiului, supeul de la „rafinata” Tina ș.a. Traiectoria protagonistului este a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
adeziunea vizată este cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de care suprarealiștii se detașaseră după o scurtă perioadă de colaborare. Comentând răspunsul lui Breton (un pamflet, Légitime défense, tipărit în revista "La Révolution surréaliste", în decembrie 1926) la o broșură semnată A.D. (alias Pierre Naville), care punea în chestiune tocmai fragilitatea acestei comunicări, Fondane îi sesizează contradicțiile, cu începere chiar de la sloganurile suprarealiste ce proclamau libertatea
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
delațiune. De o ghilotină are parte Perpessicius, tratat ca denigrator al Enigmei Otiliei, când îl refuzase, ca personaj verosimil, pe Stănică Rațiu. Inimiciția avea să-l coste scump pe eminescolog, peste ani, la mâna directorului Institutului. Aici, remarcabil final de pamflet: "Dimpotrivă, unii așa-ziși critici, când li se vorbește de un lucru de mâncare oval, alb pe dinafară și galben înăuntru, se gândesc la o gulie scobită și umplută cu morcov. Dintre acești critici este dl. Perpessicius, care, îl rugăm
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
icosț împletit în imagini autohtonizate [...] poemul continuă în această adorare enumerantă [...] o susținută revărsare de poezie devotă"23. În acest context, o parte dintre afirmațiile lui Sahia se vădesc pripite, injuste. Impulsiv, poetul va răspunde înmuindu-și pana în cerneala pamfletului: el își minimalizează preopinentul, numindu-l "criticuș", "băiețaș", iar în încheiere afirmă că "domnișorul ne-a arătat că nu știe nici ce e ortodoxie, nici futurism și mai ales în ce constă sudoarea de sînge a lui Hristos în Getsemani
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
e însă legat în mod evident de statutul social și de mărcile sale exterioare (îmbrăcăminte sau comportament). Explicațiile din dicționarul on-line 123urban.ro sunt semnificative, pentru că - fenomen tipic pentru un cuvânt la modă - se acumulează, se suprapun și devin mici pamflete, încărcate emoțional: de la "țăran, total necool, țigan, manelist, îmbrăcat foarte urât, de prost gust" - până la "țăran care ascultă în general manele, poartă tricouri mulate, poartă lanțuri (de preferat de aur) mai ceva ca un bou și se dă mare șmecher
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
depistare, adevărată provocare a scriitorului, notând cu evidentă satisfacție: " Cercetând paginile revistei, am descoperit, într-adevăr, acest răspuns, întocmai, în numărul din 20 martie 1894." În numărul din 14 iulie 1896, descoperă în revista lui Anton Bacalbașa, "Moș Teacă", un pamflet sau reportaj nesemnat, "pus sub semnul probabilității pe baza mărturiilor verbale ale scriitorului". În "Liga ortodoxă", din 18 august 1986, sub semnătura Grigore Pisc, prescurtarea numelui Pișculescu, deschide posibilitatea stabilirii datei când a fost scris articolul Dintr-un carnet, corelând
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
flamand van Helmont. Să observăm mai întâi că aici șerpii din care este alcătuit copacul trimit la scara tâlcuitoare din Istoria ieroglifică, acolo unde reptilele simbolizează tocmai reprezentanții Înaltei Porți. Prin acest simbol, așadar, Cantemir atașează gravurii o notă de pamflet, făcând acum, în exilul său rusesc, din „cuceritorul și învingătorul popoarelor”, cum apare Otman în Incrementa et decrementa othmanici imperii (I, 23), rădăcina răului în lume, iar din „legea Curanului (sic)” expresia acestui rău pe pământ: „bunule Dumnezeu, iartă-mi
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
cele perverse și ție scârboase, dar aceasta o fac ca să vadă cei credincioși și să înțeleagă cât de departe de adevarul tău e minciuna acelui pseudoprofet Muhammed” (p. 231) . „Arborele falnic” din legenda despre visul profetic al sultanului devine în pamfletul lui Cantemir un arbor mala, dar nota pamfletară nu ar fi pe deplin înțeleasă fără a se trece și pe la sursa acestei gravuri. Ea este, în opinia noastră, gravura de pe pagina de titlu a cărții medicului Georgius Kirstenius, Adversaria et
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
cu Dumnezeu"!). Acum vedem că i se și ia din ceea ce toată lumea știe că este al său. Astfel, un publicist din Iași, Adrian Niță, și-a intitulat rubrica din TIMPUL "Polemici cordiale". Și Adrian Păunescu publică, din când în când, "Pamflete cordiale". Postum, așadar, acestui scriitor i se aduc două feluri (opuse) de prejudicii: și prin atribuire și prin deposedare. Ciudat destin!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
a încercat un format de divertisment, dar s-a dovedit că există un interes mai mare față de știri“, a declarat Vlad Pufu, directorul de dezvoltare al B1 TV, pentru . După spusele directorului, Revista presei va avea și ceva elemente de pamflet, „va fi în stilul consacrat al lui Banciu“. Prin noua grilă de prigrame, postul B1 încearcă să se apropie cât mai mult de formatul unei televiziuni de știri. În noua formulă, postul condus de Sorin Oancea va difuza zilnic 10
Radu Banciu - revista presei la B1 TV, la concurenţă cu Mircea Badea () [Corola-journal/Journalistic/25909_a_27234]
-
această Românie nu într-un articol al lui Mircea Mihăieș, ori al lui Cristian Tudor Popescu, ci în paginile unui ziarist american, cu mulți ani de experiență în analiza situației politice în țările balcanice. Pe lîngă Kaplan, care nu scrie pamflet, ci un comentariu jurnalistic la limita dintre reportaj și editorial, cei doi redutabili scriitori de mai sus par cît se poate de îngăduitori față de cum stau lucrurile în România de astăzi. Kaplan a vizitat România în anii '80, pe cînd
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
căruță: " El era totdeauna cuminte/ și cu mâinile legate de picioare/ se-nvârtea covrig/ pe-o osie de căruță/ și nu scârțâia niciodată." (Portret) Ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu ca poetei să nu-i vină ideea să scrie pamflete. Dacă ar face-o, nu ne-ar mai rămâne decât să ne ferim din calea ei, ca să nu-i cadă privirea asupra noastră. Poezia cu personaje Ca și Mircea Ivănescu sau Emil Brumaru, Nora Iuga își multiplică uneori identitatea poetică
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Andreea Bențu, îndrăznesc să spun cea mai bună animație corelată cu o întreagă Lebensphilosphie de o ironie profundă care mi-l evocă pe Ion Popescu-Gopo și omulețul său, Learning adventure al lui Valentin Neacșu, un alt ricoșeu ironic-minimalist deștept foc, pamfletul Mici condiții al Andreei Dobrotă cochetând cu absurdul societății românești, Moștenire al lui Valeriu Căliman, o poveste despre moartea care-și trăiește condiția umană a morții lăsându-și progeniturii o tradiție chestionabilă, o Bucată de cretă al Andreei Mironiuc, plin
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
mică intensitate al rondelului. Poema rondelurilor, apărută în integralitate doar postum, atestă ultima fază de evoluție poetică a lui Macedonski, sub forma unui simbolism cu totul personal. Chiar dacă temele unora dintre rondeluri păstrează amintirea registului retoric (indignări de natură socială, pamflete adresate contemporanilor), muzica simbolistă stinge violența făcînd din rondel o poezie a detașării superioare, a muzicii suave ce presimte sfîrșitul. Chiar dacă forma rondelului i-a fost sugerată de Rollinat și de Banville ("ressusciter... un de nos vieux rythmes français, dont
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de întâlnire, acum citesc și eu. Vezi Doamne, i-aș fi spus eu lui Bănicioiu... Habar nu am eu de Bănicioiu, de politică. Doamne ferește, habar nu am dacă a fost Bănicioiu cu vreunul, nu cu Popescu. Totul este fabulație, sau pamflet. Este pamfletul lui Dragomir, cu «bre», cu «lovele». E jargonul lui. O astfel de întâlnire nu a avut loc, totul e în închipuirea domnului Dragomir. Nu s-a verificat nimic din toate astea. În ceea ce privește partea politică, habar nu am, nu
Cum reacționează Sandu față de stenograma lui Dragomir by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74325_a_75650]
-
acum citesc și eu. Vezi Doamne, i-aș fi spus eu lui Bănicioiu... Habar nu am eu de Bănicioiu, de politică. Doamne ferește, habar nu am dacă a fost Bănicioiu cu vreunul, nu cu Popescu. Totul este fabulație, sau pamflet. Este pamfletul lui Dragomir, cu «bre», cu «lovele». E jargonul lui. O astfel de întâlnire nu a avut loc, totul e în închipuirea domnului Dragomir. Nu s-a verificat nimic din toate astea. În ceea ce privește partea politică, habar nu am, nu a avut
Cum reacționează Sandu față de stenograma lui Dragomir by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74325_a_75650]
-
a lui Dragomir Întrebat ce urmărește Dumitru Dragomir prin publicarea acestui articol, Mircea Sandu a răspuns: "Bani, cei care intră pe site nu plătesc? Mitică e făcut să facă bani". "Ce să-l dau în judecată, că o dă în pamflet. Nu ați văzut că la televizor cu pamfletul nu poate să-i ia CNA-ul? Nu am încercat să vorbesc cu el, că am fost plecat din țară, dar puteți să vorbiți cu el să vă dea stenograma. Păi noi
Cum reacționează Sandu față de stenograma lui Dragomir by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74325_a_75650]
-
prin publicarea acestui articol, Mircea Sandu a răspuns: "Bani, cei care intră pe site nu plătesc? Mitică e făcut să facă bani". "Ce să-l dau în judecată, că o dă în pamflet. Nu ați văzut că la televizor cu pamfletul nu poate să-i ia CNA-ul? Nu am încercat să vorbesc cu el, că am fost plecat din țară, dar puteți să vorbiți cu el să vă dea stenograma. Păi noi eram nebuni, dacă vorbeam asta să facem stenogramă
Cum reacționează Sandu față de stenograma lui Dragomir by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74325_a_75650]
-
deceniile, cu un program practic neschimbat, sub masca „Trbunei României” (din 1972) și a „Curierului românesc” (după 1989). „Hiena”. Revistă săptămânală politico-literară, București (1919), apoi Cernăuți, cu întreruperi (1919-1924), sub conducerea lui Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu (până în 1920). Remarcabile pamflete de Tudor Arghezi și N. D. Cocea. Nichifor Crainic scrie despre Literatură și politică (1920). Nicolae Iorga este prezent cu articole reproduse din publicațiile proprii. În Enciclopedia cronologică, doar datele de apariție și tipografia. Comentariul: „apare ziarul «Hiena»”! „Jurnalul” (din
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
că te poți face util „celor interesați de istoria jurnalismului”, tratând „Biletele de papagal” ale lui Arghezi într-un singur rând, ziarul „Credința” în patru rânduri (tipografia, strada, prețul, redacția și administrația), „Facla” în opt rânduri (fără nici un cuvânt despre pamfletele lui N. D. Cocea, capitol de jurnalistică, nu-i așa?), „Gazeta literară” în nouă rânduri (preț, abonamente, întreprindere poligrafică), „Gândirea” (nimic despre direcția „creștin ortodoxă” și „realitatea integrală”, mari subiecte de istoria culturii!), „Ideea europeană”, înghesuită într-un spațiu egal
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]